386 matches
-
folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni pe ei înșiși. Unii oameni cu fobie socială se feresc doar de una dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la un party, ca să nu trebuiască să vorbească cu cineva, se spune că au fobie socială generalizată. Fobia socială în general începe în perioada adolescenței, când mulți oameni devin excesiv de conștiincioși cu ei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
faptul că examenele, sau în orice caz tezele de licență pot fi susținute în engleză, ci de relația însăși pe care o poți avea cu japoneza și de sensul lui "a ști" în acest caz. Ca orice limbă, japoneza presupune vorbitul, cititul și scrisul. Numai că spre deosebire de orice limbă indo-europeană, relația dintre vorbit, pe de o parte, și citit și scris, pe de alta, nu este mutuală. Poți foarte bine să vorbești, și să vorbești curent, fără ca lucrul acesta să implice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
20 erau rezultatul firesc al unei preocupări a cărei istorie era de-acum bine conturată. Când cineva începe "să scrie", adică atunci când compune un text și devine "autor", lucrul acesta echivalează ca semnificație, pe altă treaptă a vieții, cu deprinderea vorbitului. Dar nici un copil nu își surprinde părinții, începînd să vorbească de pe o zi pe alta. În scris e la fel: există "încercări", debuturi, poticneli, rateuri, stângăcii. Punerea în pagină și dozarea cuvintelor, raportul dintre ce vrei să spui și felul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Știm că fetele au tendința să trateze sunetele limbajului cu ambele emisfere cerebrale și nu doar cu cea stângă cum tind să facă băieții 1. Fetelor le este așadar mult mai ușor să stabilească legături între limbajul scris și cel vorbit. Acest studiu arată că programe specifice ar trebui să se adreseze băieților de la primele dificultăți de lectură apărute. 1. Shaywitz B., Shaywitz S., Pugh, Constable, Skudlarski, Fulbright, Bronen, Fletcher, Shankweiler, Katz, Gore (1995). Pentru mai multe detalii Bennett A., Shaywitz
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
302. Istoria îi dă dreptate: un an mai târziu, întreaga cultură românească este zguduită din temelii de Tezele din iulie. După această dată, când scriitorii doresc să înfățișeze în operele lor realitatea înconjurătoare, apelează la modalități încifrate de exprimare, la "vorbitul în dodii" cum spune Monica Lovinescu: "Vorbim în dodii să ne înțeleagă prietenii și să nu ne audă dușmanii. Nu era lipsit de un anumit humor sinistru și reproșul de "încifrare" care bântuia în ultimul timp prin presa literară. Dar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai întinsă și variată operă pe care a scris-o un autor patristic, cu excepția lui Origen. Contemporanii lui Augustin au înregistrat cu admirație prodigioasa activitate literară a marelui episcop hipponez. Cuvântul scris al lui Augustin întărea și încununa pe cel vorbit. Prezența tahigrafilor sau a secretarilor, care încercau să rețină discuțiile lui Augustin cu tot felul de oameni, reamintește situația similară din jurul lui Origen, a cărui abundențe nu o puteau birui un număr mare de tahigrafi. În capitolul al XVIII-lea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și valori de adevăr, ele pot fi folosite, de exemplu, pentru a povesti ceva, pentru a exemplifica ceva la o lecție etc. și, în asemenea cazuri, nu se pune problema adevărului sau falsității. O sumă de enunțuri interrelate realizează discursul (vorbitul, vorbirea realizată), iar, ca factor comunicativ (de transmitere a ceva), reprezintă comunicatul (ceea ce se comunică sau comunicarea ca mesaj). Prin urmare, în vreme ce cuvîntul (semnul lingvistic) este o unitate a limbii, enunțul (fraza) este unitatea vorbirii (discursului). După Ferdinand de S
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alte limbi poate avea consecințe dintre cele mai importante. Constatarea umaniștilor italieni că limba lor este urmașa limbii latine populare, deci nu a celei scrise, a dus la ideea că romanii aveau, de fapt, două aspecte ale limbii lor: unul vorbit și unul scris. Apoi, dacă italiana se prezenta atunci numai ca limbă vorbită se ivea necesitatea de a avea și o corespondentă scrisă, și atunci s-a născut inițiativa de a crea o limbă italiană literară. Lucrurile nu s-au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pauză extrem de scurtă, astfel încât cele două replici apar ca sudate. Tempoul vorbirii este mai rapid în Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apar ca sudate. Tempoul vorbirii este mai rapid în Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
agoraphobics”, Behaviour Research and Therapy, 27, 237-245. 6. Fobiile sociale și anxietatea de a vorbi în public Persoanele afectate de fobie socială sunt extrem de anxioase în situații care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții, orice situație în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un motiv de teamă extremă. Persoanele cu fobie socială depun un efort substanțial pentru a evita situațiile sociale. Sunt dovezi care
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Cravata și cureaua nu trebuie să fie prea strânse. Încălțămintea nu trebuie să fie prea grea sau prea strâmtă. Iarna purtați o pălărie moale și călduroasă. Dacă sunteți mai vârstnic, trebuie să vorbiți mai puțin și să ascultați mai mult. Vorbitul cu voce tare crește tensiunea. Dacă sunteți supraponderal, este esențial să slăbiți, pentru a scădea tensiunea. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă înfuriați, pentru că vă crește tensiunea. Ca să vă eliminați furia, distrați-vă, vorbiți despre subiectul respectiv, controlați-vă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
astupa gurile rele trebuie a cumpăra o lacată nouă, însă nu a o descuia, ci a o pune la crucile a trei drumuri, și cela ce o va ridica, acela va fi vorbit de rău de gurile rele, iară cel vorbit mai înainte va fi dat uitării. Cînd te scodolești* cu acul printre dinți, capeți duhoare în gură. De faci ceva pentru prima dată, ia o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care poate fi folosit în orice interacțiune" și pe care, dintre toate ființele vii, doar omul îl deține. Acest instrument este rațiunea, iar lipsa lui condamnă maimuța sau papagalul la a fi simple mașini de imitat, altfel spus mașini de vorbit (sau mori de cuvinte, dacă doriți), care nu gândesc cu adevărat ceea ce spun. Natura, și nu spiritul, este forța care "acționează în ele conform alcătuirii organelor lor". Bineînțeles, Descartes avea să revină asupra acestei poziții și să aducă un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aspectul de pronunție este doar un simptom din cadrul sindromului care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de ritm și fluență a vorbirii a) tahilalia și bradilalia • tahilalia este "tulburare de limbaj caracterizată printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte"133; • bradilalia constă în "ritmul lent de articulare a cuvintelor, care se întâlnește în unele boli nervoase (sinonim: bradiartrie)"134. Nici tahilalia și nici bradilalia nu pot fi semnalate drept "deficiență" decât dacă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
obișnuită cu așa ceva.) Dacă ar fi avut cu cine se sfătui... Florin se pricepea să vorbească. Și la ședințe se ridica de multe ori. Dacă n-ar fi plecat, ar fi ajuns responsabil de sindicat, dacă tot o știa cu vorbitul. Și, pe urmă, cât de simple ar fi fost toate. Magdalenei îi venea să urle când se gândea unde ar fi putut ei fi și unde a ajuns ea. Câteodată se gândea să-și ducă și copiii cu ea la
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
materie" tot datele oferite de simțuri. Iar limbajul se compune din sunete articulate care traduc schimbările înregistrate de sensibilitate. Cuvintele sunt un fel de semne particulare, putându-se complica în semne generale ale ideilor. Limbajul scris se explică analog celui vorbit. Literele sunt semne mai apropiate (exemplu, hieroglifele, n.ns) sau mai depărtate (simbolurile algebrice, n.ns) de lucrurile pe care le denotă (prin convențiile adoptate de comunitățile care au ajuns să creeze limbaje scrise proprii, preluate apoi de popoarele cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pe ceilalți colegi. 6. Dacă a trebuit să ies, mi-am cerut scuze de la Dacă ai încercuit mai mult de cinci din cele șapte afirmații, înseamnă că ești un copil politicos și cunoști regulile de comportare la spectacol. Atenție! Întârzierile, vorbitul, mâncatul zgomotos în timpul spectacolului sunt interzise. Nu se cuvine să ne ridicăm și să ieșim din sală înainte de finalul spectacolului. 126 V.5. LA MEDIC Mia e puțin neliniștită. Are și de ce. Mama ei tocmai a anunțat-o că vor
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
jurnaliștilor, aceasta este cu siguranță una ce ține de fiecare condeier în parte. Unii au reușit, alții nu. Cei care au reușit să participe efectiv și afectiv la recuperarea discursului religios au făcut-o analizând cu responsabilitate ceea ce au scris/vorbit, trecând prin filtrul credinței tot ceea ce au lăsat în urmă, conștienți că produsele lor culturale devin parte integrantă a istoriei discursive religioase în media din România. Cei care nu au reușit nu au reușit din ignoranță, deoarece nu se poate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
degrabă este util să știm ce tipuri de inteligență posedă persoana respectivă.” (Mary Meeker). Inteligența verbală/lingvistică - se referă la capacitatea de a folosi limbajul pentru atingerea anumitor obiective. Sensibilitatea este vizibilă atât în limbajul scris cât și în cel vorbit, se manifestă abilitatea de a învață limbi străine. Inteligența logică/matematică -cuprinde capacitatea de a utiliza raționamente deductive și inductive, de a înțelege conexiunile dintre concept, idei, teorii. Persoanele care au acest tip de inteligență posedă abilități de a clasifica
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
politicii organizației. O importanță deosebită o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel încât acesta să fie convingător, clar, scurt și precis pentru ași atinge ținta. 3. Comunicarea nonverbală constă în transmiterea mesajelor prin alt mijloc decât scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimică, mișcări ale corpului etc. și care sunt de fapt ,,mesaje parțiale sau adiționale ce completează conținutul mesajelor verbale“. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
politicii organizației. O importanță deosebită o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel încât acesta să fie convingător, clar, scurt și precis pentru ași atinge ținta. 3. Comunicarea nonverbală constă în transmiterea mesajelor prin alt mijloc decât scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimică, mișcări ale corpului etc. și care sunt de fapt ,,mesaje parțiale sau adiționale ce completează conținutul mesajelor verbale“. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
și folosim diateza activă. Două dintre simptomele menționate merită a fi comentate pe scurt. Folosirea jargonului nu are altă rațiune decât că permite să ne camuflăm mai mult sau mai puțin "strălucitor" modestia intelectuală cu extravaganța verbală. Scrisul ca și vorbitul la diateza pasivă sunt lipsite de vitalitate și sună ca și cum ar fi făcute de niște anonimi. În schimb, cu diateza activă ne putem atinge direct scopul, folosind cuvinte puține și verbe de acțiune. Nu vom spune: Cineva din compartimentul tehnic
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de cap tuturor, mai puțin oratorilor experimentați. Dacă nu avem experiență, fundamentele comunicării verbale prezentate în acest capitol ne vor ajuta să rezolvăm rezonabil problema. Dacă suntem un orator împlinit folosim ceea ce urmează ca o recapitulare. Asemenea scrisului și ascultării, vorbitul reprezintă o îndemânare, abilitate, pricepere. Puțini dintre noi vor deveni mari oratori însă toți putem deveni buni profesioniști dacă acordăm timpul necesar dobândirii cunoștințelor de bază. Înainte de a lua în calcul aspectele specifice vorbirii în public, este bine să revedem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
clasă, iar ascultatul numai 8 procente. De asemenea, el arată că în medie un adult consumă 70 de procente din timpul său în câteva forme de comunicare: 9 procente în activități scrise, 16 procente cu cititul, 30 de procente cu vorbitul și 45 de procente în activitatea ascultării. Dincolo de aceste cifre, importanța ascultării poate fi observată cu ușurință în activitatea cotidiană. Constatarea empirică coroborată cu concluziile cercetării științifice conduc la ideea că indiferent cât de calificată este o persoană pentru profesia
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]