245 matches
-
se află la închisoare. O teorie pe care mi-o propun singur în asemenea ocazii este că mă aflu la închisoare fiindcă nu m-am putut decide să calc prin ce-a vomat altul sau să sar peste ce-a vomat altul. Mă refer la ce vomase Bernard B. O’Hare pe dușumeaua din hol, la picioarele scărilor. Am ieșit din mansarda mea la scurt timp după ce a plecat O’Hare. Nu mai exista nimic care să mă rețină. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
pe care mi-o propun singur în asemenea ocazii este că mă aflu la închisoare fiindcă nu m-am putut decide să calc prin ce-a vomat altul sau să sar peste ce-a vomat altul. Mă refer la ce vomase Bernard B. O’Hare pe dușumeaua din hol, la picioarele scărilor. Am ieșit din mansarda mea la scurt timp după ce a plecat O’Hare. Nu mai exista nimic care să mă rețină. Am luat cu mine o amintire, cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Dar nu știa cu adevărat. Apoi, cineva de la muncă a rămas însărcinată. Arabella, o femeie ascuțită și ușor periculoasă, care era foarte inteligentă și arăta impecabil. Peste noapte, a devenit mai bolnavă ca un câine abandonat. Într-o zi a vomat chiar în coșul de gunoi. Când nu era la baie, fie plângând, fie vomitând, zăcea peste birou, ronțăind ghimbir, prea epuizată pentru a munci. Și mâncarea! În ciuda grețurilor pe care le avea în permanență, mânca încontinuu. Singurul lucru care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
spus, În șoaptă, că Penélope era singura femeie pe care o iubise. Într-o noapte de iarnă din anul 1921, Irene Marceau l-a Întîlnit pe Julián Carax rătăcind pe străzi, neînstare să-și amintească nici cum Îl chema și vomînd sînge. N-avea la el decît cîteva monede și cîteva pagini Îndoite, scrise de mînă. Irene le-a citit și a crezut dă dăduse peste un autor faimos, bețivan de zile mari, și că poate vreun editor generos urma s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
răsună dur: Dacă tot ai supus cazul atenției mele, am să-l aduc chiar eu la cunoștința Senatului, să investigheze și să descopere cine are interes să ponegrească un senator. Nefericitul simte un gol în stomac. Apoi dorința de a voma. E condamnat fără apel... Cu o sforțare aproape supraomenească, se decide să și joace ultima carte. Înalță fruntea. — Un sclav de-al lui mi-a mărturisit că acum câțiva ani, în dreptul numelor cezarilor Gaius și Lucius, Libo a adăugat niște
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cele din urmă, o scoase din Încăpere și o goli Într-unul dintre coșurile de gunoi, din sîrmă, din biroul domnișoarei Chisholm. La ora șase și jumătate, Viv era În garderoba de la Portman Court. Stătea Într-o despărțitură a toaletei, vomînd În closet. Vomă de trei ori, apoi se Îndreptă, Închise ochii o clipă și se simți minunat de liniștită și de bine. Dar cînd Îi deschise, văzu cocoloșul cafeniu pe care Îl dăduse afară - un amestec de ceai și biscuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o scoase din Încăpere și o goli Într-unul dintre coșurile de gunoi, din sîrmă, din biroul domnișoarei Chisholm. La ora șase și jumătate, Viv era În garderoba de la Portman Court. Stătea Într-o despărțitură a toaletei, vomînd În closet. Vomă de trei ori, apoi se Îndreptă, Închise ochii o clipă și se simți minunat de liniștită și de bine. Dar cînd Îi deschise, văzu cocoloșul cafeniu pe care Îl dăduse afară - un amestec de ceai și biscuiți garibaldi - borî din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
atît. CÎnd Caroline auzi asta, Își schimbă tonul. Își sprijini șoldul În voie de una dintre chiuvete, și scoase o gumă de mestecat. — O, spuse ea, rulînd-o În gură. Știu totul despre chestiile astea. Trebuie să fi fost nasol, dacă vomezi la ora asta Încă! Sper că tipul a meritat. Întotdeauna Îmi spun că nu-i rău, dacă te-ai distrat bine. Partea cea mai proastă e-atunci cînd tipul e-un cretin și bei, sperînd că o să arate mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
desfăcîndu-i costumașul murdar și dîndu-i-l jos. Îi ridic maieul și mă străduiesc să nu Îl murdăresc și mai rău decît e deja. Mami e aici, zic și Încerc să nu mi se rupă inima de plînsul lui, În vreme ce-i curăț voma din păr. Îl aduc Înapoi În dormitor și-l culc pe masa pe care-l schimb, Îmbrăcîndu-l la loc rapid. Acum e treaz de-a binelea și sporovăiește. Îl așez În balansoarul de pe podea, ca să-i schimb așternuturile. Se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cineva lângă mine și, când mă răsucesc, simt o lovitură În față și capul mi se smucește Într-o parte. Încerc să reacționez, dar un alt tip Înaintează și-mi trage un șut În coaie și simt cum se ridică voma În mine. Mă prăbușesc Într-un genunchi și borăsc pe caldarâm. — Blegoman Împuțit ce ești! zbiară tipul. Unde-s Întăririle de rahat aici... sunt polițai, ce măsa! Unde-i Împuțita de poliție de umplutură! Ce morții măsii! — Haide Dermot, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
uluire la îndoială și șoc. — Haide, pentru Dumnezeu! i-a spus lui Dominic, îndreptându-se spre salon. James se zvârcolea acum, cu brațele în laturi, cu sudoarea scurgându-se pe haină, cu fața în agonie, încercând să respire, dar și vomând în același timp. Arăta precum cineva care alergase într-o cursă și aproape se omorâse în acest fel. Susie țipa, lucru destul de normal, o serie de țipete scurte, oribile, deoarece ar fi fost amuzante în alte circumstanțe. —Luați-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
întrebat repede Sebastian. Mai bine... mai răcorit... James a inspirat adânc și toată lumea din jur a răsuflat ușurată. —Mai bine, a bolborosit James, nu mai doare atât de tare... Apoi, de parcă fusese lovit în stomac, s-a prăbușit din nou, vomând încontinuu. Geneviève, cu mâna împrejurul lui Susie, încerca să o convingă să bea ceva - cred că un coniac -, dar Susie refuza isterică, îndepărtând paharul. Nimeni nu putea să o învinovățească. Dominic a ieșit din salon, aproape în fugă. — Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
-le că el a băut un pic cam mult. Se întâmplă tot timpul. Ce naiba a luat? a explodat Marcus Samson. Parcă ar fi fost otrăvit. Pantofii lui James se loveau de podea, pradă convulsiilor. Și-a deschis gura pentru a voma și am văzut cu oroare că limba și buzele i se învinețeau. Dumnezeu știa când aveam să acostăm și să-l ducem la un spital. Pe măsură ce timpul trecea, era din ce în ce mai periculos pentru el. Dominic era lângă Sir Richard Fine, vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu ură... R. Chiruță Am fost un privilegiat al comunismului. Ciocolata stătea cu săptămânile în frigider, sătul fiind de ea, iar cea mai mare aroganță a vremurilor a fost când am mâncat întro iarnă atât de multe banane că am vomat. În general, nu am știut ce e coada la lapte, la ness sau la ulei. Nu, nu am fost fiu de nomenclaturist. Taică-miu era șofer „în comerț“, poziție care-i asigura accesul rapid la toate bunătățile care lipseau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
deplină împăcare cu sine nici nu se mai putea. A continuat așa pînă cînd a ajuns la o ladă de sticle pe zi și poate că ar fi murit dacă nu i s-ar fi făcut rău. Un rău îngrozitor, vomînd fără întrerupere, cîteva zeci de minute, simțindu-se întors pe dos și amar pînă în străfundul măruntaielor. Așa l-a găsit Radul Popianu, căzut cu fața în lichidul verzui, scîrbos, gemînd și tresăltînd de spasme. Adjutantul l-a ținut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a rămîne iarna în Vladia, și așa a reușit să stea de vorbă cu K.F. Nu pe îndelete, cum ar fi vrut, ci în cele mai întîmplătoare situații, în bucătărie, în vreme ce toți ceilalți îl credeau beat mort, străduindu-se să vomeze în baia servitorilor, în gura pivniței, cînd se oferea să aducă singur murături, spre dimineață, la aceeași masă se afla și prințul și Sofie, K.F. îl servea cu încetineală peste umăr și el asculta cum îi șoptea cît de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
topit..." Am văzut negru în fața ochilor, am sărit asupra lui și l-am mușcat de beregată de a trebuit să fie internat la spital. După aceea am stat o noapte întreagă în closet, urlând, bătând cu pumnii în ușă și vomând. Dimineața au venit de la un spital de psihiatrie, m-au suit cu forța într-o ambulanță și m-au dus acolo. Am încercat să le explic doctorilor ce se întîmplase, dar ei nici n-au vrut să mă asculte. Noi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am călcat un iepure care alergase orbit, înnebunit, ca să scape. După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însîngerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-aș fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însîngerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-aș fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei cârcotași, bătrânii aveau să-l tragă de limbă pe Dinu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de ajuns atât ca un sport să devină o mîrșăvie? Dreaptă ar fi numai vânătoarea în care omul ar vâna cu mâinile, dar cine mai vânează așa? Deodată, am auzit un zgomot. M-am întors. Palid, înspăimîntător de palid, Dinu voma. Am priceput într-o clipă că-și impusese să pară un vânător cu experiență și crezuse că va reuși. Se ținuse tare până atunci, dar cedase.. ― N-am dormit azi noapte din pricina astmului, s-a scuzat el, jenat, când și-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
lângă om, gură lângă gură. Nici o privire măcar nu este aruncată bietelor petale care își continuă netulburate rotirea spre neființă, asupra unor capete deja îngrețoșate de atâta sushi și de atâtea snack-uri și de atâta băutură. În întuneric, se vomează sub copacii imperturbabili; chiote tulbură pacea vieții noi care se naște și moare la numai câțiva pași, aerul este greu de fumul grătarelor pe care se lăfăiesc inele de caracatiță, sau al oalelor uriașe cu fierturi tradiționale, din zecile de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
parcă-mi e mai bine. După ce mă spăl, mă întorc la birou. Ca din întâmplare, ochii-mi cad pe o foaie de hârtie. Descifrez: “...știm pedagogie cu duiumul... ...oamenii cu vocație pentru meseria pe care-o fac...” Dorința de a voma iar revine. Iau scrisoarea, o pun în plic, lipesc totul, apoi împăturesc o dată și rup, iar împăturesc, iar rup, pe urmă, din ce în ce mai repede, împăturesc, rup, împăturesc... Când anonima nu-i decât bucățele mici, mici de hârtie, strâng totul de pe birou
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
luat pe Pinochio de mână și am început să alergăm, să alergăm până când am obosit, pe vine, la marginea bordurii, mie îmi vine iar să vomit, ție? și mie, dar nu pot, vomit amar, vomit tot, nu mai am ce voma, am ajuns jos, jos, dar nu puteam altfel, iar Pinochio m-a ținut în brațe toată noaptea, noi 2, și nu mi-a mai trecut nimic prin cap. Liniște iau eu de la tine, i-am spus la mare când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
compania. Deși soția lui și nebunul afirmau că senilitatea ei nu era decât o poză, se îndoia că bătrâna ar fi fost în stare să scrie o asemenea scrisoare. Dar deocamdată trebuia să iasă din dormitorul acesta claustrofobic, înainte de a voma peste foile scrise care acopereau toată dușumeaua. Când domnul Reilly stătuse aproape de el ca să-i indice pasajele, mirosul devenise insuportabil. Căută cu mâna clanța, dar nebunul de Reilly se aruncă cu spatele la ușă. — Trebuie să mă crezi, suspină el. Șleampăta aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Nimic nu-i mai bun cu untura pentru bătrânul... Nu fu nevoie să meargă mai departe. Steve se ridică de la masă clătinându-se, Își duse o mână la gură și o luă la goană spre toaletă. În timp ce sunetul celui care voma și Împroșca pereții vasului de toaletă răzbăteau din baie, ultimul venit rânji satisfăcut, Înșfăcă sandvișul cu șuncă abandonat de Steve pe masă și Îl Îndesă În gură. — Doamne, cât de bun e! constată el, În timp ce grăsimea Îi aluneca În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]