461 matches
-
dar inflexiuni acute ale vocii lui, se aude difuzorul, tu ești băiețel, băiețel, mă mai stresezi mult?!... și atunci?... e frumos, că ninge! iubim cu prilejul sexualității și atunci ea ne coordonează, tipar determinant discuția aparține telefonului mobil, cu altă volută abstractă aici, orice ți-aș spune eu, nu m-ai crede! deja aria Vetei Caragiale, obicei femeiesc să mă netezesc pe o oglindă și pe aceea să i-o ofer cui vrea s-asculte, joaca atitudinilor, la care se reduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țeapăn țiganul pe culoar, mustățile pe oală, te-am simțit, fumul țigării mă scoate din ramă, km 442 sat, întortocheate isterii la vindecarea lor, fata 23 pe bluză, peronul Călărași-Turda în unitatea zîmbet a ființei, cozile de rechin, marele elicopter, volută în hangare militare, scump, pe prețul betonărilor, cîmpurile îl plătesc! Cîmpia Turzii gesturi cu genți, insipide evidențele pînă la spaima prăpastiei peisaj, văi văioage mobilier de transport și nu te deplasezi în spațiu și deloc în sistem, constantele tot înțelesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Așa cum am descris-o în primul paragraf al acestor notații.) Cu puțin înainte, privisem cu intensitate la o băltoacă prinsă între pietroaie și urmărisem un vierme de mare, foarte lung, roșiatic, cu peri zbârliți, care se încolăcise în niște ciudate volute, înainte de a pieri într-o gaură. M-am ridicat în picioare, și m-am întors cu fața spre mare, clipind în soarele orbitor. Și atunci, nu pe dată, ci după vreo două minute, pe măsură ce ochii mi s-au obișnuit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
văzduh? Nu mă puteam convinge că fusese vorba de un ]ipar, era imposibil. Creatura avusese un trup mătăhălos, îi văzusem spinarea. Eram absolut sigur că nu putuse fi un simplu ]ipar, oricât de uriaș, acea mostruozitate încolăcită prin ale cărei volute zărisem cerul. La ce distanță fusese jivina și la ce înălțime deasupra mării se ridicase? Mai târziu, pe măsură ce reflectam, am început să mă îndoiesc de primele impresii, deși am păstrat certitudinea că văzusem ceva cu totul ieșit din comun. Explicații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Husar nu lăsa să se vadă nici una din pregătirile sale. Impresia pe care o făcea era că improvizează, nu oricum, ci spectacular, fără ezitări, coerent și fluent, ținîndu-se, parcă, de o partitură complexă și variată. Vorbea și scria în largi volute, dar nu pierdea ținta. Acorda, ce-i drept, foarte mult spațiu ceremonialului. Era stăpîn deplin pe arta de a fi protocolar. Flata auditoriul (sau pe destinatar, în corespondență) fără să-l ironizeze și, în același timp, fără să se umilească
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor sau cerealierilor negustori din alte părți. Pentru aceștia timpul produce bani iar graiul lor nu are timp de volute elegante. Târgurile de acest fel produc mai mult contingente de cărturari. Ar merita să știm ce discutau între patru ochi elevul Labiș și profesorul Vasile Popa care va face închisori politice. La ora aceea poetul încă se amăgea cu gogoșile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
decât de optzeciști. Formula combinației dintre liric și narativ, dintre descrierea minimalistă și sugestia inefabilă, atracția concretului, înfășurat în multiple foițe de realități sufletești imponderabile și dublat de dorința de a căuta simbolicul, generalul, arhetipalul, construcția poemului liric-narativ- reflexiv în volute largi, precum la Mircea Ivănescu, dar cu tăieturi precise, bruște, punctate de zvâcniri expresioniste, de imagini tăioase, crude, îl disting pe P. în contextul poeziei anilor ’90. Propensiunea către filosofie, către cunoașterea adevărului propriu și a adevărului celorlalți - adevărul, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
sorocul, intru des În „criză” temporală, mă mișc tot mai mult sub semnul urgenței și Încerc să mă agăț de fiecare secvență a timpului pe care Îl (mai) am. Te joci cu timpul, Îți faci proiecte laborioase, Înțesate de multe volute temporale, crezând că și alții au atâta răbdare precum reușești tu să ai. Să nu te sperii de faptul că ceilalți nu mai pot Încăpea În timpul tău, sau ies, pur și simplu, fără să-ți dai seama, din constrângerile temporale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
un limbaj cât mai „natural”, însă „calitatea artistică” a expunerii era astfel jertfită. În etapa primelor volume de Critice - „pur estetică” sub aspectul concepției - „confuzia criticii cu literatura” se reflecta în stilul „odihnitor și cu deosebire clar și înflorit”, cu „volute grațioase” și „tendințe lirice”, în timp ce, lipsit de „desen și densitate”, discursul „trăda și mai mult absența voită a ideilor generale”. Ecouri din cea de-a doua fază impresionistă durează și în următoarea, de după război, acum cu vizibile tendințe spre organizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
viața, materia, forța, energia, nu le poate conferi acestora un sens satisfăcător, la limita sa resimțindu-se necesitatea credinței, adică a mitului.161 Ernst Cassirer adoptă o poziție similară și este de acord că rațiunea și-a aflat leagănul în volutele gândirii mitice, forțele și efectele mitice reprezentând tărâmul "matern", fundamentul spiritual originar al gândirii. Atitudinea pe care o adoptă este însă una de suspiciune la adresa mitului, căci doar prin disputa cu gândirea mitică a reușit filozofia să ajungă la formularea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
când apăruse Torentul, volum marcat deja de semnele „clarviziunii agonice”. Tocmai ieșeam din arenă se întoarce cu fervoare asupra universului intim, pe care-l consideră „ochi în ochi”, într-o enormă dorință de autorecuperare: „Ce lacomă eram, / îți ceream o volută, un salt, o disonanță, / o cădere în gol, / o-nălțare la ceruri, / o străfulgerare albă și neagră, / un dans complicat, violent al ideii. // Acum, îmi plimb mâinile ca o oarbă / pe conturul craniului tău / și spun: un nas, o ureche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
R. a publicat împreună cu poeta Magdalena Constantinescu (stabilită la München) volumul Chip nevăzut (2001). În secțiunea care îi aparține, intitulată Orașul iubirii, grupează versuri în parte cu temă religioasă, imnuri pascale, precum și poezii în care iubirea este încadrată de ample volute imagistice, cu o libertate a mișcării secondată de o sintaxă riguroasă. SCRIERI: Liniștea aerului, București, 1987; Oaspetele de piatră, București, 1998; Iluzia risipei de sine, București, 1998; Chip nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin Costinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
a-i da apoi o spoială de filozofie morală și ascetică. Chiar și așa, structura formală a materiei intitulată „Dogmatica” este mai degrabă catastrofală. Manualul de teologie cerut pentru examenul de admitere în facultăți și seminarii păstrează, în linii mari, volutele scolastice schițate mai bine cu patruzeci de ani în urmă de profesorul Isidor Todoran 2. Raportat la tradiția patristică, Dumnezeul despre care ne vorbește această carte mai curând dezagreabilă este de multe ori o caricatură; în cel mai bun caz
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste, dovedită calpă, și comunicarea continuă și pură cu dragostea copiilor, Aurora Serafim trăiește un proces de autoregăsire, ale cărui volute se liniștesc în timp și tind spre o stare de înțeleaptă contemplare a vieții. Câteva povești și povestiri adresate copiilor, scrieri originale sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 și 1955. Tonul acestor scrieri este simplu, stilul cizelat; subiectele, atractive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
Plutind ca lebede tăcute”, „Singurătatea e-o grădină în care zboară reverii”, iar muzicii i se recunoaște o putere divină: când sună o vioară, „plouă pe suflete foc izbucnit din adâncuri uitate”, „gândul străbate lumini și zări neștiute vreodată”, pe când volutele tânguioase ale unui clarinet par niște „păsări albe”, „rătăcitoare, triste”, care lasă în urmă o grea mâhnire. Poetul compune chiar un ciclu de Sonate, cu scene misterioase, în penumbră, vizionate ca într-o lentoare onirică, un fel de imagini fulgurante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
socialiști oggetto della stretta repressiva. Una parte significativa del liberalismo italiano, del resto, a differenza di due decenni dopo, si schierò în parte con i socialiști, tenendo în piedi lo stato di diritto. Nel mio successivo volume del 2002, ho voluto mettere în parallelo le posizioni del giovane Croce con quelle originarie di Giovanni Gentile. Facevo notare, în quella șede, che îl modernismo di Gentile appare attraversato da "opposte correnti" ed anzi che esso, di queste, possa avere costituito una "proiezione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
cronaca minutamente documentata dei rapporti fra i due personaggi passa gran parte della storia italiană di mezzo secolo. La fâse, che va dal primo scambio di lettere alla rottura, corrisponde all'età giolittiana, che precipita nella guerra da Giolitti non voluta, nel biennio rosso e nell'avvento del fascismo. În questa fâse prevale fra i due protagoniști îl dibattito intellettuale: la critică, se pur da due diverși punți di vista, del marxismo, che per Croce non è una filosofia, per Gentile
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ricerca scientifică e di produzione degli armamenti, mă soprattutto, scopo di questo Piano era quello di indebolire îl rapporto con gli Stați Uniți, în modo da creare un primato francese nella cooperazione politică europea 12. Per de Gaulle, che avrebbe voluto unificare le tre Comunità în un unico organismo, i Șei Stați non avrebbero dovuto accettare undestino dipeso dall'America, mă perseguire una politică estera europea . Importante è sottolineare îl contesto în cui la proposta di de Gaulle și sviluppò. E
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
oppositore all' entrata della Gran Bretagna nella CEE fu de Gaulle, secondo îl generale, se i britannici fossero entrati nella Comunità, questi non sarebbero stați altro che agenți americani, che avrebbe condotto la CEE verso quella Comunità Atlantică, così fortemente voluta da Kennedy. Per de Gaulle era meno pericoloso negare l'ingresso alla Gran Bretagna, piuttosto che appoggiarne una sua adesione 17. De Gaulle era preoccupato che la CEE potesse perdere la propria indipendenza e diventasse un satellite degli UȘA. L
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care le cer să nu mai iasă din rând și să nu depășească linia gardului metalic, dar nu se întâmplă nimic special, totul este sub control. În lumina bolnăvicioasă a iluminatului stradal, fumul de țigară se ridică spre cer în volute violete. Bărbații își aduc aminte de armată, de felul cum își omorau timpul acolo. Apoi îi privesc pe mai tinerii jandarmi îmbrăcați în ținută de intervenție și spun admirativ: „Sunt aici adunate șapte unități de jandarmi, din șapte județe ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tot soiul de alternative false la pelerinajul veritabil. Biserica va trebui să propună cât mai grabnic un cadru de teologie a pelerinajului înainte ca, sătui de umblat, oamenii să creadă că au îndeplinit drumul spre cer” (Necula, 2009 : 25). Dincolo de volutele bizantine ale exprimării, este perceptibilă nemulțumirea preotului angajat în societate față de pelerinajele realizate din curiozitate și false considerații spirituale, ce pot fi asimilate mai degrabă unui „turism duhovnicesc”, fără echivalent însă în lumea occidentală. O critică mult mai radicală a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scrie disertații. Mai ales cu preaplinul de material bibliografic pe care ni-l ține la dispoziție România de azi. Îmi pare rău că vă amețesc, că vă port dintr-o perioadă în alta, că fac tot felul de piruete și volute. Și, odată prezentate scuzele, mai fac un viraj chiar acum. A.R. Nu-i nimic, n-o să mă determinați să fac și eu plonjoane în înjurături, ceea ce n-ar fi foarte, foarte cuviincios pentru o serie de interviuri. R.P. O
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]