171 matches
-
un efort sporit și un timp mai îndelungat de exersare în vederea obținerii rezultatelor urmărite, fără ca acestea să ducă întotdeauna la o stabilitate a achizițiilor realizate. În cadrul jocului didactic matematic trebuie realizat un echilibru perfect între procesele afective, cele cognitive și voliționale, pentru ca preșcolarii surzi să-și dezvolte interesele de cunoaștere. Jocul didactic, prin structura sa ne obligă să ținem seama de temă, de scopul didactic - educativ, de elementele de joc, de regulile sale, și mai ales, de materialul didactic pe care
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
creșterea performanței din fiecare ramură sportivă” (M. Alexei, 2006), dar contribuie în mod substanțial la formarea personalităților puternice capabile de rezultate și recorduri, naționale, balcanice, europene, mondiale, olimpice. Educarea aptitudinii de viteză nu poate fi analizată sau concepută în afara actului volițional, aspect prioritar în elaborarea metodologiei de pregătire. În general fiziologia consideră că un sportiv bine antrenat poate să folosească la maximum doar 75 % din posibilitățile sale. În concursul sportiv chiar și în condițiile dobândirii unui record, sportivul nu-și valorifică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cunoașterea atitudinilor și aptitudinilor școlarilor față de muncă, pentru a putea rezolva contradicția dintre mobilitatea intelectuală necesară, care apare ca un lucru pozitiv și cea morală care nu mai este necesară, dar care apare și se manifestă sub formă afectiv-emoțională și volițională. Aceasta poate produce efecte negative prin faptul că unii elevi nu mai respectă unele dintre cerințele de bază pe plan moral și anume: nu mai dau dovadă de stabilitate în îndeplinirea obligațiilor ce le revin, au abateri de la normele morale
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
situație obișnuită în etica mediului, despre care voi vorbi îndată, aceea a construcției unui argument de tipul "pantei alunecoase". Problema criteriului devine și mai încurcată, chiar cu riscul de a duce la confuzii, dacă luăm în considerare manifestări de tip volițional, așa cum ar fi dorințele. Cum definim dorințele astfel încât să putem vorbi despre dorințe ale altor entități decât oamenii? Dacă în cazul organismelor am putea vorbi despre dorințe într-un sens foarte permisiv al conceptului prin echivalarea dorințelor cu scopurile comportamentului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de vedere moral. Astfel, deosebim între indivizii conștienți și sensibili, capabili să simtă plăcere și durere, dar care nu au alte abilități mintale, pe de o parte, și indivizii care, pe lângă conștiință și sensibilitate, au și alte calități cognitive și voliționale, așa cum sunt capacitatea de a avea convingeri sau amintiri, pe de altă parte. Ne interesează statutul moral al animalelor din a doua categorie, adică ființe autonome care au dorințe și opinii, care percep, au memorie și intenționalitate, au simțul viitorului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
caracteristici specific umane: bradi- "lent, rar" (cf. gr. βραδύς,- εϊα,- ύ adj. "greu, liniștit; indolent") este utilizat ca model de funcționare a inimii (cf. fr. bradycardie s.f.; en. bradycardia), a sensibilității umane (cf. fr. bradyesthésie s.f.; en. bradyaesthesia). Elementele senzitivului, voliționalului denumesc proceduri medicale, boli, simptome etc. Tabel 4. Modelul antropocentric: Subsistemul "Senzații" Schemă preconceptuală stabilă Metaforă terminologică Realizare lingvistică gr. αίσθησις (-εως) "insensibilitate"; An(a)esthesia "absența sau dispariția anumitor tipuri de sensibilitate"; fr. anesthésie (s.f); ro. anestezie (s.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Lic. Teoretic „Vasile Alecsandri„ Săbăoani Motto: ,,Copilul nu este o sticlă pe care să o umpli, ci un foc pe care trebuie să-l aprinzi “Montaigne. Creativitatea este o însușire complexă a personalității .Ea implică anumite calități ale proceselor afective,voliționale,de personalitate. Creativitatea devine educabila de la vârsta preșcolara în condițiile în care educatoarea este preocupată pentru crearea unui climat corespunzător, propunându-și să utilizeze metode active,să realizeze corelații interdisciplinare, să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învățare,dar în
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de cultură, prin "trăire", prin intuirea sensului acestora (begreifen, comprendre). Nota specifică a "științelor spiritului" decurge, în concepția filosofului german, din trăsătura fundamentală a vieții psihice: aceea de a se manifesta ca un întreg (fenomenele psihice sînt cognitive, afective și voliționale în același timp). Ființa umană este deci o unitate, o structură; ea nu va putea fi cunoscută printr-o psihologie asociaționistă, care pornește de la elemente, de la părți, ci de la una care pune pe prim plan întregul, unitatea concretă și vie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ideea morală se sprijină astfel pe o tendință activă ce decurge din însăși deprinderea morală. Nota caracteristică a disciplinei libere o constituie întemeierea ei pe convingere. Potrivit concepției lui G. G. Antonescu, convingerea are un triplu caracter: rațional, afectiv și volițional, antrenînd astfel întreaga viață psihică. Orice convingere presupune deci: a) înțelegerea normei morale, b) acceptarea ei (uneori numai pe baza încrederii pe care elevul o are în educatorul său), c) îndeplinirea normei morale. Cele trei forme ale convingerii morale sînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de predare-asimilare a cunoștințelor; pedagogia voluntaristă face din activitatea elevului momentul central al educației. Fiecare din aceste teorii reduce un fenomen atît de complex ca educația la un singur aspect al vieții psihice; la cel cognitiv prima și la cel volițional a doua, ambele nesocotind complet viața afectivă. Potrivit concepției promovate de pedagogia culturii, fenomenul educației, ca act de cultură, implică trei momente: a) receptarea bunurilor culturale; b) trăirea, vibrarea pentru idei; c) creația culturală, ca obiectivare a spiritului subiectiv. Și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deoarece m-am gândit la ea și a doua zi, și astăzi, atunci când te-am revăzut, întreaga poveste s-a înălțat dintr-odată din nou de-a curmezișul între noi, fără nici un gând preconceput din partea mea și în afara oricărui control volițional. Toate acestea și altele încă îmi spun că povestea nu trebuie luată din punctul de vedere al „demnității rănite“... Este ceva cu mult mai profund decât aceasta. În mare, situația mea se definea, e drept, printr-un termen cum ar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mă smulg din dezgustul față de mine însumi și să revin la vechile și dragile mele ocupații de totdeauna. E o izbândă a celor bune din mine asupra celor rele, o izbândă spontană, de la mine putere, iar nu consecința unui act volițional, în numele nu știu cărui principiu sau simț al datoriei. și cu atât mai prețios! 31 martie 1955 Începutul a ceva nou. După atâta timp, am spus: iubesc! Sunt fericit... Mai curând - neliniștea, sfârșeala unei fericiri care va să vină... Să vină! 1
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
formarea concepției moderne despre paranoia, mai bine zis, despre "monomanie" (monomanie), termenul propus de el în defavoarea celui de "paranoia". Folosind drept criteriu principal "crizele" - "alienarea mintală se judecă după crize" - psihiatrul francez identifică, între bolile mintale, monomaniile (intelectuale, emoționale și voliționale). Sub denumirea de "monomanie", el se referă la o formă de semi-delir, caracterizat prin "leziunea parțială a intelectului, afectelor și voinței, ce se manifestă printr-o tulburare mintală care vizează, de regulă, un singur obiect sau un ansamblu de obiecte
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dereglări psihice plasate între schizofrenia paranoidă și paranoia propriu-zisă, care, deși prezintă unele asemănări cu ,,demența precoce" (dementia præcox), se dezvoltă mai târziu și mai încet decât aceasta, se caracterizează printr-o "dezvoltare mult mai ușoară a tulburărilor emoționale și voliționale", "armonia internă a vieții psihice" fiind mult mai puțin afectată sau limitându-se doar la anumite facultăți intelectuale (1919: 285). Se observă că pacienții suferind de parafrenie își păstrează, într-o mai mare măsură decât schizofrenicii, comportamentul în limitele normalului
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
umană: cine susține că nu i-a fost niciodată frică nu este sănătos psihic sau nu este sincer"248. După Septimiu Chelcea trebuie să facem distincție între frică, fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie, anxietatea este ,,o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, tensiune, îngrijorare și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fiecare dată la același individ. Acest lucru este condiționat de dispozițiile de moment ale individului și de semnificația pe care o acordă în acel moment individul. Apariția și amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, voliționale, motivaționale și afective). Vulnerabilitatea psihică la stres este constituțională sau dobândită. Vulnerabilitatea psihică este o trăsătură proprie doar anumitor persoane și se manifestă prin reacționare ușoară, prin stare de stres psihic, la o gamă largă de agenți stresori. Situații generatoare
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
astfel de poziție pot apărea și interjecțiile de adresare ("măi, mă, fă, bre"), singure sau însoțite de un substantiv la cazul vocativ: Măi Zaharie, nu mai ai tu vreo poștă de cele pe undeva?" (Ion Creangă). După unii lingviști, interjecțiile voliționale folosite independent pot fi considerate propoziții simple constituite numai din predicat. În mod excepțional, există și interjecții părți de propoziție simplă cu subiect și predicat, sau dezvoltată. În principal, interjecția poate fi predicatul unei asemenea propoziții: "Na-ți cartea!", Zatrčao
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
este sentimentul înțelegerii existenței personale și a integrării ei în univers. Este forma cea mai evoluata, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecați, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. De asemenea, constiinta poate fi considerată și că un sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. Conștiința Termenul“ conștiința” este derivat din termenul latin “ con scientia” care înseamnă “cunoaștere”. Conștiința este sentimentul înțelegerii existenței personale și a
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
este sentimentul înțelegerii existenței personale și a integrării ei în univers. Este forma cea mai evoluata, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecați, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. De asemenea, constiinta poate fi considerată și că un sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. Este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vietii psihice a individului, cănd afirmata când negata cu vehemență. Din
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice acțiune este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
esențial, care a contribuit la dezvoltarea ei. Conștiența se poate clasifica în: Conștiența presupune percepție (reflectarea în SNC a evenimentelor din lumea înconjurătoare), memorie (un stocaj și destocaj continuu de informații asupra evenimentelor interne sau externe), integrare gnostică, atenție, activitate volițională, afectivitate etc. Nivelul conștiinței depinde de nivelul de excitabilitate cerebrală, impunând sistemului nervos inițial starea de veghe. Prin urmare, conștiența desemnează funcția de sinteză integrativă a întregului sistem nervos, care pe fundalul stării de veghe, integrează mesagele parvenite prin aferențele
Conștiență () [Corola-website/Science/318699_a_320028]