7,093 matches
-
de pe mine cuvintele când mă simt fericită un val mă absoarbe dintre muritorii de rând mă învață a apune Tăcerea semnului Prea multă rostire vorbe sălbatice culori la care nu ajung nici văzul nici timpanele șubrede ochii adulmecă alte înțelesuri vocale pun o peliculă peste lucruri și taine adulmecă miezul ființei dar nu îl ating o, nu îl ating niciodată luminos ca zăpada doar semnul tăcerii Dincolo Ce sunt acești nori păguboși ce-mi leagănă gândul până departe încât pot vedea
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
peste tot literatura cu sine, așa cum își purta prin lume imaginația, memoria și vocea. Mai târziu, în vremurile mai istorice, pe Mediterana, de unde avem imagini, el a luat cu sine lira, harfa, mă rog, o metaforă palpabilă a corzilor sale vocale și o prelungire a acelor strune. Nu a mai depins de micul său trib, de vânătorile și de grotele sale, ci a prins a se mișca cu o oarecare libertate pe la curți de principi,de tirani, pe la generoase adunări de
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
o cadență care ar pune la pământ orice erou de epopee retorică. Ea poate fi oprită unde dorește cititorul, ca textul să fie abordat acolo cuvânt cu cuvânt sau literă cu literă. După care, prin acționarea unei alte taste, sinteza vocală e lansată din nou cu aplomb de raliu pe pista textului. Nici eu nu procedez altfel. Utilizez de câțiva ani buni vocea electronică. Am scris cu ea mai multe cărți, am colaborat la ziare, am transcris traduceri, am redactat memorii
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Ziare.com sporește constant. Nu înseamnă nicidecum că pe Net se poate citi orice cu vocea sintetică sau fără, că aici s-ar lăfăi deja toate bibliotecile omenirii cu porțile date de perete, trăgându-l înăuntru pe cititor de corzile vocale ale ordinatorului său. Oferta este încă limitată. Dar în fața acestei oferte, omul se simte pentru prima oară liber. Ca să citească, nu depinde de o altă persoană, nu i se impune programul unei biblioteci și a regimului ei de împrumuturi, nu
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
auricular. Și toate astea în condițiile în care vocea sintetică pentru limba română nu se produce în România, ci în Anglia ori în Statele Unite unde costă 1200 ( o mie două sute) de dolari. Tentativele de a realiza acest program de sinteză vocală în România s-au sfârșit deocamdată dramatic, jenant și memorabil. Există și un display Braille în uz mai ales prin alte părți ale planetei. El costă 6000 ( șase mii) euro. Cu toate acestea, sunt oameni care au adunat bani și
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
de Etnomuzicologie - care dezbate furtunos o seamă de chestiuni organizatorice presante pentru societari, dar fără interes pentru cele ce urmează - are loc inaugurarea volumului À tue tête. Chant et violon dans le Pays de l'Oach, Roumanie / Din răsputeri. Cânt vocal și violonistic în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
cu pauze lungi în timpul cărora se muncește să se concentreze, ca să poată produce versuri noi. Cum e beat, nu-i prea iese. Văsîi nu se descurajează, îl îndeamnă mai departe folosind formule instrumentale care-l ajută să-și ducă danțul vocal până la capăt. În acest timp, vecinii se apropie și formează un cerc în jurul lor. Două femei aduc horincă și pahare, sticlele trec din mână în mână, apar alte scaune, copiii se rotesc prin jur ridicându-și căpșoarele, oamenii se strâng
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
a deschide rubrică “invitatul lunii” cu textul pe noua platformă de dezbateri RaiffeisenComunități.ro lansată de Raiffeisen Bank. Am scris despre o temă care mă preocupă de multă vreme, dar pe care m-am abținut până acum să devin foarte vocal: Ipocrizia companiilor care derulează programe de CSR e una dintre acele idei luate de-a gate, care merită demontate din când în când măcar de dragul anecdotei, daca nu și al bunului simț. Să vedem, așadar, din ce se compune acest
Anatomia unei idei luate de-a gata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82499_a_83824]
-
am vrut să intervin eu, dar bună cuviință m-a sfătuit să nu observ cu voce tare lipsa de bună cuviință a histrionului de la masa vecină. Nu e prima dată când mă expasperează faptul nu știm să ne controlăm emisia vocală până la nivelul la care să nu-i tulburam pe cei din jurul nostru. Mi se întâmplă frecvent să fiu făcut părtaș, fără voia mea, la o conversatie străină în locuri în care lumea vine să-și limpezească mintea, nu să și-
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
să mă opresc aici pe blogul tău și să las un comentariu. Pentru început, ca să vorbesc “pe limbă” ta și să fiu scurtă, cred că ar trebui să fim mai îngăduitori unii cu altii. Am întâlnit oameni care au timbru vocal foarte pronunțat dar care exprimă lucruri valoroase în contexte diferite. Deci opinia mea personală este că nu contează cât de tare spui ceva (deși elegantă în comunicare necesită o anume nuanță a vocii), ci contează cu adevărat CE EXPRIMI. (că
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză vorbesc în Arenă științei „mai bieții fricoși”/ le-am dat dovadă lexicul folosit acolo-n orizont/ ce e acest sforăit răsunător în bolta cerului fără o vocală/ limba lui Buzuku și Naim în rugăciuni nu ați considerat-o/ în Arenă nu-i călătorie fără pașaport/ Hava,/ Călătoare neobișnuită.” (Călătorie fără pașaport). Intuitiv, programatic și deopotrivă inițiatic, adânc înfipt cu rădăcinile sufletului în vatra neamului sau, poetul e
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
în matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în genuri dintre cele mai diferite, lucrări de dimensiuni diferite, de la lucrările miniaturale la marile lucrări scenice, vocal instrumentale, simfonice sau opere. A lucrat continuu, nu s-a menajat în ce privește munca asupra partiturii. Inclusiv în anii din urmă, grație eforturilor celor apropiați, au putut fi audiate prime audiții dintre partiturile rămase în sertar. Este adevărat, cu Jupiter nu
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
a Conservatorului Național de Artă Dramatică din Lyon. Cu timpul însă a glisat înspre teatrul muzical și de aici, sub îndrumarea lui Pierre Marvaut, Glenn Chambers, Richard Miller și Benoit Ami, a făcut pașii decisivi către slujirea statornică a polifoniei vocale medievale și renascentiste. "Joie, douleur, recueillement ou exaltation, la musique et les mots ont de tout temps joué avec ces sentiments". Da, asta se întâmpla chiar și în Evul Mediu, în fața căruia marxiștii, dialecticieni au ba, și-au astupat nu
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
de suferință pe 12 decembrie, În anul nefast 2008. Când l-am vizitat la București ultima oară, acum un an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un bandaj care acoperea o rană ce nu se mai vindeca. Avea corzile vocale distruse. Cu numai un alt an Înainte, când l-am vizitat la atelier Împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai Îi culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în preajma celui de-al Doilea Război Mondial să constipe și să tumefieze noua muzică savantă. în sfârșit, aici Messiaen a lustruit tastele și pedalierul instrumentului-orchestră preț de 61 de ani, ce mai, o viață de om. Ei bine, aici ansamblul vocal "Saint-Saens", condus de Laurent Ronzon și acompaniat la orgă de Carolyn Shuster-Fournier nu prea a reușit să stea la dreapta Maestrului. Fie pentru că, oricât ar fi reverberația de frapantă și de ostilă, există întotdeauna o formulă a dozajului salvator, chiar
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Domine Non Secundum de Cesar Franck, nici în Carillon de Westminster de Louis Vierne), fie pentru că extractele din Gallia lui Charles Gounod ori Dies Irae-ul lui Luigi Cherubini nu sunt nicidecum compoziții politempice, care să presupună zone heteroritmice între ansamblul vocal și orgă. Unde mai pui că și atunci când soluția unui dozaj salvator ori când rigoarea ritmică se pogorâse peste traseele polifonice și omofone, restituirile au păcătuit printr-o intonație aproximativă, priponită de o intervalică vagă, chiar insalubră (ca în sensibilul
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
il la fait bon regarder de Claude Debussy). Păcat, mai ales că aici, în biserica în care credincioșii își încredințează sufletele lor Trinității divine, se cuvine ca muzicienii să se închine și ei unei trinități, la fel de sfântă, măcar pentru interpreții vocali: omogenitate, precizie, acuratețe. Altfel Messiaen se va mâhni și își va dormi somnul lui de înger cu urechile astupate.
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
nu le poți aplica în mod conștient e ca o aptitudine lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a căror neglijență în cizelarea corzilor vocale îi silește să cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi de zi: înghițim aer în virtutea respirației abdominale, în locul celei toracice. Sau pățești ca turiștii ai căror ochi
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
fost o talentata soprana și pianista. Cântă din operele “Țoșca” de G. Puccini, “Faust” de Charles Gounod, “Flautul fermecat” de W.A. Mozart, iar la pian Bach, Chopin, Ceaikovski, a fost absolventa de Conser vator din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de suferință pe 12 decembrie, în anul nefast 2008. Când l-am vizitat la București ultima oară, acum un an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un bandaj care acoperea o rană ce nu se mai vindeca. Avea corzile vocale distruse. Cu numai un alt an înainte, când l-am vizitat la atelier împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai îi culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și, mai ales, desigur, last but not least, despre Diva Mariana Nicolesco, interpreta celor mai multe premiere absolute din întreaga istorie a Teatrului alla Scala din Milano. Dacă România a contribuit atât de mult și dintotdeauna la istoria artei cântului (tradiția muzicii vocale are rădăcini adânci în această țară), același lucru se poate spune despre instrumentiși și dirijori. E destul să ne amintim numele legendare ale lui George Georgescu, Dinu Lipatti sau Sergiu Celibidache, cărora li se alătură altele, cunoscute mai ales de
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
fost o talentata soprana și pianista. Cântă din operele “Țoșca” de G. Puccini, “Faust” de Charles Gounod, “Flautul fermecat” de W.A. Mozart, iar la pian Bach, Chopin, Ceaikovski, a fost absolventa de Conser vator din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de suferință pe 12 decembrie, în anul nefast 2008. Când l-am vizitat la București ultima oară, acum un an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un bandaj care acoperea o rană ce nu se mai vindeca. Avea corzile vocale distruse. Cu numai un alt an înainte, când l-am vizitat la atelier împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai îi culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
grațioasă, iar Ionuț Pascu are fizicul și dezinvoltura personajului, dublate cu muzicalitate de un timbru generos. Mai puțin reliefată este perechea aristocrată: Simonida Luțescu este frumoasă, credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i da o individualitate vocală proprie. Despre Conte, Beaumarchais spunea că trebuie jucat ,foarte nobil, dar cu grație și libertate" și este întrucâtva și optica regizorului. Dar traducerea în fapt vocal și scenic a lui Florin Simionca este departe de acest model. Prezențe plăcute, cu
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i da o individualitate vocală proprie. Despre Conte, Beaumarchais spunea că trebuie jucat ,foarte nobil, dar cu grație și libertate" și este întrucâtva și optica regizorului. Dar traducerea în fapt vocal și scenic a lui Florin Simionca este departe de acest model. Prezențe plăcute, cu glasuri calitative au fost Vikena Kamenica (Albania) în Cherubino, savuroasa Marcellină a Andreanei Nikolova (Bulgaria), Gergely Nemeti din Timișoara (Don Basilio)și Iurie Maimescu din Moldova
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]