443 matches
-
de predicație, timpul verbal predominant este viitorul, ceea ce atrage fie o aspectualizare incoativa, fie o aspectualizare continuativa. Prezenta actantului-pacient pact ne determină să alegem prima variantă, adică a unui nou început. Dar marcatorul auxiliar "voi" poate fi interpretat ca modalitate volitiva virtualizantă (Greimas 1983: 81). • schemă analitică finală este guvernată de un eveniment cauzativ evolutiv, unde cauzatorul este A1 (Iliescu + ceilalți), instrumentul este pactul, iar rezultatul final sunt cei doi pacienți abstracți (țară și nivelul de trai). SAC 2 = "Voi sprijini
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aventuriste" care să afecteze negativ pacienții abstracți. • schemă de predicație se axează, spre deosebire de SAC 2, pe un proces acțional dominant destructiv β ("a se opune", "a nu acceptă"). • schemă rezultativa. Se observă același timp, viitor, care conduce către o modalitate volitiva virtualizantă, dar, de această dată, printr-o aspectualizare terminativa a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reiterativ pentru a putea fi calificată astfel). * Pe de altă parte, la nivelul semionarativ, corupția prezintă anumite roluri patemice și o coabitare între structurile contractuale și polemice. Procesul corupției prezintă anumite roluri tematice/ patemice în reconfigurarea să cognitivă: un agent volitiv, care folosește puterea pentru a obtine anumite avantaje materiale și care neagă de obicei propria să stare de a fi corupt, si un pacient, care suferă din cauza folosirii neoneste a puterii de către agent și care acceptă (structura contractuală) sau neagă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
răcelii și respingerii fizice, care devine o dimensiune estetică a unei stări de dezgust și chiar teamă. Cele patru instrumente din subcâmpul din dreapta sunt un argument pentru ideea că trupul uman este disjunct de spațiul obiectiv al României. Această disjuncție volitiva de un teritoriu bine marcat nu trebuie interpretată că o aspectualizare terminativa a corupției, ci, dimpotrivă, ca o dorință a ființelor cinstite de a nu coabita împreună cu cei corupți în același spațiu. După cum am menționat, prezența instrumentelor de distrugere a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
impună dorințele, determinând astfel o valoare personală normativa. Lexicalizarea prin substantivul "voința" și adjectivul "sfântă" semnalează o modalitate implicită deontica a autorității și determinării, care subliniază rolul performativ exercitiv al Ilenei. Conținutul verbului modal implicit "a trebui" transmite o modalitate volitiva polarizată negativ: "nu vrea să vadă pe nimeni și nu vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
învățării: presupune înțelegerea clară a conținuturilor de învățat, prezența intenționalității și a efortului voluntar; - participarea activă a elevului: este evidențiată prin activitatea proprie a elevilor, prin angajarea optimă a gândirii, a inteligenței și a celorlalte procese intelectuale, motivațional afective și volitive - modalități concrete de realizare: - utilizarea unor metode, procedee activ-participative; - crearea unor situații de învățare bazate pe autonomia intelectuală și acțională a elevilor; - stimularea imaginației creatoare, a potențialului lor creator, a gândirii critice dar și a gândirii divergente centrată pe strategii
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de Învățământ, conform obiectivelor generale și specifice asumate la linia de intersecție dintre finalitățile pedagogice macrostructurale și microstructurale; - angajarea tuturor elementelor activității didactice: obiective, conținuturi, metodologie, evaluare; - proiectarea curriculară centrată pe obiective, strategii și comportamente; - valorificarea tuturor resurselor cognitive, afective, volitive, psihomotorii ale activității didactice pe criterii prioritar formative; - adaptarea multiplă și creativă a tuturor mijloacelor pedagogice disponibile la varietatea situațiilor educaționale Întâlnite sau provocate. Aceste obiective pun În valoare o parte din funcțiile managementului, care au stat la baza activității
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
romanele realistobiec tive: de principii și valori (conflict între generații), de interese, econo mic/material, social, politic, moral, religios, etnic, erotic, existențial etc. - Conflictele interioare - specifice prozei de analiză psihologică/narațiunii subiective - pot fi: moral (bine/rău), psihologic (rațiune/pasiune), volitiv (a fi/a voi), cognitiv (criză de identitate/de valori, criză de conștiință, criză existențială etc.). Momentele subiectului vizează o construcție canonică a textului narativ, fiind mai puternic reliefate în creațiile tradiționale (desen epic convențional, însumând toate cele cinci momente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mod obișnuit latura de noutate în folosirea limbii, oferind sugestii pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția expresivă reprezintă manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală sau volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcția expresivă a limbii nu se manifestă, cum se crede de obicei, numai în opera artistică, ci și în vorbirea obișnuită. Astfel, în răspunsurile posibile la o întrebare banală precum: Mergi la plajă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin acestea, se vizează efectiv schimbarea în limbă, prin urmarea regulilor și, ca atare, înainte de a deveni fapt lingvistic (concretizat în vorbire), schimbarea în limbă poate fi inițial numai fapt de gîndire. Fenomenul este însă în concordanță cu trăsăturile activității volitive umane, care se fundamentează pe proiecte ale rezultatelor activității, iar nu pe desfășurarea de la sine a ei și prin constatarea finală a rezultatului. Despre limba literară se poate spune că uneori se schimbă și în sens negativ, că decade, atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este greu de intuit cum un fenomen produs într-un singur cuvînt se poate extinde prin "adoptare" la sunetele sau la grupul de sunete de același tip din alte cuvinte, ca și cum ar exista o judecată implicită, urmată de un act volitiv. Totodată, nu se poate explica suficient cum s-ar putea realiza generalizarea rapidă și sistematică a inovațiilor pornite de la folosiri individuale în epoca-salt, fiindcă fenomenul s-ar putea produce numai în cazul unei bune organizări și coeziuni sociale și dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferențe de origine, de funcționare și de evoluție între limba populară și limba literară, fapt care ar permite observarea că, pe terenul limbii populare, acționează în mod deosebit factori întîmplători, inconștienți și comunitari, în vreme ce, pe terenul limbii literare, prevalează factorii volitivi, teleologici, motivați conșient și individuali. Ca atare, schimbarea lingvistică poate fi înțeleasă ca manifestîndu-se în parte diferit la cele două niveluri ale limbii, la nivel popular avînd aplicabilitate teoria dezvoltată de Alexandru Philippide și G. Ivănescu, iar la nivel literar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
d e a constatat că aceasta diferă sub aspectul principiilor formative și evolutive de cea populară și, de aceea, a crezut necesară fundamentarea unei teorii speciale, adecvate particularităților ei. Philippide constată pe terenul limbii literare o creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto Croce, care considera limba ca fiind dependentă de cunoașterea intuitivă și acorda un rol hotărîtor stilului individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile literare se schimbă mai ușor decît graiurile, transformările producîndu-se în salturi și în mod inegal, ca urmare a activității marilor scriitori. Philippide arată că, deși factorii volitivi se manifestă și la nivelul limbii populare, prin analogie și imitație înde-osebi220, și, ca urmare, multe dintre fenomenele limbii populare au loc conștient, ele rămîn totuși fenomene obiective în înțeles primar, cu manifestare apropiată de cele naturale, dar totuși profund
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestea sînt echivalabile de la un individ la altul, dar nu identice. Adăugînd la aceasta faptul că fiecare are anumite cunoștințe despre obiecte și, în parte, aceste cunoștințe sînt marcate de propria individualitate, că fiecare are anumite predispoziții psihice, afective și volitive, se înțelege că și imaginea despre lume diferă de la un vorbitor la altul, deși se raportează la același glosocosmos. S-ar părea astfel că, de fapt, în chestiunile de detaliu, realitatea este alta nu numai de la o comunitate lingvistică la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Într-o situa-ție similară s-ar găsi individul vorbitor în raport cu limba, o instituție dată prin tradiție, în raport cu care aspectele cele mai evidente sugerează o dirijare și o supunere a sa, fără a fi în măsură să opună eficient propriile acte volitive. Limba îi impune vorbitorului sistemul situațiilor posibile, iar norma îl orientează numai spre ceea ce este operant în cadrul siste-mului. În plus, limba literară cunoaște norme legiferate care reduc și mai mult eventuala predispoziție a vorbitorului de a folosi limba cum voiește
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest sens. Pe terenul limbii, ordinea normativă (normativitatea) se realizează în două maniere distincte: mai întîi, prin evoluție și prin acțiunea cauzelor care determină această evoluție, limba impune indivizilor realități instituite social (norma limbii sau norma-cutumă), apoi, printr-o activitate volitivă, se creează un aspect sistematizat al limbii, devenite limbă de cultură, care impune reguli realizate prin normare (norma-lege sau norma-legiferată). În raport cu această ordine normativă se manifestă libertatea lingvistică, care nu trebuie înțeleasă numaidecît ca o opțiune pentru abaterea de la norma-cutumă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizat sau ceea ce a fost uitat. Sub acest aspect, literatul tinde spre un oarecare nonconformism, în vreme ce omul de știință se străduiește să respecte cît mai mult norma, dar și într-un caz și în celălalt este vorba de o deliberare volitivă, de o opțiune. Primul procedează astfel fiindcă noutatea de expresie este cheia de boltă a operei sale, celălalt urmărește claritate, orientare univocă a desemnărilor, precizie, fiindcă numai în aceste condiții opera sa este viabilă. În ambele cazuri însă nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin, J. L., Cum să faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45, București
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin multiple mijloace. Dar cine și cum te ajută să nu cazi în prăpastie? Am cunoscut persoane care și-au stabilit țeluri și chiar au luat decizii demne de laudă în vederea abandonării unui viciu, însă nu au dispus de resursele volitive necesare pentru a le duce la îndeplinire. În alte cazuri, tineri sau maturi își propun să se lase de fumat, de exemplu, începând cu o dată calendaristică oarecare, fără să reușească. Și acestora le lipsește capacitatea de a-și activa forțele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
manifestate, sintetizate în foaia de observație. Pentru ca observația să servească pe deplin scopului cercetării experimentale am alcătuit o fișă de observație în care am consemnat datele observate prezentate sub forma diagramelor ale unor trăsături psihice (însușiri, caracteristici, aptitudini intelectuale, afective, volitive) ale grupelor martor și experiment supuși observației. Aceste observații s-au desfășurat pe parcursul anului școlar și doar în cadrul lecției de educație fizică având avantajul de a ne oferi o imagine concretă, intuitivă, expresivă a variabilelor psihice (variabile independente) urmărite și
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
punct la intersecția dintre rândul trăsăturii cu ordinea alfabetică a componenților grupelor maror și experiment. Unirea punctelor de intersecție la nivelul grupelor a făcut posibilă un profil psihologic al clasei, o psihogramă evidențiind o varietate de caracteristici intelectuale, afective și volitive și nu neapărat un nivel valoric al fiecărui elev. După introducerea numărului în cercetare pe baza colectării datelor, am trecut la clasificarea atitudinilor similare sau cu randament de același nivel atât pentru grupa martor cât și pentru grupa experiment. Pe
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
care contravin legii sunt desigur frauduloase, dar din punct de vedere etic la fel de condamnabile sunt și cele care urmăresc să distorsioneze intenționat realitatea, chiar dacă nu încalcă reglementarea contabilă. Având în vedere faptul că este foarte greu să se determine caracterul volitiv pentru fiecare manipulare în parte, manipulările care distorsionează intenționat realitatea fără să încalce reglementările contabile sunt considerate cel mai adesea ca fiind la limita legalității și de cele mai multe ori nu pot fi restricționate sau pedepsite. În opinia mea, acestea reprezintă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
care contravin legii sunt desigur frauduloase, dar, din punct de vedere etic, la fel de condamnabile pot fi și cele care urmăresc să distorsioneze intenționat realitatea, chiar dacă nu încalcă reglementarea contabilă. Având în vedere faptul că este foarte greu de stabilit caracterul volitiv pentru fiecare manipulare în parte, manipulările care distorsionează intenționat realitatea fără să încalce reglementările contabile sunt considerate cel mai adesea ca fiind la limita legalității și de cele mai multe ori nu pot fi restricționate sau pedepsite. Acestea reprezintă de fapt contabilitatea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Recurgerea la examene externe este o primă strategie. La acestea sunt atrași profesori de la alte școli, care vor realiza corectarea. Apoi, o altă strategie benefică poate fi extinderea lucrărilor cu caracter secret, care asigură anonimatul celor apreciați. Mai invocăm efortul volitiv permanent venit din partea profesorului de a pune între paranteze antecedentele apreciative la adresa unui elev, de autoimpunere a unei valorizări cât mai obiective. În evaluarea conduitei se pot identifica două variante ale efectului „halo”. Cea dintâi este constituită de efectul „blând
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]