181 matches
-
o dubă și ne-a dus la Constanța. Pe drum Însă io am transpirat de-am dat cre’ că cinci-șase kile de apă jos prin transpirație... Când ne-a băgat acolo la Spitalu’ Județean, tot așa, pregătit pentru deținuți, cu vizete la uși, cu tot, ne-am bucurat și noi de puțină odihnă... Am stat o săptămână și ceva acolo... A doua zi a vrut să mă trimeată Înapoi, că, datorită transpirației, zic eu, și eliminării apei ășteia din corp... n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
regim? Când a murit Stalin eram În Galați. A tras cloapete, că auzeam cloapetele trăgând... Știu că la moartea lui mai era câte un milițian mai bun dintre aceia care ne păzeau pe sală. Și cum era ușa, avea o vizetă de aia mică, băgam castronul, ne punea mâncarea și ne băga iară Înapoi. Și mai Întreba câte unu’ de ce trage cloapetele mereu, și i-a spus că a murit Stalin... Atâta am auzit, că trăgeau cloapetele, da’ nu rețin În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-mi țin maxilaru’... rămâneam cu gura așa... Mi-o Îndreptam! Așa bătaie luam... Păi, vreo două săptămâni am fost bătuți În continuu... Și de două ori pe zi te scotea la anchetă să recunoști ce vroiau ei. Veneau... deschideau vizeta: „Cutare”. Îți dădea ochelarii și te duceai cu el. Și acolo: „Spune, care-i treaba!? Ce a făcut cutare?”. Întreba de alții... Și eu: „Nu știu”. Eu l-am luat pe nu știu În brațe și nu am spus nimic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Celulele aveau patru paturi suprapuse câte două, cu un spațiu liber între ele de aproximativ 50 cm: pe un cadru metalic era un butoi cu apă de băut și alături un vas de lemn pentru necesitățile fiziologice. Bineînțeles nu lipsea vizeta, care era deasupra unei ușițe cu balamale și lacăt. Toate piesele metalice erau unse perfect pentru ca să se poată manevra, fără să se audă de deținuți și astfel să fie surprinși, dacă nu respectau programul sau pregăteau, după prelucrările de la ședințele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zilei, în afară de Oprișan Costache, care era tuberculos în ultimele luni de viață și care sa stins în secția de exterminare Jilava. Poziția obligatorie, între 6 dimineața și 10 seara era pe pat șezând, cu tălpile pe ciment, cu privirea la vizetă și mâinile pe genunchi. Această poziție provoca în timp o ptozare a ficatului și îmbolnăvirea lui gravă. Cei care au respectat-o cu strictețe ca Aristotel Popescu (Aligo) sau Dan Dumitrescu, „reeducați” de la Pitești, au murit de ciroză hepatică. Pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în scenă și justificat prin declarații date de cei care erau în mâna lor și anume cei care în primul proces din 1954 fuseseră condamnați la moarte și erau ținuți sub această sabie a destinului, tremurând la fiecare mișcare la vizetă, că vor fi chemați, asemeni celebrului Țurcanu Eugen și a altora, la executarea sentinței. Aceștia și cei care prin tortură, de data asta prevăzută chiar în regulamentul penitenciar, ajunseseră la limita rezistenței și preferau să moară decât să mai viețuiască
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la duș mai spălau și ceva batiste sau rufe intime. Ca să mai câștige timp plecau aproape dezbrăcați, ceea ce iarna era destul de periculos. Comunicarea între celule se făcea prin alfabetul „morse”. Ca să nu fie surprins cel care bătea era păzit la vizetă de cineva, care cu ureche sensibilizată la maxim auzea târșâitul pâslarilor cu care umblau gardienii. Celula în care stătea Nicolae Petrașcu era complet izolată, căci era ultima, iar penultima în mod intenționat era păstrată în permanență goală. Totuși fiind lângă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
facă să trăiască sub o tensiune continuă, nervoasă. A) Izolarea lui Popicu „la tun” (Povestită de el): Era o zi întunecată. Probabil afară ploua. Nu am observat că venea inamicul decât prea târziu. Vroiam să anunț vecinii. S-a deschis vizeta și m-a surprins cineva cu mâna întinsă spre peretele vecinilor. Probabil fusese ofițerul politic. Peste câteva zile am fost scos din celulă fără nici un bagaj și dus „la tun”. Acest loc era la ultimul etaj al imensului reduit, un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era efectul psihologic pe care îl urmăreau satrapii prin aplicarea unor astfel de pedepse. Le-am povestit cele petrecute cu mine „la tun” și vedeam groaza și îngrijorarea cum se lasă pe fețele lor. După un timp s-a deschis vizeta și sergentul mi-a dat o pereche de bocanci nou-nouți. Ce s-o fi întâmplat în mintea locotenentului?! O fi înțeles și el ceva din experința mea? Oricum mie mi-e o scârbă infinită de „homo sovieticus”, care a conceput
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi raportat „mai sus”, era repede calificat ca unul care a deconspirat ce se întâmplă la Cazimcă și pentru asta i se cuvenea o pedeapsă drastică. Percheziția s-a terminat repede și după ce au intrat cu toții în celulă, a deschis vizeta și i s-a adresat lui Voinea în stilul lui: O să-mi plătești tu asta, „banditule”! După câteva zile locotenentul deschide vizeta și îl cheamă la ușă, i-a pus o pătură în cap, târându-l spre un alt loc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cuvenea o pedeapsă drastică. Percheziția s-a terminat repede și după ce au intrat cu toții în celulă, a deschis vizeta și i s-a adresat lui Voinea în stilul lui: O să-mi plătești tu asta, „banditule”! După câteva zile locotenentul deschide vizeta și îl cheamă la ușă, i-a pus o pătură în cap, târându-l spre un alt loc de executare a corecției, care vroia să i-o dea, ca să se răzbune de ce îi făcuse. L-a tras pe niște trepte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de morți după statisticile penitenciare 138 între 1958-1964. Asistența medicală se aplica numai când cineva cădea ca într-un fel de letargie pe pat și nu se mai putea ridica, în ciuda răcnetelor gardianului intrat în celulă, după ce îl observase de la vizetă nerespectând regulamentul de stat la marginea patului. În astfel de cazuri era ridicat cu targa și internat la infirmerie, unde mai trăia câteva zile si se elibera prin moarte de tortura continuă aplicată de Crăciun și ciracii lui. După aceasta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și m-a luat de bărbie. A fost ghinionul lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avea mai mult, care ducea către cele trei camere, cu o cameră în spate care era wc-ul, dar era totul deschis, nu erau uși. Erau cinci wc-uri separate, cu cabină, în ultima cameră. Și la acest hol era ușa și vizeta. În fine, a venit mâncarea. Caraliul era de partea cealaltă a ușii. Unul dintre noi lua castroanele de la cel care distribuia mâncarea. Sergentul era cel care număra castroanele, eram cam 200 de oameni. La un moment dat s-a terminat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Din penitenciarele acestea de tranzit mai erau deținuți scoși la anchetă? S. Ț.: Sigur că da! C. I.: Dar nume de gardieni, în afară de "Biserică", mai țineți minte? S. Ț.: Nu, pentru că nu aveam contact direct cu ei, veneau doar la vizetă și nici nu se prezentau. Eram izolați complet, nu aveai cum să știi. Și era tot la fel de aglomerat pentru că Jilava era tot un centru de triere și trimitere către coloniile de muncă, unde ar fi urmat "să ne rămână oasele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ei oameni de adus. Și când am ajuns la capul scării, gardianul îmi zice: "Știi să te duci singur la celulă?" " Da". Și m-am urcat la etajul 3 și am nimerit la prințul Ghica 11. Pe celulă era o vizetă pătrată pe care scria 1, 2, 3, câți erau înăuntru, și la prințul Ghica scria 1, și mi-am zis că aici e la mine, dar nu era celula mea și am deschis celula și am intrat peste el. Prințul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dormeau și câte doi când era aglomerat sau pe ciment când era foarte cald. Nu aveam voie să ne apropiem de geam, dar ne apropiam cu grijă să nu fim văzuți. Într-una din zile, cum era ușa așa cu vizetă, ce dracu mi-a venit mie în cap? Am crezut poate că nu voi fi văzut: m-am uitat pe vizetă. Dar taman atunci un gardian s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
geam, dar ne apropiam cu grijă să nu fim văzuți. Într-una din zile, cum era ușa așa cu vizetă, ce dracu mi-a venit mie în cap? Am crezut poate că nu voi fi văzut: m-am uitat pe vizetă. Dar taman atunci un gardian s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu vă pedepsesc pe toți, spuneți repede cine s-a uitat pe vizetă!" "Eu". "Ieși afară!" Mi-a mușcat o palmă așa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu voi fi văzut: m-am uitat pe vizetă. Dar taman atunci un gardian s-a uitat și el și m-a văzut. A intrat și: "Ca să nu vă pedepsesc pe toți, spuneți repede cine s-a uitat pe vizetă!" "Eu". "Ieși afară!" Mi-a mușcat o palmă așa în dreapta și apoi m-a proptit cu stânga, că altfel dintr-o palmă mă dădea jos, așa de dur a dat! Două săptămâni de zile mi-a vuit capul. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am trăit la Securitate. La celulă era cumplit, am făcut foame permanentă. O dată pe săptămână ieșeam la aer și la lumină, în rest numai lumina asta de bec. Ziua nu aveai voie să te culci că venea gardianul și deschidea vizeta pentru control. Eu, fiind copil, eram obligat să car tineta cu mizerii, ne mai scotea să spălăm pe jos sau să spălăm vasele în care se aducea mâncarea. Când era fasole era minune pentru că lingeam resturile din găleți. La penitenciarul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tablă pe ochi și să te scoată din celulă, să te ducă la toaletă și la anchetă ca pe orbi, de mână! Asta m-a durut foarte mult, tot timpul, la Securitate la Iași și oriunde: faptul că îți deschidea vizeta sergentul ăla, îți dădea ochelarii pe vizetă și zicea "pune-i la ochi!" Și deschidea ușa, te lua de mână și te ducea la toaletă. A fost groaznic în Iași la Securitate. Apoi s-au schimbat anchetatorii. A venit un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din celulă, să te ducă la toaletă și la anchetă ca pe orbi, de mână! Asta m-a durut foarte mult, tot timpul, la Securitate la Iași și oriunde: faptul că îți deschidea vizeta sergentul ăla, îți dădea ochelarii pe vizetă și zicea "pune-i la ochi!" Și deschidea ușa, te lua de mână și te ducea la toaletă. A fost groaznic în Iași la Securitate. Apoi s-au schimbat anchetatorii. A venit un bucovinean, nu-i mai știu numele, i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mers, ceasurile cu mai multe funcțiuni complexe etc. Toate aceste ceasuri pot să prezinte caracter de fantezie sau de specializare, cum ar fi ceasurile etanșe, antișoc sau antimagnetice, ceasurile opt zile, ceasurile cu remontare automată, ceasurile fără ace sau cu vizeta, ceasurile-sportive (de exemplu ceasuri pentru scufundatori care au un indicator de adâncime), ceasurile pentru orbi etc. Sunt numite cronometre ceasurile de precizie care au fost reglate la diferite poziții și la temperaturi variabile. Grupa cuprinde cronometrele de bord (ceasurile-torpiloare) de
ANEXĂ nr. 91 din 5 ianuarie 2000 CEASORNICARIE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166819_a_168148]
-
aerul respirat │ 5 1.8.7. │Costume îmblănite de iarnă din piele pentru motocicliști │ 4 1.8.9. │Lanterne de semnalizare a circulației │ 1 1.8.10.│Mănuși din piele neîmblănite tip muschetar │ 4 1.8.16.│Cască antivandal cu vizetă și husă protecție vizetă │ 6 1.9. Obiectele de inventar specifice construcțiilor și cazării 1.9.4. │Aparate de clorinat, de purificat, de răcit, de încălzit apa │ 3 1.9.10.│Aparate și dispozitive pentru vehicularea apei │ 7 1.9
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
8.7. │Costume îmblănite de iarnă din piele pentru motocicliști │ 4 1.8.9. │Lanterne de semnalizare a circulației │ 1 1.8.10.│Mănuși din piele neîmblănite tip muschetar │ 4 1.8.16.│Cască antivandal cu vizetă și husă protecție vizetă │ 6 1.9. Obiectele de inventar specifice construcțiilor și cazării 1.9.4. │Aparate de clorinat, de purificat, de răcit, de încălzit apa │ 3 1.9.10.│Aparate și dispozitive pentru vehicularea apei │ 7 1.9.14.│Viță-de-vie - altoită, soiuri
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]