385 matches
-
fioroase ale râului. Nu mai are mult nici ăsta spuse tata, ca pentru sine. Ca la un spectacol ce se tot amâna, pe celălalt mal, un grup de oameni aștepta cu înfrigurare, gesticulând. Îndată ce ne-au văzut, au început să vocifereze spre noi; strigătele lor se întretăiau, formau un vacarm. Ce înseamnă asta, spuse tata. Ce vor ăștia? Aproape de pod, strigătele celor de peste râu deveniseră puternice și deslușite: Podul se prăbușește! Rămâneți acolo! Pilonii sunt măcinați de ape. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ușii. Unde eram eu, era și el după mine. Ce am mâncat, cum, când, ce am făcut... poate să mă supună oricine la orice teste sau să mă preseze. Nu mi s-a întipărit în cap decât acea mulțime care vocifera, zgomote, gloanțe, fum. S. B.: La croitoria Crolux au venit lucrători în zilele acelea? M. M.: Au venit. A mai venit lume pe acolo. S. B.: Și ce v-au spus? M. M.: N-au spus nimic, ce să spună
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
10 penițe, 2 radiere, 500 gr. cârpe, 1 caiet cu sârmă". Tot să scrii! Iar povestea burlanului e de-a dreptul dramatică: "astăzi, 31 oct. 1950, a intrat în Cancelaria Filialei tov. Ițicovici, funcționar la ARLUS (...) care a început să vocifereze în mod agresiv și zgomotos că nu am avut dreptul să facem gaură în perete pentru scoaterea burlanului sobei (...) Numitul, încă și mai furios, a început să amenințe: Avem să vă tratăm de aici înainte drept dușmani! Am să vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care probabil că mulți tineri își plătesc consumația cu o schiță în cărbune, sau în care își expun ceva din ultimele lor "creații", în speranța unei eventuale vînzări. Atmosfera, la Gastonne, amintește de filmele neorealiste. Toată lumea se cunoaște, se salută, vociferează. În cinci minute, Bruno este nevoit să le explice cine suntem, ce căutăm și care cetățean al Florenței l-a trimis să mănînce canelotti la Gastonne. Suntem adoptați îndată, înglobați în acea adunare mîncăcioasă și guralivă. Gastonne, mărunțel și rotofei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
reginei Wilhelmina, femeile își făcuseră apariția în mai multe discipline, dar un incident era cât pe ce să pună participarea femeilor la îndoială: la sfârșitul cursei de 800 m mai multe femei pur și simplu s-au prăbușit. Bărbații au vociferat și femeilor le-au fost interzisă participarea în curse mai lungi de 200 m. Unii aveau de gând chiar să suprime toate disciplinele feminine. Din fericire nu s-a ajuns atât de departe. Patru ani mai târziu, Mildred Didrikson a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
să cînte imnul național al Spaniei. În timpul primelor acorduri, pălăria roșie a episcopului a rămas nemișcată, În timp ce acesta dădea din mîini ca o marionetă. „Opriți-vă, opriți-vă, s-a comis o confuzie“, a șoptit el, pe cînd spaniolii prezenți vociferau În gura mare: „După doi ani Întregi de muncă, ei ne cîntă așa ceva!“. Orchestra Începuse să cînte imnul republican al Spaniei - nu pot spune dacă cu bună știință sau din greșeală. După-amiaza, Își părăsește locuința maiestuoasă din catedrală Zeul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fost întrebat despre posibilitatea negocierii cu Coreea de Nord. El a răspuns că mandatul Americii era de a înfrânge răul, nu de a negocia cu el o frază care sună frumos, dar lipsită de substanță ca strategie de securitate națională. În timp ce Chaney vocifera, Coreea de Nord a construit și testat o armă nucleară. Lecția învățată: o mare parte a celui de-al doilea mandat al președintelui a fost dedicată negocierilor și, se pare, productive în acest sens cu Coreea de Nord. Diplomația nu se întreprinde de amorul
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
consecințele sale sociale sunt analizate în numeroase lucrări 31. Un popor care este aruncat într-un asemenea abis social se agață de cea mai mică speranță. Cum să te mai miri atunci că a stat să asculte un lider care vocifera cu talent, o calitate care trebuie să-i fie recunoscută? Mulțimile înstrăinate și disperate care îl urmăreau nu puteau să prevadă măcar în parte că retorica electorală ar putea deveni cu timpul un macabru program de guvernare, Verba volant! Astăzi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Cum de ți-ai permis să scrii așa ceva? Cum ai îndrăznit...? Handicapat nenorocit...! Chiar dacă sunt prostii, sunt prostiile mele și nu cred că trebuia să citești...! Înțelegi?! Am enervat-o și mai mult, a plecat ca fulgerul spre alt salon. Vocifera nedeslușit. Colegii au rămas fără cuvinte. Trebuia să le ții în sertarul noptierei, nu la vedere! O.k., acum lăsa-mă! Voi vorbi și eu cu doamna doctor, al cărui pacient sunt, și vom rezolva... Am să merg și la
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
în bătaia vântului tomnatic. Am plecat liniștit spre salon, am intrat și m-am așezat pe pat. Ce trebuia să fac? Cum să mi stăpânesc furia? Mi s-a pus un nod în gât la vederea dezastrului. Cora continuă să vocifereze cuvinte urâte la adresa mea. Nu pot înțelege ce spune, decât atunci când se apropie de salonul meu. Vorbe porcoase ies din gura asistentei. Am luat cartea în mână, am ieșit din salon și i-am arătat-o, zicându-i: ,,Analfabeta naibiiiiii
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru trei zile de cacanaș Negroponte din Galați. Nicu Crețeanu dă să cadă pe spate! Cu mâinile ridicate în sus, roșu la față, spumegând, vociferează pe trotuar. — Negroponte! Iar Negroponte?!... Nicu Crețeanu ținea un magazin special, un fel de birou pe Calea Victoriei unde este astăzi un magazin de ghete alături de băcănia Dragomir. 313. Gourmand (fr.), mâncăcios; gourmet (fr.), care știe să aprecieze mâncărurile bune. 314
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul a încercat să mă liniștească cu vorbe blânde, apoi, fiindcă sângele îmi curgea pe pardesiul meu gris-fer, m-a dus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șeful reprezentanței OMIH de la Cluj ("Oficiul Național Ungar pentru Turism"/ Országos Magyar Idegenforgalmi Hivatal). În noiembrie 1943, funcționarul trăsese la răspundere un salariat pentru o acțiune de control prin hoteluri, executată superficial. Acesta i-a răspuns ridicând din umeri și vociferând, trântindu-i apoi ușa în nas. În raport, Horváth a comentat controversa în felul următor: "Comportamentul descris - în orice caz neobișnuit în Ungaria - după umila mea părere este unul jignitor din partea salariatului...". Prin această "părere", el s-a referit în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pomana țigănească”). Anticorpii nomazi în fața civilizației s-au reprodus frecvent pe orbita aberantă a resentimentului și a criminalității. În paremiologia majorității românești, radicalul „țigan” a consacrat câteva expresii ale unei semantici negative. Cel needucat se îneacă la mal „ca țiganul”, vociferează (adică „cere țigănește”), este oportunist („ca țiganul la praznic”), așa încât unde este țigănie e vorba de scandal, gălăgie nevrotică sau târguială nerușinată. Un lucru este limpede: când își pierde măsura, ironia alunecă în batjocură sau înjurătură. Ceea ce urmează nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aerul unor bătrâni înțelepți. Sunt alături de Martin Heidegger, Hermann Hesse, Thomas Mann și Georg Simmel. Ia te uită ce panteon ciudat. Pandemoniu mai degrabă, unde îl găsim pe revoluționar, ca și pe reacționar. Simbol al unei realități complexe. Dar toți vociferează: anecdote! Trebuie să ne gândim la toate acestea. Stai puțin, domnule călău! Încă o amintire sau două. 26 aprilie 1969. Heidelberg. Ascunzându-mă de prietenii mei din SDS ("duplicitate", când ne ai în pază), l-am urmat pe profesorul meu
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pățit nimic. Îmi zâmbește, dar îi observ broboanele de transpirație de pe frunte. Hmm. Poate ar trebui să mă mulțumesc cu șampania deocamdată. Iau încă o înghițitură și mă uit în jur după sticlă, când răzbat până la mine niște glasuri care vociferează, venind dinspre camera în care s-au închis Robyn și Antoine. — Nu am facut acest lucru deliberat! Mademoiselle, nu am o vendetta cu dumneavoastră! — Ba da! Mă urăști de moarte, recunoaște! aud o voce de fată, sugrumată de nervi. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mă mai obosesc să aștept liftul. În clipa în care intru în magazinul de la parter mă uit disperată în jur, căutând cu privirea o licărire roz. Dar întregul etaj e ticsit până la refuz cu o revărsare de turiști entuziasmați, care vociferează veseli. Hainele lor colorate modifică vizibil peisajul. Îmi croiesc loc printre ei, cu respirația întretăiată, încercând să mă conving în gând că Alicia nu-i va spune nimic lui Robyn; că nu va fi chiar atât de răzbunătoare. Și, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
multe ori, cercetarea atentă a dosarelor aflate dețene din Codăești. Vânzătorul din restaurant, punându-le în vedere că nu se mai poate servi vin întrucât ora era înaintată și personalul trebuie să participe neapărat la o ședință la Cooperativă. Au vociferat cu toții să le dea vin, iar tov. Florica a spus so mai lase cu ședințele și să stea să servească poporul. Întrebată asupra cazului, tov. Florica dă dovadă de o lipsă totală a simțului autocritic, negând hotărât că ar fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
precum și a celeialiate (subl.ns.)” Desigur, armataaliată era cea sovietică de ocupație care în 1946 avea pe teritoriul României hoarde întregi. Tot în același raport, plutonierul Iacoban scris că „...pe raza postului nostru de jandarmi majoritatea oamenilor chemați la concentrare vociferează. Soldații ce se află concentrați pe la unități militare majoritatea sunt îmbrăcați cu hainele civile și mănâncă ce și-au luat de acasă . Cât despre legionarii din comuna Valea Rea, șeful de post a notat următoarele: „...dintre foștii legionari pe care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
expuși acolo. Când se ridică penultima barieră metalică înainte de final, jandarmul plasat acolo lasă să treacă maximum 40-50 de persoane, numărându-i din ochi. Mai face excepții doar pentru familiile numeroase sau grupurile de rromi foarte unite care, odată despărțite, vociferează foarte mult, tulburând astfel ordinea evenimentului. Un grup de tineri studenți purtând tricourile organizației catolice Caritas încearcă să facă o strângere de fonduri pentru „opere de binefacere”, chiar lângă gardurile metalice. Sunt în mod vizibil jenați în activitatea lor mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă tu, camera aia încoace, dă-o până nu vin eu să ți-o iau din mână !”. Situația este complicată și plină de miez, în același timp, trebuie să iau o decizie rapidă. Cei din jur încep și ei să vocifereze, au priviri uimite și mânioase, trăiesc un fel de linșaj vizual soft. Spun repede, cu mirare prefabricată, că sunt din Brăila, fac fotografii pentru soție, ea nu a putut să vină la pelerinaj, să vadă cât de frumos este aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la Iași an de an, că mai multă răbdare are la rând o bătrână de la țară de 80 de ani decât ei ! Dacă unul sare peste rând, iar noi vrem să-l facem să respecte ordinea, sar toți cu gura, vociferează, iese mereu scandal.” Impresia din anii precedenți s-a confirmat definitiv acum, în 2012 : practica „autocarelor electorale” care s-a tot extins dă peste cap logica internă a rândului. Acest nou tip de pelerin nu este echipat corespun zător pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
organizate și separate de jandarmi prin garduri metalice nu sunt. Dar se formează ad-hoc celule de câte cinci-opt persoane, cum este cea în care mă găsesc și eu acum, care se protejează reciproc, „țin locul” dacă cineva pleacă la toaletă, vociferează la unison în fața intrușilor, împart hrana și apa etc. Punctul nevralgic, de ruptură al rândului de la București se află la baza Dealului Patriarhiei, atunci când acesta începe să urce panta, imediat după trecerea de pietoni care face legătura cu scuarul stației
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-i explic distinsului expert german că acum patru ani, când, în urma crizei poloneze, datoriile externe ale României au ajuns și ele în lumina rampei finanțelor internaționale, la ședința decisivă, tovarășul, înfierbântat, și-a ieșit din fire, a țipat și a vociferat, dar nu a amintit nici de investițiile majore eronate, nici de gigantomanie, nici de polițele în alb, trase pe contul nivelului de trai al generației următoare, ci i-a făcut pe experții de frunte ai țării albie de porci, pentru că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nici măcar nu le găsești în farmacii. Valabilitatea unei rețete e numai de zece zile, ea trebuind să fie reînnoită, ceea ce înseamnă alt timp pierdut pe la medici. în zilele când se distribuie lapte praf, în farmacii se formează cozi nesfârșite, lumea vociferează, atmosfera este foarte încinsă și de multe ori este chemată miliția, pentru a supraveghea distribuirea laptelui praf. S-a încercat înlocuirea laptelui praf din import cu un produs similar, însă calitatea lui fiind necorespunzătoare, medicii refuză să-l prescrie. Procurarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]