315 matches
-
reci și pustii, a pus-o în șea înnaintea lui și s-a dus înnainte, tot înnainte spre ani de necunoscută soartă, spre câteva clipe de viforoasă fericire câteva clipe care prețuiau cât zeci de ani de soartă necunoscută și vrăjmașă poate. 18 Iunie, Duminică [BĂILE BĂLȚĂTEȘTI] Despre plictiseala Bălțăteștilor nimica nu pot spune. Nu înțeleg cum pot veni oamenii de la București și din alte părți ca să se găsească perfect în aceiași adunătură, cu aceiași viață; deosebire că e cu mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost mână omenească. Un cuvânt de apreciere pentru pastorul local care știe să strângă lângă el pe cei care vor să facă ceva, pentru comitetul care a îmbrățișat ideea din prima și nu în ultimul rând, neobositului “încurcător de planuri vrăjmașe”, fratele Turturică Ionel. Ferice de voi dacă faceți așa ceva! Și cred ca ideea ar putea fi copiată peste tot! Peste tot avem armate întregi de fii risipitori care ne așteaptă să-i vizităm, să le auzim poveștile, să le legăm
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
eu poci să dau chezășie că politiia luminată și plină de bunătate a înălțimei-tale este în adevărată asemănare cu înțelepciunea lui Democrite, care în învățăturile sale zice: «stăpânii noroadelor și povățuitorii lor trebuie să aibă în toți timpii îngrijirea către vrăjmașii țărei, iar către supușii lor, iubitori și blânzi»”) se adună covârșitor, mereu fortificate de temeiurile furnizate de înțelepții Antichității, întru definirea virtuții, ce are ca formă de concretizare - în disertația aristotelică susținută de G. - fapta cea bună. Apoftegmatica îi este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
pe cîmpul de luptă din Bulgaria în anii 1877-1878, dar se puteau citi lungi diatribe prin care aceste rezumate istorice, făcute în maniera lui Loriquet, înțelegeau să-i convingă pe copiii bulgari că țara lor era înconjurată doar de state vrăjmașe care furaseră Bulgariei toate teritoriile care ar fi trebuit să-i revină prin dreptul etnic și istoric. Iar România figura la loc de frunte cu Dobrogea deși aceasta era provincie turcească atunci cînd fusese cedată țării noastre prin voința țarului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
căderea serii un viscol spulberă nămeții îngreunându-ne vizibilitatea și deplasarea. Glumeam cu ostașii mei și le spuneam că mă tem că rușii vor trece pe lângă voi și nu-i vom vedea... La miezul nopții, pe un viscol și mai vrăjmaș pornim cu Dumnezeu înainte prin viscolul tot mai năpraznic! Mergem forțat într-un marș epuizant, căutând să ne încadrăm itinerariului și orarului stabilit, urmând să ajungem în punctul terminus al deplasării la o anumită oră. Către cinci dimineața ne adăpostim
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
război și am fost la un pas de a muri în mod stupid! Atunci am învățat că trebuie să fiu mai prudent. În timp ce țara întreagă se zbătea în nevoi și se agita ca un imens furnicar răscolit de o mână vrăjmașă, noi eram scutiți de unele griji. Ne făceam datoria de educatori așa cum fuseserăm pregătiți în școală. Nu aveam probleme majore de rezolvat. Dintr-o pricină oarecare, o supraveghetoare din Orfelinatul de la Timișul de Jos, care avea fetița elevă la mine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și pentru Țară! A fost un moment de demnitate ostășească pentru mine și ostașii mei! Au căzut destui răniți și morți, dar n-am auzit pe nimeni văitându-se când glonțul ucigaș l-a secerat. În momentul impactului cu glonțul vrăjmaș, șocul fiind prea puternic, n-am simțit durerea și dacă rana ar fi fost de altă natură, aș fi trecut în lumea de dincolo, mirându-mă și întrebându-mă - ce-i cu mine?, așa cum fiecare din cei căzuți au trecut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Di-acasă, Nă carti [O scrisoare], de fapt veritabile poeme-epistole de la părinți către fiul plecat departe, de la fecior către părinții lui, și unul și ceilalți fiind la fel de îndurerați că nu le stă în putere să stăvilească ruinarea obștii hărțuite, între etnii vrăjmașe, acolo, în Balcani. Nu pot fi uitate nici poemele de „jale” ale lui C., cele în care deplânge sfâșietor ruina consângenilor lui din Pind, spectacolul satelor aromânești, părăsite mai cu seamă din cauza prigoanei la care a fost supusă populația de către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
civilizației creștine europene, angajată în prima linie a campaniei militare dirijate de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a apuca și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
așezământul înalt de ocârmuire - Sfatul Țării și stăpânirea pusă de el - Sfatul miniștrilor. Republica Moldovenească neatânată își pune ca scop pacea și înțelegerea prietenească în viața politică și economică cu toate țările îndepărtate și vecine, socotind războiul ca cel mai vrăjmaș dușman al noroadelor și țărilor. Deci, în politica sa din afară, Republica Moldovenească neatârnată va urmări încheierea cât mai degrabă a păcii obștești democratice în înțelegere cu toți întovărășiții. În politica sa lăuntrică, Republica Moldovenească neatârnată, chezășluind drepturi depline tuturor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și să așeze puternic stăpânirea voastră pe pământul muncit de voi, inima noastră, în care atâta amar de vreme am frământat și sporit durerea despărțirei de voi, saltă de cea mai curată fericire. Acum un veac și mai bine, împrejurările vrăjmașe ne-au răzlețit și între noi frați buni de același sânge s-a ridicat un zid de negură. Apăsați de groaza și întunericul țarist, fără libertăți și fără lumină, ați trăit Dumnezeu știe cum. De la sufletul nostru la al vostru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai întâi să delimităm foarte clar noțiunea de “vrăjmaș”. “Omul este vrăjmaș semenului său atunci când din ură nedreaptă sau din invidie, din scopul de acumulare de bunuri prin mijloace violente, calomniază sau chiar atentează la viața aproapelui său. Nu este vrăjmaș omul care-și apără bunul nume, își apără libertatea, își apără drepturile la bunurile spirituale, își apără viața”, arată Arhim. Mina Dobzeu în lucrarea sa “Cuvânt din înțelepciunea lui Dumnezeu către tineri.” (Ed. AXA, Botoșani, 2006, pag. 49). Există vreo
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
trădători de neam, nu numai nepuși la zid și împușcați, dar acoperiți cu onoruri; oameni care au pactizat cu vrăjmașul - nu închiși, nu lipsiți de drepturile civile și politice, dar puși în mari funcțiuni; femei elegante care își deschiseseră casele vrăjmașului biruitor sau se duseseră la ei - azi primite și adulate în saloanele cele mai înalte. Cum să nu fie dezorientat? Cum să nu crează că totul se uită, că situația materială și socială șterge orice păcat, că adevărul se înăbușă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la vorbele lui Waldthausen. De atunci nu l-am mai văzut, era așa de incapabil încât a fost curând înlocuit cu von dem Bussche, care a avut de îndurat toate neplăcerile neutralității într-o țară a cărei inimă îi era vrăjmașă. Când am ajuns la București, bucuria noastră nu întrecea pe a lui Ionel și a celorlalți frați și surori veniți să ne primească. Altă bucurie și mai mare fu vestea că Anglia intrase în război. Take Ionescu nu-și schimbase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
popor. Din Dobrogea fugise jumătate din populație. Locuitorii din Constanța ajunseseră într-un lagăr primitiv făcut peste drum de Brăila sau prin satele ne încăpătoare de-a lungul Dunării. Numai mama era tot la Florica, nici nu bănuia că armata vrăjmașă ajunsese la Dragoslavele și că dintr-o zi într-alta putea s-o calce. Noi, care trăiam într-un chin la București, eram mul țumiți s-o știm liniștită cu nepoții ei cei mici, căci Lia venise în oraș, unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
e adevărat! Regimentele austriece sunt compuse aproape numai din unguri“. Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară pentru o cauză vrăjmașă neamului lor. În Rusia, cu toată pacea, nici o siguranță: contele Mirbach pie rea asasinat la Moscova, în biroul lui; asasinii au tras două focuri, au aruncat două grenade și au fugit fără să-i prindă, deși erau de față trei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne expedia corespondența cu familia din București și din Moldova. Primeam neîncetat știri de la toți și le trimiteam câteodată chiar fructe delicioase din ograda lui Vintilă. Sănătatea mamei se întrema și moralul ei se liniștea. Nu vedea urme de ocupație vrăjmașă, [cei] doi jandarmi germani instalați la fermă nu călcau pe sus în parc sau la casă, și în afară de tristețea pricinuită de lipsa stăpânilor, pe care îi știam la Iași supuși la toate persecuțiile inamicului străin și român, am fi putut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aflând că Lincuța Romniceanu comi sese o mare necuviință față de tatăl său și că Micaela Ghica ridicase mâna în contra maicei sale, le-a închis ușa la amândouă pentru totdeauna. Pe Ionel și pe mine ne luase în mare afecțiune, deși vrăjmașă a tatălui nostru. Ne vorbea cu inima deschisă și ne spunea multe lucruri când mergeam și o vedeam între orele 11 și 1, ce rezervase prietenilor ei. Tot restul timpului era consacrat serviciului Curții, căci nimic nu se făcea fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a aplecat, mâhnit, a căzut, doborât, și și-a dat duhul, zdrobit - o întreagă harababură! Am rămas încremenită în mijlocul bucătăriei, incapabilă să mai fac vreun gest. Mi se părea că orice mișcare a mea este pândită de zeci de ochi vrăjmași ai unui monstru nevăzut. Mi se părea că, dacă întind doar mâna spre dulapul din bucătărie, toate vasele se vor prăvăli la unison pe pardoseală și nimic nu va mai rămâne intact. Mi-a trebuit un mare efort de voință
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
iar fumul dinspre ele o în văluia pe mama vrând parcă să o țină departe de mine, într-o altă lume. — Mama? am rostit eu atunci, întrebătoare, pășind cu tălpile goale și fluturându-mi mâinile ca să alung fumul din bucătăria vrăjmașă. Atunci pe mâinile întinse spre ea am simțit mulți picuri - picuri de lacrimi din ochii mamei. Mama s-a uitat la mine și privirea ei m-a îngrozit atunci, pentru că s-a uitat la mine fără surprindere, ca și cum nu i-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dar un val cât el de înalt i-o fură și i-o aruncă mai departe, precum un adversar experimen tat. Copilul se aruncă din nou în apă, îndârjit, cu mâinile întinse. Vrea să strige războinic, dar un alt val vrăjmaș îl ples nește peste față, umplându-i gura și nările cu apă sărată și răs tur nându-l, de par că el însuși ar fi o minge aruncată de colo-colo. Eduard simte impulsul de a sări în valuri după copil, însă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
geam. Pe gura știrbă a ferestrei pătrundeau cu înverșunare apă și vânt. Apă cu miros de vânt turbat și vânt cu miros de apă rece de ploaie. Frumoasa ei bucătărie nu mai era frumoasa ei bucătărie! Era ceva străin și vrăjmaș, care o pândea cu zeci de ochi de gheață din pardoseală și de pe bufet și de pe aragaz... Frumoasa ei bucătărie devenise un nevăzut monstru cu ochi răi și vicleni, gata să sară în orice clipă asupra ei. închise ușa brusc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Trebuia să fii oarecum specialist ca să urmărești mișcările minții lui. Trebuia să deosebești Între ceea ce oamenii au fost Învățați că se cuvine să facă și ceea ce ar dori ei Într‑adevăr să facă. Potrivit unor anumiți gânditori, toți oamenii sunt vrăjmași Între ei; se tem unii de alții și se urăsc unii pe alții. Când s‑au găsit În stare naturală, toți oamenii s‑au războit Împotriva tuturor oamenilor. Sartre ne spune Într‑una din piesele lui că iadul „sunt ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de băutură și nașe pretențioase cu idei luate din vreo carte, ce poartă pe brațe o fetiță mică, dar dolofană și rostind cu guri încleiate: „O va chema Isidora!”. Simiuc voi să spagă cercul acela care-l cuprinsese, un cerc vrăjmaș, stupid și apăsător format din gânduri contrarii, nici unul dus până la capăt. Zise cu o vioiciune prefăcută: - Am auzit că sunteți la ASE, probabil vă place activitatea aceasta cu cifrele. Pe mine, de când mă știu, cifrele m-au înspăimântat întotdeauna, prea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Cutremur de Pămînt, trudind zbătîndu-se cu gemete De ne-ndurat; în urmă, o groaznică minune izbucni Din sînul cel Hermafrodit. Fost-a numit Satan, 250 Fiul al Pierzării, chip de groază, si părăsit de firea omenească, monstruos, Bărbat fără pereche femeiasca, vrăjmaș urlînd Căzut din Rai și-ostil chipurilor vieții, Si totusi tăinuind femeia-ntunecată, Vala, ca într-un chivot și între Perdele, Urît și blestemat, pururi murind o moarte Veșnică, 255 Fiind puzderii de Tirani uniți în blasfemie În contra chipului Divin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]