264 matches
-
Îi dăduse o lovitură cumplită cu capul, apoi un pumn zdravăn și chiar un picior În burtă, partea rea a fost că, după ce primise loviturile, Viceregele arăta la fel ca Înainte, Întreg și nevătămat și imediat i-a ochit pe Vlăjgan lîngă orchestră și i-a tras o mamă de bătaie cum nu s-a mai pomenit, că pe urmă o lună Întreagă nici o femeie din Lima nu s-a mai uitat la el. De ascultat, Îl ascultau, ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
glonț spre ușă, cu toate că-l strigau insistent de la bar. „Da, da, spuse, scoțînd capul printre perdelele care mascau ieșirea. Da, da, German“, repetă, arătînd spre Șobolan; se referea la plata paharelor de whisky. Santiago urmărise scena cu zîmbetul pe buze: Vlăjganul era de nerecunoscut, fusese idolul lui În școala primară, era Încă mic de tot cînd Vlăjganul era cel mai bun Înotător, fusese idolul lui În liceu, un delfin nu altceva, campion interșcolar, regele tuturor petrecerilor. Încerca să Înțeleagă de ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care mascau ieșirea. Da, da, German“, repetă, arătînd spre Șobolan; se referea la plata paharelor de whisky. Santiago urmărise scena cu zîmbetul pe buze: Vlăjganul era de nerecunoscut, fusese idolul lui În școala primară, era Încă mic de tot cînd Vlăjganul era cel mai bun Înotător, fusese idolul lui În liceu, un delfin nu altceva, campion interșcolar, regele tuturor petrecerilor. Încerca să Înțeleagă de ce se schimbase atît de mult, Îi trecu prin minte că tocmai farmecul Îl pierduse... Trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gîndească la asta, dar tocmai atunci privirea i se stinse, de parcă dintr-odată ar fi Început să privească dincolo de amintiri, de parcă s-ar fi deschis spre o zonă unde sentimentele se diluau, o zonă cufundată În beznă. — A șters-o Vlăjganul, nu-i așa? Întrebă Viceregele. Cred că da, spuse Santiago. — Hai, Șobolane, povestește-mi ceva. Siles, zis Șobolanul, puțin chel și cu fire de păr alb la tîmple, Îi Întoarse spatele lui Bobby și se apropie fericit. Imediat Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de păr alb la tîmple, Îi Întoarse spatele lui Bobby și se apropie fericit. Imediat Începu să laude capacitatea de băutor a Viceregelui, dar glasul Puicuței, care le povestea lui Lester și lui Santiago ultimele isprăvi ale prietenului lor, numele Vlăjganului pronunțat permanent, auzit fără Încetare prin zumzetul beției, făcînd să se amestece locuri și Întîmplări, Îi aminti din nou Viceregelui de noaptea aceea, din nou se simți descoperit Într-o noapte nu de mult, ba de mult, ba nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Santiago, sărutîndu-l pe un milionar, un automobil pentru o săptămînă din luna de miere, sărutîndu-l pe pederastul acela nenorocit și deodată noaptea asta, noaptea de aici, din Buenos Aires, ba din Santiago, atîtea nopți adunate și deodată hohotul de rîs al Vlăjganului care se uita la el, Îl dezbrăca din priviri, pe el, care nu Încasase niciodată vreo palmă de la nimeni. Unde-i Vlăjganul? A plecat, spuse Puicuța, Dar de ce ești atît de rău? „Dacă străinul pune mîna pe Puicuța, Îl omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
asta, noaptea de aici, din Buenos Aires, ba din Santiago, atîtea nopți adunate și deodată hohotul de rîs al Vlăjganului care se uita la el, Îl dezbrăca din priviri, pe el, care nu Încasase niciodată vreo palmă de la nimeni. Unde-i Vlăjganul? A plecat, spuse Puicuța, Dar de ce ești atît de rău? „Dacă străinul pune mîna pe Puicuța, Îl omor“, se gîndi el și zise răstit: — „Puicuțo, ce vrei să bei?“ — Plătește, Bobby, Îi spuse Santiago; plecăm. — Plecăm? — Da, plecăm... Let’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de la fereastră, nimic din ce făceau el și prietenul lui nu semăna cu fotografiile trimise cu cîteva săptămîni În urmă. Se gîndi să le spună că el pleca fiindcă era obosit, dar În clipa aceea răsună hohotul de rîs al Vlăjganul ai. — Nu cumva mi l-ați adus pe Vicerege? Întrebă, flegmatic. Santiago zîmbi. Lester avea de gînd să ceară Încă un whisky, al patrulea, dar Vlăjganul Îi zise nu: „asta mai tîrziu, prietene. Au mai rămas destule odăi luminate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
el pleca fiindcă era obosit, dar În clipa aceea răsună hohotul de rîs al Vlăjganul ai. — Nu cumva mi l-ați adus pe Vicerege? Întrebă, flegmatic. Santiago zîmbi. Lester avea de gînd să ceară Încă un whisky, al patrulea, dar Vlăjganul Îi zise nu: „asta mai tîrziu, prietene. Au mai rămas destule odăi luminate În orașul ăsta... Nu doarme toată lumea sub pomii de Crăciun și avem niște fele... girls“, Îi traduse lui Lester. — Yes, girls! Vlăjganul băgă mîna În buzunarul pantalonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un whisky, al patrulea, dar Vlăjganul Îi zise nu: „asta mai tîrziu, prietene. Au mai rămas destule odăi luminate În orașul ăsta... Nu doarme toată lumea sub pomii de Crăciun și avem niște fele... girls“, Îi traduse lui Lester. — Yes, girls! Vlăjganul băgă mîna În buzunarul pantalonilor și scoase o hîrtie, „ultima, spuse, dar abia acum Începe viața cea dulce“. — Ține să iei un taxi, adăugă, Întinzîndu-i hîrtia lui Bobby. — Mai bine plătește-ți tu un whisky, Îi zise Bobby, refuzînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și scoase o hîrtie, „ultima, spuse, dar abia acum Începe viața cea dulce“. — Ține să iei un taxi, adăugă, Întinzîndu-i hîrtia lui Bobby. — Mai bine plătește-ți tu un whisky, Îi zise Bobby, refuzînd să ia banii. — Spiritul familiei, comentă Vlăjganul și hohoti ea de obicei, În timp ce Bobby se ridica În picioaie, uitîndu-se la frate-său. — Du-te, Bobby; ne vedem mîine, Îi zise Santiago. În timp ce Bobby se Îndepărta furios. Avem niște haltere acasă? Întrebă pe neașteptate, dar Bobby nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se Îndepărta furios. Avem niște haltere acasă? Întrebă pe neașteptate, dar Bobby nu-l auzi. Santiago și Lester s-au trezit de două ori a doua zi. Prima dată la prînz, pe la unu, În paturi necunoscute, alături de fetele la care Vlăjganul Îi dusese noaptea trecută. Santiago a deschis cel dintîi ochii. S-a sculat și-a ieșit să caute celălalt dormitor, ca să-și trezească prietenul. Din fericire, aproape că nu băuse, se simțea puțin obosit, dar asta era tot. Nici Lester
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe urmă dușul! Și sucul de grepfrut! Și numărul exact de vitamine! Și numărul de calorii! Dejunul nord-american! Odihnă și digestie! pe urmă... „Parcă sînt niște pederaști“, se gîndea Bobby. Din fericire se culcaseră cu cîteva din fetele pe care Vlăjganul le adusese pe tavă, din fericire, fiindcă atîta grijă pentru mușchi, atîtea măsurători ale corpului Îl puseseră pe gînduri. Pe lîngă asta se mai și pipăiau, dar numai din fanatism sportiv, nu de altceva, ia să văd cum stai?, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dar numai din fanatism sportiv, nu de altceva, ia să văd cum stai?, e tare?, măsoară-mi bicepsul ăsta, vrei să te măsor? Bobby ajunse să aibă anumite Îndoieli, dar faptul că se culcaseră cu cîteva din fetele aduse de Vlăjgan Îl liniști. Era o chestiune tehnică, rece, cultură fizică, exact!, desigur!, cultură fizică. Din fericire! Și tot din fericire, după ce se odihneau, nu se mai ocupau de corpurile lor. Cel puțin așa credea Bobby. Era nițel cam greu de cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-o la dracu de față cu Santiago și Lester, care nici acum nu terminaseră de stors prosoapele și În sfîrșit s-au așezat să calculeze cantitatea de calorii din mîncare. Seara calculau mai puțin, din fericire. În realitate, cu Samamé Vlăjganul alături, nu mai puteau face nici un calcul și așa se explică faptul că de Anul Nou s-au Îmbătat criță Într-un cabaret, la Întoarcerea de la o petrecere la Ancón. Ba chiar erau să se răstoarne cu mașina. Cu Vlăjganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Vlăjganul alături, nu mai puteau face nici un calcul și așa se explică faptul că de Anul Nou s-au Îmbătat criță Într-un cabaret, la Întoarcerea de la o petrecere la Ancón. Ba chiar erau să se răstoarne cu mașina. Cu Vlăjganul la spate povestindu-le glume tot drumul pînă la Lima, Înghesuit numai ei știe cum pe canapeaua din spate și cu trei fete În brațe, Santiago, Lester și Bobby pe canapeaua din față a automobilului Volvo, au uitat de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de la Ancón la Lima. Tot glumind și tăvălindu-se de rîs, Santiago abia putea să țină direcția. Fetele strigau isterice: ne omoară! ne omoară!, dar nimeni nu era convins că ar fi putut muri și cel mai puțin, dintre toți Vlăjganul, care dădu drumul unei serii lungi de anecdote despre moarte, jumătate În spaniolă, jumătate În engleză, ca să poată Înțelege și străinul. În sfîrșit, la o turnantă, Santiago băgă de seamă că automobilul o ia Într-o parte, dar chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
drumul unei serii lungi de anecdote despre moarte, jumătate În spaniolă, jumătate În engleză, ca să poată Înțelege și străinul. În sfîrșit, la o turnantă, Santiago băgă de seamă că automobilul o ia Într-o parte, dar chiar În clipa aceea Vlăjganul spuse poanta unei alte glume și el, care se mai jucase de cîteva ori cu moartea În Statele Unite, simți un impuls straniu sau naiba știe ce a fost, În orice caz preferă să rîdă cu hohote decît să se gîndească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
răstoarne de cîteva ori pe nisip și pînă la urmă rămăsese Împotmolit complet. Fetele plîngeau și scoteau țipete isterice. Cei din Chevrolet le auzeau În timp ce se apropiau, dar cînd În sfîrșit au ajuns bărbații Începuseră să rîdă din nou și Vlăjganul Întreba dacă sînt cu toții teferi și pe urmă dacă nimeni dintre ei nu era Sfîntul Petru. A urmat o clipă de tăcere și de descumpănire, apoi Vlăjganul a Început din nou să vorbească: „dacă toți sînt teferi și nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dar cînd În sfîrșit au ajuns bărbații Începuseră să rîdă din nou și Vlăjganul Întreba dacă sînt cu toții teferi și pe urmă dacă nimeni dintre ei nu era Sfîntul Petru. A urmat o clipă de tăcere și de descumpănire, apoi Vlăjganul a Început din nou să vorbească: „dacă toți sînt teferi și nimeni nu e Sfîntul Petru, atunci nu s-a Întîmplat nimic! Saint Peter!“, traduse pentru Lang și americanul se porni iar pe rîs. În timp ce Santiago se uita cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
faimă con-ti-nen-ta-lă Simfonia glo-ri-oa-să! Răsunară aplauze, dar nu apăru nimeni pe estradă și orchestra fu silită să atace din nou primele măsuri ale cîntecului Vino În rai cu Gloria cha cha cha Vino În rai cu mine cha cha cha Vlăjganul ajunsese tocmai atunci la poanta uneia din glumele lui și biata Gloria Symphony, pentru că bancul fusese grozav și pe deasupra băuse pînă atunci șaptesprezece pahare de whisky și judecătorul nu-i Încredințase copilul spre creștere ei, ci tatălui și la toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
alte nopți petrecute la Cali sau Miami, se culcase cu un străin ca cel din fața ei și era nostimă foc și mișca formidabil din șolduri sub regimul lui Batista, din nou cele șaptesprezece pahare de whisky și bancul spus de Vlăjgan și o mulțime de alte lucruri o făcură pe Gloria Symphony să izbucnească Într-un asemenea hohot, că emoția ei lacrimală Îi puse În primejdie tot machiajul și cu toate că orchestra o chema mereu vino În rai cu Gloria, nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
chemau, dar degeaba, hohotul de rîs continua să se plimbe peste o mulțime de cabarete din viața ei, era Anul Nou, dar viața ei era aceeași, hahahahahahahahahaha... Santiago urmărea indiferent beția dramatică a unei dansatoare ca atîtea altele. În schimb. Vlăjganul sări s-o ajute, „Mă Întorc Îndată, comoara mea“, Îi spuse coristei care se topea de dragul lui, ridicîndu-se În picioare și ducînd-o pe Gloria Symphony pînă la estradă, Însoțită de aplauze și de exclamațiile cîtorva indivizi habitués, care nu puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Mă Întorc Îndată, comoara mea“, Îi spuse coristei care se topea de dragul lui, ridicîndu-se În picioare și ducînd-o pe Gloria Symphony pînă la estradă, Însoțită de aplauze și de exclamațiile cîtorva indivizi habitués, care nu puteau suporta ideea că tocmai Vlăjganul o aducea la ordine pe cîntăreața cheflie. Izbucniră și alte exclamații cînd o lasă singură cu orchestra. — Agasant ca-ntotdeauna! se auzi un glas. Îl simți cum te-apasă pe creier! — Da, răspunse Vlăjganul, oprindu-se o clipă și uitîn-du-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu puteau suporta ideea că tocmai Vlăjganul o aducea la ordine pe cîntăreața cheflie. Izbucniră și alte exclamații cînd o lasă singură cu orchestra. — Agasant ca-ntotdeauna! se auzi un glas. Îl simți cum te-apasă pe creier! — Da, răspunse Vlăjganul, oprindu-se o clipă și uitîn-du-se spre colțul de unde venise glasul; cînd eram mic am avut și eu soldăței de plumb, dar nu mă jucam cu ei: Îi Înghițeam. Hohote și aplauze la masa Vlăjganului, unde Bobby Îi traducea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]