194 matches
-
repertoriul său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de ritm și intensitate. Holofrazele reproduc deja tipurile funcționale ale frazelor adultului: afirmația, întrebarea, imperativul (170; p.1-13). În raport cu conduitele de inteligență vocalizările comunicative, gunguritul, halofrazele constituie un pas către limbajul convențional sistemic și productiv. Copilul emite secvențe de sunete (încă aproximative) pe care le aude și în care descoperă o legătură de semnificație cu o realitate oarecare reprezentată. Apar apoi enunțurile cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
receptare, s-au luat în considerație și indicii stabiliți prin etalonare pe o populație de copii americani și publicați de „Doctor’s Manual of Speech Disorders” și care se referă la următoarele criterii de apreciere: 1) Dezvoltarea vorbirii normale în vocalizări și răspunsuri la sunetele vocale (până la 1 an). 2) Căile de dezvoltare ale vorbirii normale în ceea ce privește articularea și inteligibilitatea generală (1-2 ani). 3) Căile de dezvoltare normală a vorbirii expresive, a limbajului și înțelegerii vorbirii (2 -6 ani) (82; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normal, sunt numai ușor schițate la copilul rhinolalic deoarece „capacitatea vitală a pulmonului este cu ⅓ mai redusă decât la copii sănătoși, ventilația și schimbul de gaze fiind modificate” (163; p. 219; 184; p. 61-66). La copilul normal sonoritatea structurală a vocalizărilor, gânguritului și lalalizării este consecința eforturilor musculare ce determină hipertensiunea deschiderii glotei, deschidere care se face sincinetic. Apar apoi sunetele labiale, clonice, mai voluntare și treptat copilul în procesul de imitație descoperă raporturile între mișcarea buzelor, limbii și audiția sunetului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consecința eforturilor musculare ce determină hipertensiunea deschiderii glotei, deschidere care se face sincinetic. Apar apoi sunetele labiale, clonice, mai voluntare și treptat copilul în procesul de imitație descoperă raporturile între mișcarea buzelor, limbii și audiția sunetului. La copilul cu despicătură vocalizarea din primele luni ca reacție la vocea umană este fără intensitate, extrem de săracă, în multe cazuri inexistentă. Sunetele labiale m, p, b, nu intră în structura fonetică a gânguritului și a lalalizării ca și elementele consonantice linguo-velare c, g și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de la care se dezvoltă vorbirea” (112; p.251). La subiecții noștri aceste elemente au un repertoriu sărac și limitat datorat absenței plasticității organelor vorbirii, lipsind varietatea de sunete întâlnite în gânguritul copilului normal, care generează reîntăriri și repetări prin care vocalizările se organizează în limbaj. Mac Carty precizează că aici trebuie să înceapă, de fapt, explicația dezvoltării limbajului (43; p.777). Repetiția de silabe identice sau asemănătoare sunt monosilabe redublate - ma-ma - formate exclusiv din nasalele m, n și vocale chiar dacă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lingvistică. La copilul rhinolalic se apropie de emisia sonoră „model” prin eliminarea progresivă a erorilor și selectarea mișcărilor care dau rezultatele cele mai apropiate de cuvântul real. Și la copilul cu despicătură de văl palatin ca și la cel normal vocalizările sunt folosite ca mod de comunicare înainte ca unitățile verbale propriu-zise să fie constituite și înțelegerea apare înaintea folosirii cuvintelor, dar la copilul malformat, această perioadă este mult prelungită față de normal, toate etapele ei având anumite caracteristici (grafic 1). Perioada
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
având anumite caracteristici (grafic 1). Perioada preverbiajului este întârziată față de normal cu circa 2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite în vocalizare, să-l stimuleze în efectuarea emisiilor sonore, pentru a-i crea o stare psihofiziologică activă, favorabilă vorbirii. Adesea micul handicapat este considerat un bolnav irecuperabil. Starea afectivă creată paralizează atât mecanismele vorbirii cât și procesele de gândire și inteligență. Repertoriul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în domeniul simbolismului sunetului, în strânsă legătură cu ipoteza gestului gurii și în prezent continuată de psiholingviști, sprijină noțiunea că există anumite „universalii” fonetice, semantice, care au aceeași origine pregesturală și care ar fi condiționat vorbirea articulată mai direct decât vocalizările emoționale ale caracterelor primare neumane (Taylor, Holland și Wertheimer, citați în discuțiile purtate de Gordon) (73; p.5-32). În general, putem afirma că vorbirea copiilor cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine se caracterizează printr-un sistem fonologic dislalic polimorf, pe un fond
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
luni, programând apariția și dezvoltarea elementelor vorbirii corecte după modelul normal. În această etapă factorul de legătură este mama care învață cum să stimuleze vorbirea printr-o serie de jocuri în scopul de a exercita puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, gimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin, accesibile copilului între vârsta de 2 ani - 4 ani. Gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale în momentul tratamentului complex, determină conținutul muncii logopedice și durata ei. Sistemul particular de autoaferentație a actului fonator, folosit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de mișcare a buzelor, obrajilor și a limbii, demonstrate în oglindă. Apariția și dezvoltarea vorbirii este astfel dirijată prin exerciții preliminare programând formarea elementelor constitutive ale actului fonator printr-o serie de jocuri care exercită puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, miogimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin operat, accesibile copilului între vârsta de 1 an și 6 luni și 3 ani. 4. Crearea unui mediu psiho-afectiv, de intercomunicare în care copilul să fie solicitat - prin jocuri, imagini, manevrare de jucării, să
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de zile, ca profilaxie împotriva acestui viciu". Pentru a depăși acest traumatism și inevitabila frigiditate provocată de acesta, tânăra fusese nevoită să urmeze mai multe tratamente, să consulte o sumedenie de specialiști. Faptul că ajunsese la ceea ce ea numea "platoul vocalizării", la facultatea de a rosti "toate cuvintele alea pe care oricine trebuie să fie în stare să le rostească" era pentru ea un progres remarcabil. Cel puțin, asta îi repeta necontenit terapeutul său din momentul acela, un reichian convins că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fie denaturate de șarlatani lacomi și lipsiți de scrupule, cum era după toate probabilitățile psihanalistul lui Leslie. Mârșăvia acestuia pare să nu aibă nicio limită. Nu-i era de ajuns că o adusese pe tânără la acest monstruos platou al "vocalizării", ci își propune pe deasupra, notează Stingo, să o supună pe aceasta unei "terapii orgonice". Închisă într-un "fel de cutie" care ar fi putut la fel de bine să fie un sicriu tânăra urma să absoarbă răbdătoare "valuri de energie care, cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bănățean preciza cu justețe scopul studierii acestui obiect: să insufle dragostea față de limba maternă, să-i învețe pe elevi scris-cititul corect și să se exprime coerent în spiritul limbii române. Pentru predarea alfabetului la clasa I, el a recomandat metoda ,,vocalizării” în locul ,,slovenirii”. În acea perioadă, abecedarele erau tipărite cu litere chirilice (slove), iar la citirea unui cuvânt se recomanda ca elevul să pronunțe mai întâi numele slovelor. Loga, în schimb, recomanda să se pronunțe literele însoțite de o vocală și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
neuitată, nămeții rozalbi de meri și de caiși Înfloriți rostogolindu-se până În satul româ nesc urgisit dincolo de zidurile Cetății. Rezemați de stela funerară a sasului răposat acum două sute cincizeci de ani, ascultam Îmbrățișați, prin ceața matinală a zilelor de mai, vocalizările latine ale valahilor noștri din vale, lătratul Înăbușit al câinilor, mugetul prelung al vitelor duse la pășune, trâmbițatul Încrezut al cocoșilor, vesela Întrecere a cio canului pe nicovala meșterului, toată larma virgiliană a satului românesc, cu lumea lui gureșă la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și intranzitive; aspectul verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactica. 3.4.6. Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și locuțiuni adverbiale după înțeles. 3.4.7. Prepoziția (actualizare) simplă și compusă; vocalizarea, cazurile substantivelor prepoziționale și neprepoziționale 3.4.8. Conjuncția (actualizare): conjuncții coordonatoare și subordonatoare 3.4.9. Particulă (actualizare): independente și neindependente;. 3.4.10. Interjecția: (actualizare ): ortografia; 4. Sintaxa propoziției și a frazei 4.1. Propoziția simplă (actualizare): propoziția
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
de vedere - Pierdere aparentă a stării de conștiență - Manifestări motorii nesistematizate sub formă de: cădere fără risc de lovire, rigiditate a trunchiului, mișcări neregulate, aritmice ale extremităților, pendulări ale capului și ale bazinului în plan orizontal, strângere forțată a ochilor, vocalizări sub formă de strigăt - Traseu eeg de aspect normal sau patologic (în crizele psihogene intricate cu cele epileptice ce apar în epilepsia cu evoluție îndelungată) Un aspect asemănător au și crizele voluntare ce vizează obținerea unor avantaje (simulările); în funcție de gradul
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în epilepsia adultului" - Anexa 11. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227319_a_228648]
-
că folosește la apărarea teritoriului, la atragerea partenerului sau la chemarea puilor, comunicarea este crucială în viața mamiferelor, în special a celor care trăiesc în grupuri. După specie, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai complexe fiind vocalizările articulate ale primatelor. Alte metode de comunicare includ undele sonore pe frecvență înaltă, diferite mirosuri corporale, mârâituri și chițăituri sau chiar lovituri sau împunsături. Mamiferele comunică cel mai frecvent prin sunete. Balenele emit un fluierat deosebit de sonor, care poate străbate
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
electroliți. Trombocitele, leucocitele și eritrocitele constituie elementele figurate ale sângelui. Sistemul respirator la păsări constă în efectuarea schimbului de gaze și joacă un rol foarte important în termoregulare. De asemenea el joacă un rol în detoxifierea produselor metabolice și în vocalizare. El diferă de sistemele respiratoare ale altor cordate, având pulmoni relativ mici și 9 saci aerieni. Plămânii parabronhiali ai păsărilor sunt diferiți față de cei ai mamiferelor.Astfel, ei sunt rigizi și nu își măresc/micșorează volumul în timpul respirației. Ei se
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
a preamărit studiul Torei și a altor texte religioase. Cartea fundamentală a religiei iudaice este Tora, adică primele cinci scrieri (Pentateuh) din Vechiul Testament (Biblia ebraică). Scrisă într-un limbaj arhaic, în urmă cu circa 3 000 de ani și fără vocalizare și punctuație, Tora este un subiect de studiu esențial al iudaismului. În decursul veacurilor, Tora a fost interpretată într-un număr imens de modalități. Interpretări bazate pe traducerea unui cuvânt sau pe punctuații diferite au dus la dispute interminabile între
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
zile. Masculul și femela „dansează" și se cheamă unul pe celalalt. Totul este ca o mica scenetă, în care păsările zboară, își desfac aripile, aruncă bețe sau smocuri de iarbă, dau din aripi și din cap. „Dansul" este insoțit de vocalizări specifice. Când ritualul ajunge la punctul culminant, cele doua păsări scot sunete complexe, la unison. La fel se întâmplă și când se imperechează și când se reproduc. Majoritatea perechilor rămân împreuna pe viața. Oamenii de știință au realizat un studiu
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
sa pentru tot restul vieții. Din aceasta cauză, a devenit simbol al fidelității, vieții de cuplu și al dragostei. Viața socială: cocorii trăiesc în perechi și familii, în cadrul unor cârduri mai mari, ce se aseamană comunităților în care trăiesc oamenii. Vocalizarea - cocorii au un fel de limbaj propriu. La fel ca oamenii, și ei folosesc tot felul de sunete, pentru a transmite anumite mesaje. Limbajul corpului - Există cel puțin 90 de gesturi sau poziții ale corpului care joacă un rol important
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
patru note, cu durate de circa două minute fiecare, ce amintesc de celebrele cântece ale balenei cu cocoașă. Cum acest fenomen nu a mai fost observat la alte populații, cercetătorii cred că este unic subspeciei "B. m. brevicauda" (pigmeu). Motivul vocalizărilor nu este cunoscut. Richardson "et al." (1995) discută șase motive posibile: Balenele albastre nu sunt ușor de capturat sau de ucis. Viteza și forța lor făcea ca ele să fi fost rareori urmărite de primii vânători de balene, care se
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
distinctă. În plus, populația de balenă albastră care trăiește în largul coastelor chiliene și peruviene ar putea forma și ele o populație distinctă. Unele balene albastre antarctice se apropie de coasta Atlanticului de Sud pe timp de iarnă, și ocazional, vocalizările lor sunt recepționate în dreptul Perului, Australiei de Vest, și în nordul Oceanului Indian. În Chile, , susținut de , efectuează o activitate extinsă de cercetare și conservare pe o populație recent descoperită în largul coastelor Insulei Chiloé din , unde au fost observate 326
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
balenele albastre identificate în Baja prezintă cicatrici în urma atacurilor de orcă. Balenele albastre pot fi rănite, uneori fatal, în urma coliziunii cu vasele oceanice, și pot să se încurce în plasele de pescuit. Zgomotul oceanic, din ce în ce mai important, care cuprinde sonarele, acoperă vocalizările balenelor, ceea ce face mai dificilă comunicarea lor. Balenele albastre nu mai produc sunete de hrănire D după activarea unui sonar de frecvență medie, deși gama de frecvențe a sonarului (1-8 kHz) depășește cu mult gama de producere a sunetelor balenelor
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]