287 matches
-
după ce s-au trezit puțin din beția mâniei, că ei vor ispăși mai crunt pentru faptele tuturor, dacă cumva se vor întoarce lucrurile iarăși cum au fost... De aceea, venind, au intrat pe la postul de jandarmi. Casa era pustie, ușile vraiște, obiectele răsturnate și răvășite. Ei sperau să găsească măcar câteva cartușe pentru armele luate de la jandarmi, ca să se poată apăra de va fi trebuință. N-au găsit. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
are mai mult sens. Ar putea explica chiar și existența celor trei intrări. Se întoarse spre Dallas care, la câțiva pași mai departe era aplecat deasupra unei găuri negre. ― Hei, ia uitați-vă! Nu se vede fundul. ― Nava este deschisă vraiște și nimeni n-a remarcat intruziunea noastră. Nu cred că e ceva viu pe aici. Dallas desprinse lanterna, apăsă pe comutator și îndreptă fascicolul de lumină în adânc. ― Vezi ceva? întrebă Lambert. ― Mda, zâmbi Kane. Un iepuraș cu un ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să-l doboare. Din ceafa robotului ieșeau de-a valma cabluri rupte și plachete de metal. Ripley ochi această parte Deja Parker își pierdea cunoștința, cu ochii dați peste cap, cu gâtul strâns în pumnii lui Ash. Descoperind în ceafa vraiște un asamblaj de circuite imprimate, Ripley așeză țeava armei acolo și trase. Strânsoarea ex-ofițerului științific părea să slăbească ușor. Ea mută arma și mai trimise un jet de electricitate. Ciotul fu cuprins de fulgere albastre. Ripley își continua neabătută ofensiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
locul într-o gîndire așezată : bucuria mea era triumfătoare, un fel de „le-am zis-o !”. Împărtășind viziunea autoarei, mă răzbunam parcă, prin delegație, împotriva tuturor acelora care nu înțeleg aceste lucruri, dărîmam prin ea temporalizările acreditate care ne fac vraiște istoria. Pe scurt, eram „deștept”, domnule ! Nu aș fi spus toate aceste lucruri dacă, discutîndu-le cîteva zile mai tîrziu cu alți „specialiști”, nu aș fi observat și la ei exact aceeași reacție. Într-un final, ne-am întrebat însă cu toții
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
blocuri netencuite ; grămezi de moloz acoperite de bucăți de gudron, barăcile de lemn, închise. Ea gâfâie și merge mai încet ca de obicei, îi este frică să nu se-mpiedice în vreuna din sârmele pe care afurisiții le-au lăsat vraiște din toamnă. Abia așteaptă să se vadă odată ajunsă, de la o vreme, n-o mai țin balamalele nici la atâta drum... Rău e să fii bătrân, și i s-a făcut și foame, cu toate că-nainte să plece a băut o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu mai sta așa, că d aia ești nervos și fără putere... Cartierul Domeniilor Regale Merge încet, cu ochii-n jos, cu grijă să n alunece sau să se împiedice în vreuna dintre sârmele pe care afurisiții le-au lăsat vraiște din toamnă. Merge gheboșată, cu țoașca de piele într-o mână, n-avea la ce să mai stea, gogoșarii i-a lăsat, nițică țuică a lăsat, ceapa, usturoiul... Las’ că orice prinde bine la casa omului... — Ei, ce te-ai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așa o vând, cum am cumpărat-o. Io numa d-asta po’ să bag mâna-n foc, de ce-am văzut cu ochii mei, unii peste alții, în tren, grămadă, și jos, lângă șine, mulțime de disperați, că lăsase tot, vraiște, în urma lor, numa să fugă-n Moldova, și-acu n-avea cum să urce... Și uzi ciuciulete, vai de sufletu lor, și noi, pântre ei, de colo-colo, și-odată dăm d un tren de marfă, cu vagoanele deschise, și-n
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
școală din viața unui om... Prima zi de școală, clasa Întîi... mai știi?...cu Monica, În curtea școlii, atîrnați de ghiozdanele cît toate zilele, rînjind ca niște ticăloși mici... Ia uite, ce dracu’ ne-au făcut ăștia? uniformele alea caraghioase vraiște pe noi, ne stînjeneau, dar eram și mîndri, deși parcă nu știam cum să stăm În ele. Nu știu de ce, pantalonii negri Îmi sînt foarte scurți, iar pantofii, foarte mari. Iar Monicăi Îi țîșnesc din sarafan două bețe subțirele, două
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
monstruos! Milițianul i-a cerut buletinul și a întins mâna să-l primească imediat, deși vedea foarte bine că avea să dureze un timp până ce Ion Schipor avea să se dezmeticească, avea să scotocească prin sacoșele lui unde totul era vraiște, și avea să dibuie buletinul printre hârtii. Dar asta însemna mâna întinsă ferm a autorității și a legii: autoritatea n-are timp de pierdut. Și fiindcă Schipor a dat să protesteze și a îndrăznit să întrebe de acuzația care i
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tinere / Logodesc aurul și argintul în broderii, și toate se întâmplă când Mâna Grădinarului înveșnicește culorile, iar Cântecul urcă până la cer, până la vămile lumii..., sunete în surpare. Livrescul este o altă prezență constantă în creația lui Emilian Marcu, prin incunabulele vraiște, prin tăblițele de lut ale Grădinarului, din coșurile rafturi străvechi, aflate în biblioteci subterane, din inima universului său, adevărată Atlantidă, ezoterică, abundență de istorii încă neelucidate, unde ochiul se încarcă de sare și dă drumul vălătucilor de gânduri, în timp ce, pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
suflit bun... După plecarea Sevastiței, am mâncat cu poftă, iar ulcica cu vin am luat-o pe cerdac, unde am rămas uitat de mine. Luna - neștiutoarea - îmi ținea tovărășie. În cele din urmă, am intrat în chilie, unde cu gândurile vraiște m-am întins pe crivat. Într-un târziu, am adormit... A doua zi, la ora potrivită, cu lecția “învățată”, am urcat la bătrân. L-am găsit în cerdac. ― Sărut dreapta, sfințite. ― Bine ai veinit și să-ți fie de bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cabinetul medical ce sticlea și unde nu vrea să se amestece nimeni; 0 boccea unde aduna resturi și era bănuitoare când îi lipsea un șiret sau o panglică și, mai ales, șifonierul unde nu umbla decât ea. Sia umbla acum vraiște prin camera de consultație, răvășise bocceaua, și de aci pornise mari conflicte cu Lina. Nu se purta mai bine însă nici cu doctorul Rim; uși trântite, nici o vorbă de omenie, nici o îngrijire prețioasei sănătăți, de când lipsa lui Lică îi da
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Prundeni. Decorul casei Drăgănescu îi ajuta bine munca. Nory, umblând în vârful pantofilor, se așeză între ele două și șopoti. Venea de la Rimi după ce, de trei ori în șir, nu găsise acasă pe nimeni. O dată se plimbase prin toată casa. Vraiște! Cine știe în ce crâșmă era baba, Lina poate la clienți, doctorul la dracu în praznic, și Sia ... Azi, în sfârșit, găsise pe Lina complet singură: revizuia rufăria; - Ei: S-a făcut! Am dat-o în uliță! Mi-a furat
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
hrăpărețul, pușcăria și pușcăriașii, viața infantilă, vânătoarea, hoția la români, Fata Morgana, răzbunarea, alunecările de teren, moartea năprasnică a: unui localnic, alegerea mireselor,îmbogățiții, al doilea război mondial, taxe, violența în școală, ura feminină în focare paroxistice (Nagâțele), Ion Antonescu, Vraiștea - un sat cât o țară, banul care îi guvernează pe toți, excesul de muncă ( Fericirea a plecat în cer), lăcomia umană, ’’omul străzii’’, destine frânte, drame familiale anonime. Pentru Constantin Slavic scrisul a devenit un drog ce, l-a subjugat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ne grăbim. Hai. Ba nu. N-am zis că nu? Nu contează ce zici tu. Contează ce ordonăm noi. Hai! Și-l și apucară, care de unde putu, și-l duseră, pe sus, cu forța,în dubă. În urmă, rămăseseră, toate, vraiște. Unde mă duceți, măi oameni nebuni? Om nebun ești tu, măi înghețatule și beatule tun, ce ești! Taci, c-o să vezi unde te ducem. Și văzu. La spitalul de urgență al municipiului. Îl predară persoanei de la intrare. Întocmiră o fișă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
una dintre cele mai active de pe glob; larg cunoscută, cu grijă încurajată și ocrotită de către colaboratori. Cel de sus, deie-ți sănătate, și multă putere,în toate! Și, bine-ai venit,în rândurile miliardarilor de început de secol al douăzecișiunulea! VRAIȘTEA Când Ion Antonescu a ordonat, din bordeiul militar, situat în vecinătatea localității Fălciu, armatelor române: TRECEȚI PRUTUL!, Maricel Dumistrăcel era copil de trupă,în una din unitățile de infanterie, de prin Moldova. Era cel mai mic soldățel din întreagă acea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-te, și ne spune. Bine. Mă duc. Du-te, rugămu-te, și adă ne vești, că noi te-om aștepta, cu răbdare și încredere. Dar, de pe unde sunteți, ca să cunoasc și eu, cât de cât, ce caut. Noi, amândoi, suntem din Vraiștea. O localitate frumoasă, cu oameni gospodari, cu pomi roditori și vii bogate în struguri, toamna. Bine. Acolo am să ajung, fără îndoială. Și s-a pornit. A călătorit cu trenul. Și, mai la urmă, și cu autobuzul. Tot întreba, el
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
roditori și vii bogate în struguri, toamna. Bine. Acolo am să ajung, fără îndoială. Și s-a pornit. A călătorit cu trenul. Și, mai la urmă, și cu autobuzul. Tot întreba, el, pe cine întâlnea, dacă mai are mult până la Vraiștea. Unii îl priveau lung, dădeau din umeri, și plecau mai departe. Alții îl priveau strâmb, crezându-l cu mintea cam strâmbă. A găsit, mai pe târziu, pe cineva, un grupuleț, care l-a luat în serios, și a admis să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
spus, el, ce și cum, bătrâneii aceia s-au așezat pe povestit. A înțeles, din spusele lor, că, pe timpul când armatele române au fost tuflite,în valurile Prutului, la Țiganca, exista, pe undeva, pe aici, o localitate cu denumirea de Vraiștea. De atunci,însă, multe s-au modificat, și în partea asta a globului pământesc. Așa stând lucrurile, Vraiștea aia, istorică, s-a lăbărțat, cuprinzând, acum,întregul teritoriu al țării. Toată țara asta, acum, e o vraiște, lungă și lată, dintr-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe timpul când armatele române au fost tuflite,în valurile Prutului, la Țiganca, exista, pe undeva, pe aici, o localitate cu denumirea de Vraiștea. De atunci,însă, multe s-au modificat, și în partea asta a globului pământesc. Așa stând lucrurile, Vraiștea aia, istorică, s-a lăbărțat, cuprinzând, acum,întregul teritoriu al țării. Toată țara asta, acum, e o vraiște, lungă și lată, dintr-o margine până-n cealaltă margine a ei. Așa, că, aceia, mai bine să stea acolo, unde se găsesc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
localitate cu denumirea de Vraiștea. De atunci,însă, multe s-au modificat, și în partea asta a globului pământesc. Așa stând lucrurile, Vraiștea aia, istorică, s-a lăbărțat, cuprinzând, acum,întregul teritoriu al țării. Toată țara asta, acum, e o vraiște, lungă și lată, dintr-o margine până-n cealaltă margine a ei. Așa, că, aceia, mai bine să stea acolo, unde se găsesc, liniștiți ; să nu revină, că nu vor mai găsi nimic din ce au părăsit, atunci, la plecarea, cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Așa, că, aceia, mai bine să stea acolo, unde se găsesc, liniștiți ; să nu revină, că nu vor mai găsi nimic din ce au părăsit, atunci, la plecarea, cu război, contra rușilor. Și, cu multă siguranță, îți spunem, că, din Vraiștea de acum, cât toate zilele noastre de mare, nu vor mai înțelege nimic, nu se vor mai putea descurca în nici un fel, și vor muri, de ciudă. Și ar fi păcat. Nu vă temeți, a replicat fostul soldățel de trupă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aflu cum stau lucrurile, șiapoi, să mă întorc la ei, și să-i pun în temă. Că, ei, sărmanii bătrâni, abea se mai mișcau, de ici-colo, până a pleca, eu,încoace. Bine. Așa să le spui. Curat și adevărat. Din vraiștea asta, de acum, nici noi, cei care nu ne-am clintit din loc, nu știm, dacă, și cum vom mai nimeri, vreodată, soarele. Da, bădiților, așa am să le spun. Bine. Drum bun. Rămâneți sănătoși. LA PUPITRU - MĂRIA SA, BANUL! Sterian
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
timp de pace 101 Râma 104 Canibal 106 Taxa de neputirință 108 Ringul de ocazie 110 La sfat cu sfinții 113 Nagâțele 115 Schiorul de la Rusca 118 Dincolo de pânzele albe - Întunericul 120 Sindromul Delia - din însemnările cronicarului topului miliardarilor 122 Vraiștea 124 La pupitu - Măria sa, Banu! 127 Fericirea a plecat în cer 129 Șutul izbăvitor 132 Ciobănaș a oi m-am dus 135 Nu știu 139 Alo, 112? Veniți!... Un spânzurat! 141 Omul străzii 144 Renunț la Terra! 147 Hoțelea mijlociul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acum n-o să-mi spuneți că și astea sînt obiceiuri din Statele Unite... Fratele tău și prietenul lui Lester dorm de două ore și nu mă lasă să intru să le aranjez bagajele; mai mult ca sigur că au lăsat totul vraiște și au Împrăștiat lucrurile prin cameră... N-o să-mi spuneți acum că ieslea cu mîntuitorul a adus-o tînărul Lester“, „Țanți, Îi explică Julius, Crăciunul e trist; nu știu de ce, dar e foarte trist. M-am gîndit la asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]