389 matches
-
impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că se pot utiliza în acest tip de construcție și verbe intranzitive care nu ar accepta o construcție cu participiu: (139) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
transferă în scrisul lor particularități ale limbii vorbite, astfel încît oralitatea devine o trăsătură a stilului unor opere literare. În aceste condiții, narațiunea literară a dezvoltat unele tehnici speciale (precum monologul interior, discursul indirect liber, naratorul martor) pentru a reda vorbitul, atunci cînd scrierile dau posibilitatea unei reprezentări acustice a discursului. Astfel, oralitatea produce impresia de spontaneitate, printr-o aparentă lipsă a prelucrării expresiei după reguli prestabilite. Această impresie nu corespunde însă realității, fiindcă oralitatea textului literar nu este o reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar și pentru persoanele fără o pierdere de auz. Aceasta se datorează, pe de o parte, faptului că vocea vorbitorului trebuie să străbată un drum lung și, pe de altă parte, zgomotului de fond datorat mișcării picioarelor, mișcării scaunelor și vorbitului sau râsului oamenilor. Dacă persoanele cu auz normal pot întâmpina greutăți în perceperea sunetelor, trebuie să ne imaginăm ce dificultăți întâmpină copiii cu deficiențe de auz. Astfel, apare firească prezentarea acestor sisteme de amplificare cu părțile lor bune și limite
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
alte țări cum ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor." Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit, iar abilitățile lor de a citi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
inhibarea limbajului mimicogestual în educația elevilor surzi are mai multe avantaje: permite copiilor surzi să devină competenți din punct de vedere lingvistic, permite accesul la un curriculum variat, facilitează dobândirea de deprinderi bune de scris/citit, dar și labiolectură și vorbit (atunci când se utilizează simultan semnul și cuvântul), conferă elevilor surzi un sentiment pozitiv legat de propria lor identitate. În plus, și poate cel mai important aspect, așa cum am arătat, dezvoltarea timpurie a limbajului este importantă prin ea însăși, indiferent de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
va mânca Încet, mestecând bine, fără discuții intense sau tensionate În timpul mesei. Este bine să se mănânce puțin la fiecare masă dar repetat de 5-6 ori pe zi, la intervale bine stabilite. Se exclude cititul ziarelor, urmărirea programelor TV și vorbitul mult În timpul meselor. Toate acestea vor contribui la evitarea balonării, asigurând un regim alimentar adecvat și scaune regulate. Regimul de viață În timpul durerilor abdominale se vor aplica comprese calde, cu ceapă sau varză rasă, amestecate cu tărâțe și schimbate la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
în genere), (b) istoric (= "idiomurile", adică limbile "istorice") și/sau (c) individual (vorbirea efectivă). Toate aceste trăsături sunt condensate în următorul tabel 221: puncte de vedere niveluri ενέργεια activitate δύναμιζ competență έργον produs universal vorbire în general competență elocuțională totalitatea "vorbitului" istoric limba concretă competență idiomatică (limba abstractă) individual discurs competență expresivă "text" 2.2. Celor trei "planuri" ale vorbirii, Coșeriu le-a asociat nu doar trei "puncte de vedere" (în 1955), dar și trei tipuri specifice de "conținut" (la mijlocul deceniului
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
182). 2.6. Mecanisme pragmatice asociate cuantificatorilor Cuantificatorii din limba română intră atât în opoziții logico-semantice (cuantificare universală/existențială, animat/inanimat, distributiv/nondistributiv, legat/nelegat discursiv etc.; vezi GALR I: 253 ș.u.), cât și în opoziții de registru (scris/vorbit) sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial, actual/arhaic). Valorificarea contextuală a acestora din urmă îndepărtează nehotărâtele de rolul lor de bază, încărcându-le cu valori discursive suplimentare: ironie, duplicitate, complicitate, dezaprobare, indignare, critică, acuzație, reproș etc.: v-a scos din
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
oară, pe când locuia la Brașov, s-a căsătorit cu Evsei Kalmicov, cazac de la Don, fost comerciant În orașul de sub Tâmpa. A murit și acesta, Înaintea ei. Ca ofițer, a luptat În războiul civil din Rusia, Împotriva comuniștilor, În 1917-1918. 555 vorbit, și a fost hrănită artificial deoarece nu mai putea Înghiți nimic. În ziua de 9 iunie la orele 16 și 15' a Închis ochii și a scăpat de orice suferință. Noi am fost alături de dânsa zi de zi până am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În celula de alături, de unde pe urmă l-au adus la noi, era un comandor de aviație, Gogu Enescu... un tip care nu mai termina niciodată: putea vorbi 24 de ore din 24 și nu termina, tot mai avea de vorbit... Avea o cultură nemaipomenită, vorbea extraordinar. ăștia la Oradea. La Aiud am stat cu un profesor de psihotehnie din București, dar nu mai mi-aduc aminte numele lui... Și ăsta era un om extraordinar de cult, psiholog, cu studii prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al Doilea Război Mondial, a creat din micuța moșie de la Doi Peri, dintre Cetățuia și Hlincea, un adevărat cenaclu literarmuzical al Iașiului. Cele trei surori, Teodora Viorica, ștefania și Mioara, au învățat limba muzicii și a artelor la fel de firesc precum vorbitul. Din păcate, au învățat pe pielea lor și ce însemna "originea nesănătoasă, chiaburească". Se întâmpla adesea ca profesoarele mele de la Liceul "Oltea Doamna" să plângă, pentru că erau obligate să mă exmatricu leze. Făceam memorii peste memorii, eram reprimită, apoi scenariul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în această situație comanda motorie corticală este modulată. Acest tip de fibre piramidale sunt destinate mușchilor membrelor, în special flexorilor proximali. Calea extrapiramidală este destinată impulsurilor ce controlează tonusul muscular, mișcările automate, semiautomate și cele voluntare asociate mișcărilor automate, mersului, vorbitului, alimentației, actelor comportamentale și stărilor emoționale, dar și impulsurilor cu rol inhibitor pentru motilitatea voluntară. Neuronii de origine ai căii sunt situați în unele arii corticale motorii și somatosenzitive, având conexiuni în corpii striați, nucleul roșu, tuberculii cvadrigemeni, nucleii vestibulari
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Cravata și cureaua nu trebuie să fie prea strânse. Încălțămintea nu trebuie să fie prea grea sau prea strâmtă. Iarna purtați o pălărie moale și călduroasă. Dacă sunteți mai vârstnic, trebuie să vorbiți mai puțin și să ascultați mai mult. Vorbitul cu voce tare crește tensiunea. Dacă sunteți supraponderal, este esențial să slăbiți, pentru a scădea tensiunea. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă înfuriați, pentru că vă crește tensiunea. Ca să vă eliminați furia, distrați-vă, vorbiți despre subiectul respectiv, controlați-vă
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
pauză extrem de scurtă, astfel încât cele două replici apar ca sudate. Tempoul vorbirii este mai rapid în Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apar ca sudate. Tempoul vorbirii este mai rapid în Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
astupa gurile rele trebuie a cumpăra o lacată nouă, însă nu a o descuia, ci a o pune la crucile a trei drumuri, și cela ce o va ridica, acela va fi vorbit de rău de gurile rele, iară cel vorbit mai înainte va fi dat uitării. Cînd te scodolești* cu acul printre dinți, capeți duhoare în gură. De faci ceva pentru prima dată, ia o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va mânca Încet, mestecând bine, fără discuții intense sau tensionate În timpul mesei. Este bine să se mănânce puțin la fiecare masă dar repetat de 5-6 ori pe zi, la intervale bine stabilite. Se exclude cititul ziarelor, urmărirea programelor TV și vorbitul mult În timpul meselor. Toate acestea vor contribui la evitarea balonării, asigurând un regim alimentar adecvat și scaune regulate. Regimul de viață În timpul durerilor abdominale se vor aplica comprese calde, cu ceapă sau varză rasă, amestecate cu tărâțe și schimbate la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nervos moștenit al speciei, coerent în cadrul acesteia, în cazul omului (primată născută biologic cu 10-12 ani prea devreme și care nu ajunge la maturitate biologică niciodată, rămânând într-o stare de "infantilism" perpetuu) modelele de structurare mentală și socială (mersul, vorbitul, conceptele) îi sunt inoculate prin forme transmise social în funcție de cultura în care se naște, pe durata "anilor impresionabili" (impressionable years). Sistemul său nervos nu este stereotipizat ci deschis, iar riturile sunt formele acestor inoculări. Mitul, în această schemă, este suportul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
secvențiale, destul de tipizate totuși, pentru a fi identificabile ca unități particulare. Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului etc. Este dificil de vorbit (așa cum am făcut-o eu în lucrările anterioare) despre macro-propoziții descriptive, cînd, de fapt, segmentele descriptive nu prezintă o organizare internă preformatată comparabilă cu cea a macro-propozițiilor din secvențele argumentative, explicative sau narative. Vom vedea că este vorba nu atît
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
agoraphobics”, Behaviour Research and Therapy, 27, 237-245. 6. Fobiile sociale și anxietatea de a vorbi în public Persoanele afectate de fobie socială sunt extrem de anxioase în situații care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții, orice situație în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un motiv de teamă extremă. Persoanele cu fobie socială depun un efort substanțial pentru a evita situațiile sociale. Sunt dovezi care
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
politicii organizației. O importanță deosebită o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel încât acesta să fie convingător, clar, scurt și precis pentru ași atinge ținta. 3. Comunicarea nonverbală constă în transmiterea mesajelor prin alt mijloc decât scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimică, mișcări ale corpului etc. și care sunt de fapt ,,mesaje parțiale sau adiționale ce completează conținutul mesajelor verbale“. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
Știm că fetele au tendința să trateze sunetele limbajului cu ambele emisfere cerebrale și nu doar cu cea stângă cum tind să facă băieții 1. Fetelor le este așadar mult mai ușor să stabilească legături între limbajul scris și cel vorbit. Acest studiu arată că programe specifice ar trebui să se adreseze băieților de la primele dificultăți de lectură apărute. 1. Shaywitz B., Shaywitz S., Pugh, Constable, Skudlarski, Fulbright, Bronen, Fletcher, Shankweiler, Katz, Gore (1995). Pentru mai multe detalii Bennett A., Shaywitz
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
din această dispută reiese discrepanța dintre subiectivitatea editorului și ceea ce vede - o lume pe care o obiectivizează profesional: ""Dar acești fermieri", spunea el, "au fost dintotdeauna niște plângăcioși înnăscuți". Editorul se simțea în avantaj și nu se mai opri din vorbit... Spuse că în unele State se propusese ca cei ce primeau ajutor social de la stat să își piardă dreptul de vot. El era de acord. "Un sărac rămâne un sărac", spuse el făcându-mi din ochi. Apoi începu să vorbească
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cuvântul scris, pot dispărea. Jocul impus de cuvântul scris este o condiție ontologică ce duce la concretizarea operei literare. Acest lucru nu elimină oralitatea poeziei sau a pamfletelor care aparțin acestei modalități de exprimare. Atât cuvântul scris, cât și cel vorbit au ca efect transpunerea narativității operei literare în sunete. În cadrul poeziei ritmice, sunetul devine un trop constituent ce-i oferă concretizarea finală numai prin intermediul muzicalității sale compoziționale. La fel, în cazul lecturii, onomatopeele sau sunetele imaginative au ca scop întărirea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]