171 matches
-
de cultură, prin "trăire", prin intuirea sensului acestora (begreifen, comprendre). Nota specifică a "științelor spiritului" decurge, în concepția filosofului german, din trăsătura fundamentală a vieții psihice: aceea de a se manifesta ca un întreg (fenomenele psihice sînt cognitive, afective și voliționale în același timp). Ființa umană este deci o unitate, o structură; ea nu va putea fi cunoscută printr-o psihologie asociaționistă, care pornește de la elemente, de la părți, ci de la una care pune pe prim plan întregul, unitatea concretă și vie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ideea morală se sprijină astfel pe o tendință activă ce decurge din însăși deprinderea morală. Nota caracteristică a disciplinei libere o constituie întemeierea ei pe convingere. Potrivit concepției lui G. G. Antonescu, convingerea are un triplu caracter: rațional, afectiv și volițional, antrenînd astfel întreaga viață psihică. Orice convingere presupune deci: a) înțelegerea normei morale, b) acceptarea ei (uneori numai pe baza încrederii pe care elevul o are în educatorul său), c) îndeplinirea normei morale. Cele trei forme ale convingerii morale sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de predare-asimilare a cunoștințelor; pedagogia voluntaristă face din activitatea elevului momentul central al educației. Fiecare din aceste teorii reduce un fenomen atît de complex ca educația la un singur aspect al vieții psihice; la cel cognitiv prima și la cel volițional a doua, ambele nesocotind complet viața afectivă. Potrivit concepției promovate de pedagogia culturii, fenomenul educației, ca act de cultură, implică trei momente: a) receptarea bunurilor culturale; b) trăirea, vibrarea pentru idei; c) creația culturală, ca obiectivare a spiritului subiectiv. Și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altminteri, în legătură cu legislația proprie celor două lumi, se află, pe de o parte, doctrina fericirii, "îndreptarul" persoanei, întemeiată pe principii empirice, iar pe de altă parte, "îndreptarul" personalității, doctrina morală întemeiată pe principii raționale, pe conceptul libertății și pe exercițiul volițional al acesteia, ce presupune legea morală. Fiindcă este legat de mobiluri ele însele condiționate din afara persoanei, în lumea sensibilă omul este existență eteronomă; dându-și sieși legea, având astfel putința acțiunii din datorie, în lumea inteligibilă, omul este ființă autonomă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ne chinuie permanent dorința de a poseda și totodată frica de pierdere sau de distrugere a ceea ce avem" sau a ceea ce "credem puternic că ne aparține" (Holmes, Holmes, 2001, p. 135)66. Pretinzând exclusivitatea, persoana geloasă se concentrează mental și volițional atât asupra obiectului infidel (sau perceput ca infiel), cât și asupra terțului rival (sau perceput ca rival). Ea are un sentiment de penibilă iritare, de furie și de revoltă asociat cu impulsul de a-l alunga pe concurent. Văzută ca
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vom prezenta în continuare. 1) Dezvoltarea astenică Aceasta corespunde cu ceea ce P. Janet a reunit în conceptul clinico-nosologic de psihastenie. E. Bleuler insistă asupra extravaganței asociată cu o stare de epuizare cronică a individului. Se notează astenie, apatie, scăderea tenacității voliționale, evitarea răspunderilor, tulburări de ordin neurovegetativ și chiar preocupări ipohondriace. 2) Dezvoltarea depresivă Acest tip de tulburare începe prin restrângerea orizontului personal al sferei de activități și interese proprii ale bolnavului, cu tendința la izolare, reducerea comunicării și închiderea în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai o condiție, iar nu o cauză, a dezvoltării limbii. Spiritul omenesc are înclinația de a realiza regularizări analogice, care nu sînt altceva decît ordine și grupare artificială a reprezentărilor noastre. Activitatea analogică manifestată în limbă are, deci, un caracter volițional, practic, pe cînd activitatea creatoare este, din contra, pur teoretică și, ca atare, progresul lingvistic are două faze: una superioară sau creatoare și alta inferioară sau imitativă. Această activitate este produsul unei facultăți umane superioare a cărei structurare deplină se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoaștere și, în general, în manifestarea umană. Teza fundamentală a lui Im. Kant este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele activității spirituale, dar subiectul este în acest caz în primul rînd un subiect rațional (deci nu volițional sau afectiv) și, de aceea, concepția sa este orientată spre articularea lumii fenomenale (cunoscute) din perspectiva rațiunii pure, unice și universale. Înscrisă în general în problematica epocii luminilor, opera acestui mare filozof reflectă aspirațiile de libertate și progres social, fundamentate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
are mare importanță operarea distincției între o schimbare de tip natural (deși socială), fără scop, de care societatea nu este conștientă (de obicei, nici în momentul producerii și nici în momentul adoptării și extinderii ei) și o schimbare de tip volițional, cu scop determinat și, prin urmare, cu o participare constantă a factorilor conștienți. Pe de altă parte, avînd în vedere existența limbii în forma celor două aspecte de bază, popular și literar, se poate constata că o schimbare în limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistice, întrunește aspectele psihice, logice și cognitive care acționează în procesul cunoașterii și al comunicării, încît trebuie admis pentru psihologic o accepțiune foarte largă, care să cuprindă deopotrivă însușirile psihice (printre care și temperamentul) și procesele psihice (cognitive, afective și voliționale), aceste procese fiind, de altfel, ele-mentele cele mai mobile ale psihicului. Procesele cognitive sînt legate de latura reflectorie reprezentată de psihic, iar valorile ideale, rezultate din aceste reflectări, alcătuiesc spiritualul sau spiritualitatea care constituie partea spirituală a culturii. Necesitatea acceptării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Etiologia fiind complexă și metodica noastră de corectare trebuie să fie cât mai complexă și mai specializată de la caz la caz. Nu vom expune aici etapele corectării, fiind probleme de strictă specialitate și nici implicațiile corectării în direcția dezvoltării intelectuale, voliționale și afective ale copilului preșcolar, aflându-ne în fața unor autori, cunoscători ai teoriei dezvoltării psihomotore a copilului și meritoși practicieni. Am dori numai să amintim că toate cazurile de tulburări ale limbajului sunt însoțite de o instabilitate psihomotoră, poate mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consideră bâlbâiala o nevroză condiționată, în esență, psihic, în formarea căreia voința joacă un rol primordial. Subliniază totodată că în cadrul logonevrozei nu poate fi vorba de convulsii adevărate, deoarece acestea se sustrag total dirijării voluntare. Bâlbâitul însă poate fi influențat volițional așa încât el e capabil să vorbească oricând lipsit de simptomele caracteristice. Opinia lui Froeschels a fost acceptată de Rothe, Stein ș.a. Și psihanaliza se ocupă de problema bâlbâielii. Logonevroza nu ar fi nimic altceva decât frica de a vorbi; inițial
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o activitate finalizată este aproape nulă. Apare în formele grave de depresie și schizofrenie în demențe (stadiul terminal), în oligofrenie gravă (idiotism). 4.1.9.2. Tulburările calitative ale voinței Predescu (1989)71, pe lângă parabulie, care constă: "într-o insuficiență volițională, însoțită sau determinată de anumite dorințe, pulsiuni și acte parazite" și disbulie care se caracterizează prin dificultatea de a trece la acțiune sau a o termina, mai includ: impulsivitatea și raptusurile anxioase. 1. Actele impulsive-sunt activități psihomotorii cu debut și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și cât efort implică aceasta. Nimeni nu se poate feri de risipirea gândurilor și a grijilor dacă nu și-a închis și trupul și sufletul neîncetat între pereții chiliei sale (cap. 3-6). Avva Avraam arată apoi că virtuțile sunt raționale, voliționale și sentimentale, astfel încât fiecărei părți componente a sufletului îi corespund virtuțile ei. La fel, rațiunea, virtutea și partea sentimentală au bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și strategică, ceea ce numim management strategic al resurselor umane, din care dezvoltarea de personal face parte integrantă. Doar dacă sunt îndeplinite aceste condiții, individul, în calitatea sa de resursă umană într-o organizație, va planifica, iniția și susține (afectiv-motivațional și volițional) activitatea de dezvoltare profesională, având în minte atât binele propriu, cât și binele organizației în care lucrează. Practicienii în domeniul educației adulților, cu precădere în managementul acestora, au observat cu regret faptul că, în astfel de instituții, educația continuă, pregătirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și strategică, ceea ce numim management strategic al resurselor umane, din care dezvoltarea de personal face parte integrantă. Doar dacă sunt îndeplinite aceste condiții, individul, în calitatea sa de resursă umană într-o organizație, va planifica, iniția și susține (afectiv-motivațional și volițional) activitatea de dezvoltare profesională, având în minte atât binele propriu, cât și binele organizației în care lucrează. Practicienii în domeniul educației adulților, cu precădere în managementul acestora, au observat cu regret faptul că, în astfel de instituții, educația continuă, pregătirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost consfințit în lingvistică de Ipoteza Inacuzativă, formulată de Perlmutter (1978) și anticipată, între alții, de Hall-Partee (1965)4. Perlmutter (1978: 162, apud Grimshaw 1987) a făcut următoarea clasificare a verbelor intranzitive: (a) inergative, predicate care descriu acte dorite sau voliționale, verbe care denotă modalități de a vorbi, sunete scoase de animale, anumite procese corporale involuntare; (b) inacuzative: predicate al căror termen "nuclear" este un Pacient, verbe de existență și de întâmplare, verbe care denotă emisia involuntară de stimuli, predicate aspectuale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este asociată cu poziția subiectului; Wechsler (2005) folosește descompunerea lexicală, arătând că argumentele sunt ordonate, iar alternanța cauzativă este o consecință a faptului că în reprezentarea lexicală a anumitor verbe porțiunea cauzativă este opțională; (d) agentivitatea, în aceste cazuri, cea volițională, poate trece din argumentul extern în cel intern, atunci când verbul tranzitiv este decauzativizat (Jackendoff 1990: 128): John rolled the ball down the hill 'John a rostogolit mingea de pe deal' The ball rolled down the hill 'Mingea s-a rostogolit de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între clase paralele și pe școală. Investigațiilor cu privire la tipul somatic și capacitatea motrică li se vor adăuga criteriul psihologic în urma căruia se pot face aprecieri (în timpul jocurilor disputate în clasă și între clase) privind valoarea unor procese intelectuale, gradul manifestărilor voliționale, încadrarea comportamentului și aptitudinilor în prototipul viitorilor jucători de baschet din echipa școlii. Elaborarea modelelor de pregătire ale echipei reprezentative școlare de baschet și demersurile necesare programării pregătirii acesteia 5.1. Modelul de pregătire al echipei reprezentative de baschet a
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
mai mic de energie și Într-un timp cât mai scurt. Aceasta Înseamnă o adaptare cât mai rapidă la Împrejurările vieții. Inteligența este deci o calitate a Întregii activități mentale, a organizării proceselor psihice superioare, inclusiv a celor afectiv-motivaționale și voliționale. În Dicționarul de psihologie Larousse (2000, p. 161) inteligența este definită astfel: “aptitudinea de a Înțelege relațiile care există Între elementele unei situații și de a te adapta În așa fel Încât să-ți realizezi propriile scopuri”. E. L. Thorndike
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]