43,797 matches
-
continuatori rebeli, personalități puternice și naturi artistice ușor de identificat în context și tot atît de ușor de recunoscut în propria lor operă. Din cînd în cînd visează Parisul, visul comun al tuturor artiștilor, iar cînd mai face cîte o vizită la Caransebeș, cu un statut profesional vag și cu un chip social îndoielnic, răspunde cîte unei comenzi de portret, fără prea multă tragere de inimă și fără prea mari pretenții. Cu toate că acum deosebirile dintre tată și fiu se adînciseră ireversibil
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
țară. I-am aranjat situația militară - ce om! - și ne-am împrietenit.» Panait Istrati l-a întrebat: «Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru serviciul pe care mi l-ai făcut?». Generalul Economu i-a spus: «Vii cu mine în vizită la o tînără scriitoare.»". Panait Istrati și H. Y. Stahl nu s-au întîlnit în 1930, ci în 1931. În 1930, Istrati trecea printr-o criză dramatică. Rupsese legăturile cu Occidentul ("Pentru mine Occidentul e mort") și revenise în România
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
în vîrstă de patruzeci și șapte de ani, recrutînd... în fața «Consiliului de Revizie.»"), reiese că provocarea întîlnirii de către Virgil Economu s-a întîmplat la începutul anului 1931. Scena i-a fost povestită tinerei scriitoare de Panait Istrati însuși, la prima vizită, prelungită pînă în zorii zilei următoare. Presupusa "pretențioasă scriitoare pedantă" s-a dovedit a fi o femeie fermecătoare: foarte frumoasă, inteligentă și talentată. Chiar din prima zi, Panait Istrati "a făcut cunoștință cu toată familia mea, mama, tata, nepoții...". Și
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
în lumea largă". I-a cerut cărțile (Voica și Mătușa Matilda) și "a venit peste două zile și mi-a spus: «Am citit toată noaptea. Nu știi ce spaimă am tras să nu am deziluzii că ai scris niște siropuri»". Vizitele au continuat cîteva zile la rînd, apoi Panait Istrati a trebuit să plece la Brăila, iar H. Y. Stahl să-și pregătească plecarea la Viena. S-au mai văzut o singură dată ("Am sosit azi-noapte de la Brăila. Am vrut să
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
biroul de la Penn State University. Nu intenționez să evoc minunatele două zile petrecute în orașul Independenței americane, deși poate ar merita măcar pentru cei vreo cincisprezece brâncuși (autentici!) pe care i-am admirat la faimosul Museum of Art. Din această vizită mi-a rămas în minte și un episod plin de tâlc: în unul dintre holurile principale ale universității am descoperit un panou cu chipurile câtorva absolvenți ce deveniseră între timp celebri. Curios, m-am apropiat de �vitrina premianților" și mare
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
de mare, încât, la Urziceni, cum dădea de un grec, ori grecoaică, era în stare să vorbească cu ei ore în șir. Așa, de pildă, cu familia Marcachis, cerealist grec stabilit în târgul nostru. Împreună cu ea, făceam des familiei Marcachis vizite interminabile, iar coana Ifigenia vorbea ceasuri întregi cu madam Marcachis, în timp ce eu jucam țurca afară cu băiatul lor, Costel, cu care mă împrietenisem. Mă și enervam de atâta sporovăială. Ce-or fi vorbit ele acolo în casa atât de bine
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
invidiat, a lui Vivi Drăgan Vasile, autorul imaginii), aparatul de filmat urcă spre ceruri și transformă un WC strîmt (turnul de fildeș confort III) într-un spațiu sacru, cu vitralii (comentariu: "Cineva acolo sus mă iubea")... O secvență excepțională e vizita celor doi mafioți în clasă; momentul în care basarabeanul scoate pistolul și îi invită pe elevii zurbagii să-și scrie compunerile amintește de o altă secvență antologică, din Asfalt Tango, în care "franțuzoaica" pe cale să fie violată trece brusc de la
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
Ion Pop Dialogul de față a fost înregistrat la Cluj, cu ocazia lansării celei mai recente cărți a D-lui Jean Cuisenier, Memoria Carpaților, publicată de Editura Echinox. Pentru autorul ei, era doar o revenire, după numeroasele vizite efectuate în țara noastră în calitate de cercetător, ca etnolog, al culturii și civilizației noastre rurale, încă de la începutul anilor '70. Câteva stagii petrecute în România - în Maramureș, Oltenia și Bucovina - au fost fructificate îndeosebi în două cărți de referință: una, apărută
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
în două cărți de referință: una, apărută în 1994, Focul viu, rudenia și ritualurile ei în Carpați, și cea proaspăt ieșită în traducere românească, publicată doar cu doi ani în urmă, la Presses Universitaires de France. La data primei sale vizite la noi, Dl Jean Cuisenier era deja directorul Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare, întemeiat la apelul lui André Malraux în 1968, și avea o prestigioasă activitate de cercetător și profesor, ale cărei repere s-au îmbogățit semnificativ pe parcurs - la
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
la concluzia netă: "Relațiile româno-maghiare reprezintă o poveste de succes pentru întreaga Europă". Asta spre deosebire de cotidienele care i-au reproșat premierului român că nu s-a întîlnit cu omologul său la București sau de cele care n-au înțeles din vizita lui Megyessy în România decît că premierul ungar preferă palinca whiskyului. O precizare în treacăt pentru neaoșiștii satisfăcuți de preferințele lui Medgyessy: cuvîntul sub care e cunoscut acest distilat de prune e de origine maghiară. * Merită să fie citit și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
deschid cu istoria unei bătrîne furate de un nepot bețiv; sau că tocmai cînd președintele SUA anunță disponibilitatea Americii pentru lărgirea NATO (fapt care ne preocupă în chip obsedant), știrile au pe "coperta" o ploaie torențiala din sudul Olteniei și vizita ministrului Mitrea pe șantierul de modernizare a unui tronson de 17 (șaptesprezece) kilometri ai șoselei dintre București și Timișoara. La așa știri, așa televiziune.
Știri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15098_a_16423]
-
metropolei autohtone fiind preluat de cele din Europa de Vest ori din Statele Unite. Centrifugarea e astfel mai dramatică. Un exponent caracteristic al acestui filon regăsit și recondiționat este Gellu Dorian, ca autor al volumului Un poet la New-York, fruct al mai multor vizite făcute în orașul american între 1998 și 2002. Conspectînd acest jurnal liric, putem schița implicit o diagramă a mentalității poeților noștri care călătoresc în Occident, tot mai numeroși, și care, în pofida normalelor diferențieri dintre ei, au îndeobște în comun trăsăturile
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
centru, capabil a atrage și a respinge concomitent, oricum asezonat cu multă artă "nimic din ceea ce ți-ai închipuit acolo/ nu poate fi împlinit aici, în Queens,/ între tablouri, între albume de artă,/ între Monday și Friday, job, metrou,/ Saturday: vizite, cumpărături" (ibidem). Și, în fine, ca o încununare meditativă a singurătății macerante, această inversare ca de clepsidră a conținuturilor celor doi termeni geografici, cu o reconsiderare a termenului originar, în care, precum într-o divină virtualitate, se află toate cele
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
iară tu ești rob de când te-au făcut tată-tău". Adevărul este că relațiile lui Brâncoveanu cu Poarta sunt complicate, păguboase și stresante, dar în primul rând ele sunt foarte umilitoare. Fiindcă "serviciul de protocol" are câteva scăpări cu ocazia vizitei sultanului, Brâncoveanu este nevoit să-și arate supunerea și fidelitatea prin exces de "ospitalitate": Când era la conac și sta oastea de făcea halai, când intra împăratul în corturi, domnul descălica și îngenunchea și când trecea împăratul să pleca cu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
casă unde nimeni nu făcea nimic, consideram eu, afară de mine, care eram foarte ocupat. De dimineață mă înfruntam cu guvernante, profesori, profesoare care se luptau să mă învețe limbi străine, româna, matematica, pianul și cîte altele. ș...ț Ceaiurile, dineurile, vizitele și contravizitele se țineau lanț. Comme c'est ennuyeux de s'amuser!", exclama uneori bunica. Ele se oboseau doar cicălind slugile, în total opt. ș...ț După-masă, grand-papa se ducea la Intim-Club, unde se întîlnea cu alții, care nici ei
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
să ne privească pe toți: nu e destul că stă pe banii noștri în parlament, dar insul nu se dă în laturi să-și îmbie și familia la troaca bugetară. Nu știu cu ce s-o fi ales nația din vizita oficială a bârcanului în China. Știu doar că cel acoperit cu flegmă în decembrie 1989 de românii scârbiți nu s-a mulțumit să-și transporte în țara lui Mao doar augustu-i trup, dar și-a cărat printre bagaje și odrasla
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
a pus în minte să lichideze tranziția, pentru a face loc, măcar în 2003, conceptului a cărui apariție a anticipat-o cu șapte ani mai devreme. Asta dacă tranziția va asculta de ordinul premierului, fiindcă altminteri nu prea sînt șanse. * Vizita fulger în România a avocatului Ioanei Maria Vlas, fosta președintă a FNI, provoacă un adevărat lanț de bîlbîieli ale autorităților, care ba au cerut, ba n-au cerut extrădarea acesteia. Cotidianele au consemnat aceste bîlbîieli, ceea ce l-a supărat pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
desigur, să aflu, ulterior, data dărâmării statuii, și, eventual, s-o fi trecut în articolul de față. Totuși, ceva... un soi de tabù... (cum nu poate exista o dată a nașterii sau dispariției de pe pământ a unui Zeu păgân trecut în vizită pe la noi) mă silește să mă situez în afara Timpului istorisit și socotit și poate chiar să presupun că pârdalnicul monument nici nu a fost disitrus, în noi... Altă curiozitate a însemnării din Carnetul, întâmplător chiar roșu, este că ea se
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
cîinilor din România insensibili la frumosul exotic, dar și la prețul piperat al palmierilor importați la ordinul lui Agathon. Apropo, cum se cheamă firma importatoare și cui aparține? * Vădit iritați că n-au putut face un reportaj de aproape despre vizita prințului Charles în România, reporterii EVENIMENTULUI ZILEI i-au făcut proces de intenție moștenitorului coroanei britanice acuzîndu-l că atunci cînd a vizitat castelul din Bonțida al conților Banffy nu s-a întîlnit cu o venerabilă urmașă a familiei acestora. Doamna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
fiindcă nu-i venea să creadă că prințul bagă bani în restaurarea castelului Banffy doar de amorul monumentelor medievale. Curiozitatea doamnei e explicabilă, explicabilă e și curiozitatea profesională a reporterilor români. Totuși să nu uităm că a fost vorba de vizita cuiva care la un moment dat va deveni regele Regatului Unit și care, fie că vrea, fie că nu, are datoria să se supună unui protocol strict, menit să-l ferească de posibile atentate. Nu e un secret că foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
sau internaționali, îndepărtați prostește din funcții de administrația actuală. Am putea adăuga și noi cîteva. De exemplu pe dna Grete Tartler și pe dnii Mihai Zamfir și Vasile Popovici, scriitori toți și extraordinare prezențe în diplomația din anii din urmă. Vizită la fratele Le Pen Mai nou, în România a apărut și editorialistul expert în Săptămîna Patimilor, din specia ziariștilor gureși care își dau cu presupusul despre orice. Probabil că în pană de idei, Lelia Munteanu de la ADEVĂRUL a produs o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
nu putem trece e cel apărut în JURNALUL NAȚIONAL și intitulat Vadim, trădător de neam și de țară semnat de Florin Diaconu. Cităm finalul acestui editorial: "Vadim nu ofensează numai Franța, ci și pe toți democrații și moderații din Europa.(...) Vizita lui Vadim la Le Pen nu-i doar o simplă gafă politică, ci un act de trădare față de neamul românesc și față de țară." Aceasta e reacția editorialistului de la Jurnalul național față de vizita, chipurile personală, a lui CVTudor făcută liderului ultranaționalist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
și pe toți democrații și moderații din Europa.(...) Vizita lui Vadim la Le Pen nu-i doar o simplă gafă politică, ci un act de trădare față de neamul românesc și față de țară." Aceasta e reacția editorialistului de la Jurnalul național față de vizita, chipurile personală, a lui CVTudor făcută liderului ultranaționalist Le Pen, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin din Franța. Cronicarul reamintește că CVTudor și-a declarat în repetate rînduri, înainte de această vizită personală, amiciția ideologică față de Le Pen și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
e reacția editorialistului de la Jurnalul național față de vizita, chipurile personală, a lui CVTudor făcută liderului ultranaționalist Le Pen, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin din Franța. Cronicarul reamintește că CVTudor și-a declarat în repetate rînduri, înainte de această vizită personală, amiciția ideologică față de Le Pen și a primit încurajări din partea acestuia din urmă. Dacă CVTudor ar fi fost liderul unui partid insignifiant în România, probabil că vizita sa "amicală" la Le Pen ar fi trecut neobservată. Dar șeful celui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
Cronicarul reamintește că CVTudor și-a declarat în repetate rînduri, înainte de această vizită personală, amiciția ideologică față de Le Pen și a primit încurajări din partea acestuia din urmă. Dacă CVTudor ar fi fost liderul unui partid insignifiant în România, probabil că vizita sa "amicală" la Le Pen ar fi trecut neobservată. Dar șeful celui mai important, numeric, partid din opoziție din România s-a dus să-i ridice moralul lui Le Pen, ignorînd că "prietenul său" a răscolit Franța democratică ajungînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]