221 matches
-
au suit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, II, în PSB, vol. 21, p. 334) „În asta stă împărăția cerurilor, în asta stă desfătarea bunătăților, în asta stau mii și mii de bunătăți, în a ajunge vrednici ca să-L iubim pe Dumnezeu în chipul în care trebuie iubit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia LV, III, în PSB, vol. 22, p. 217) „Atunci drepții vor străluci ca soarele (Mt. 13, 43), dar, mai bine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
are de 8 ani, adică cinci“. Și pentru că vistierul insistă, se mai face o cercetare și, din nou, se ajunge la concluzia că progeniturile apar țin primului bărbat, do va da o constituie vârsta lor, „că nu sunt mici, ci vrednici a să chi ver ni si singuri“. Rămâne însă problema averii confiscate încă înaintea cercetării. În acest timp, Tu do ra este ridicată ca și cel mai înrăit tâlhar de drumul mare și adusă sub pază la în chisoa rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fost și motivul pentru care spre a înlătura una dintre cauzele considerate esențiale pentru disconfortul concetățenilor ieșeni noua administrație a decis să înlocuiască "acest metod cu altul, mai nimerit, a pietrelor cubice, formate din un granit găsit la munte, ce vrednicește cheltuiala întrebuințării cu succes". Cu prețul unor noi și împovărătoare obligații bănești pentru localnici, fără a intui, probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vă realiza toate aspirațiile profesionale și familiale. Sperăm de asemenea că urmașii dumneavoastră, atât de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă, cât și de la Banca de Resurse Genetice Vegetale, din Suceava, pe care i-ați îndrumat cu grijă părintească, să fie vrednici de progresele realizate, ducând mai departe idealurile care v-au călăuzit munca rodnică de o viață întreagă. Dr. ing. Traian Sarca Dr. ing. Vasilchia Sarca Membru titular al ASAS Cercetător Principal II 220 *** Cuvânt de înaltă prețuire Activitatea și personalitatea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a sfinților care este în ceruri. De fapt, așa cum aceștia ne-au dat impresia că ar fi niște nebuni, de asemenea și noi, cei care în această lume greșim și întemnițăm întregul nostru vis în această falsă onoare, suntem mai vrednici de plâns în ochii acelora care au gustat suavitatea bunurilor veșnice» (pp. 121-122). Predica a II-a (1229-1240) (Tema, luată din Ieremia, este aleasă cu grijă ca o reprezentare a vieții fraților cărora le vorbește) Nu vom bea vin, pentru că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
neînvinsul sultan Mustafa al doilea, urmaș vrednic al marelui Osman, vrea să-l onoreze pe beiul valahilor în mod deosebit. Constantin Brâncoveanu, roșu la față, cu ochii arzând de febră, dar cu o voce fermă și liniștită, răspunse: Nu suntem vrednici de atâta cinste și nu știm cum să mulțumim marelui sultan. Dorința lui este lege pentru noi. Ce voiește dar Stăpânul celor Două Continente? — Stăpânul meu, alesul și ocrotitul lui Allah, dorește ca măria ta să vii la Edirne să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înaintea ta, zeu al îndurării, pe răposații noștri, care se odihnesc în pacea mormântului. Fă ca binecuvântarea cu care s-au despărțit de noi să se adeverească, spre fericirea noastră, ca să păstrăm cuvântul și pilda lor în amintire, să fim vrednici de dânșii...“ Sfintele cuvinte, spurcate de dantura cuneiformă a scenaristului. Pe banca goală din față, cine e pe banca goală din față ? Sia cea tânără, născând șarpele viitorului, sau Simonetta, ultima, delicata mea ultimă parteneră ? „Fă, Doamne, să terminăm până la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
i-au omorît. 7. Cînd a auzit împăratul, s-a mîniat, a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia, și le-a ars cetatea. 8. Atunci a zis robilor săi: "Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici de ea. 9. Duceți-vă dar la răspîntiile drumurilor, și chemați la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi." 10. Robii au ieșit la răspîntii, au strîns pe toți pe care i-au găsit, și buni și răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
bucurîndu-se de fiece clipă a vieții. Acuma era dornic să-și poarte, în văzul tuturor, fericirea, să vestească umil că a găsit taina cea mare, să-și împartă iubirea cu alții, căci toți oamenii au nevoie de iubire și sunt vrednici de ea. Apoi azi nu-i mai era frică de nimica în lume, nici de singurătate și nici de mulțumire, doar pretutindeni sufletul lui găsea pe Dumnezeu viu, în toate minunile și în toate mărunțișurile vieții. Poftea mereu din adâncimile
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
face un popor Și sigur fii la rele de-apururea urma-va, "Cu sânge și cenușă pământul presura-va... "Ferește-te de una, să te păzească ceriul, "Să nu te-mping-un demon a spune adevărul. "A spune: că nu-s vrednici de cât de-adînc dispreț, Că pentru-o vorbă goală jertfești a lor vieți, "Că-n tine nici îți pasă măcar de-ale lor păsuri, Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda, cu care i-incarci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
or urma cu toții în vecinică orbire; Cu laude mîngîe deșertăciunea lor, Din roiuri risipite vei face un popor... Ferește-te de una... Să te păzească cerul, Să nu te-mping-un demon a spune adevărul... A spune că nu-s vrednici decât de-adînc despreț, Că pentru-o vorbă goală jertfești a lor vieți; Că-n tine nici îți pasă măcar de a lor păsuri, Că cu a lor micime de suflet tu îi măsuri, Că lauda cu care i-ncarci e
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 127) „... afirmă că e bine ceea ce fac ei, neosândindu-și slăbiciunea, ceea ce este dovada celei mai depline orbiri”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, în PSB, vol. 41, p. 635) „Cum nu sunt vrednici de toată osânda cei ce și-au făcut nebunește limba atât de dușmănoasă, încât au îndrăznit să spună împotriva lui Hristos cele pe care noi nu suferim să le auzim, ci numai cei ce au un auz ca ei și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-ndepărta decât căința / Și-o viață preacurată.“ Și, procedând așa, chiar le stârnește remușcările și pocăința. Numai în acest fel putea Ariel apoi să îl determine pe Prospero să-i ierte. Și tot el le rătăcește mințile, ca să îi facă vrednici de îndurare și de milă. În ce privește partitura iluzionistă a lui Ariel, chiar el numește această parte-a sârguinței sale spiriting... I will [...] do my spiriting gently, adică „Sunt gata să-mi joc rolul de spirit“, aproape „să fac voios pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
-ndepărta decât căința / Și-o viață preacurată.“ Și, procedând așa, chiar le stârnește remușcările și pocăința. Numai în acest fel putea Ariel apoi să îl determine pe Prospero să-i ierte. Și tot el le rătăcește mințile, ca să îi facă vrednici de îndurare și de milă. În ce privește partitura iluzionistă a lui Ariel, chiar el numește această parte-a sârguinței sale spiriting... I will [...] do my spiriting gently, adică „Sunt gata să-mi joc rolul de spirit“, aproape „să fac voios pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pâinea cea de toate zilele", veșnicii amatori de "gogoși calde"100 pe post de oracol politic, precum Conu Leonida, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Mitică etc., consumatorii împătimiți de melodrame ca Zița sau ca Victor și Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv de Caragiale prin frecvent
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un bătrân, uitat de lume, care viețuia la marginea unui fost sălaș, Siliște, aflat la poalele întunecatei păduri. Bătrânului i se spunea Starostele, iar singura mângâiere era baba lui, cu care-l vrednicise bunul Dumnezeu. Starostele nu avea copii, iar nevasta lui era tare supărată. Cu toate acestea, ei își trăiau zilele trebăluind pe lângă bordei și sfătuindu-se cu megieșii lupi sau urși despre neccazurile sau bucuriile vieții. Într-o noapte, bătrânul a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fierbinte rugăciune pentru încetarea secetei, descrie caracterul omenesc: Nu numai dragostea ta am lepădat, ci și ca fiarele unul asupra altuia ne purtăm și unul altuia trupurile mâncăm prin feluri de lăcomii și prin nedireaptă voința noastră. Deci, cum sîntem vrednici a lua facerile de bine ale Tale? Că Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Ce împărtășire avem cu tine, ca să ne și împărtășim bunătăților Tale? Mărturisim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înțelepțește si păstrau avutul țării cu șapte noduri. Prin fuga voastră de muncă ați desființat statul și ați dat țara în prada urelor de partid, pentru ca voi să puteți avea rând la pita lui Vodă, voi cari altfel nu sînteți vrednici să călcați pe pământ. Prin instinctele voastre de neorânduială veți desființa armată! Împinși de cumplita voastră frică de justiția ordinară, veți desființa justiția. Organul fanariot coprinde deja articole din care se vede că voiește înlocuirea oștirii prin gardă; prin niște
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale poporului românesc e mai mică decât oricând. Pe când sute de mii de oameni ce fac parte din neamul nostru sânt coprinse de un adânc întuneric, pe când mintea lor naturală, curajul lor înnăscut și iubirea lor de muncă îi face vrednici pentru un viitor mai mare, tot pe atuncea noi nu mișcăm nici degetul cel mic măcar în favorul lor, ci ne frământăm în turburări interne, amețiți de orgia palavrelor bizantine și putrezind de vii prin corupțiunea unor parveniți din Fanar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
politica sa după polemici jurnalistice, și e rea, absolut rea politica ce se poate modifica după articolul de fond al cutărui jurnal. Privilegiul, daca voiți, pe care ni-l păstrăm în situațiunea de față e ca să mărturisim că nu sîntem vrednici de a recunoaște adâncimea și siguranța de vederi a politicei guvemului, că nu ne intră în cap, poate că sîntem prea târzii la minte, și acest privilegiu nu-l cerem pentru ca să câștigăm o popularitate de care n-am fost vrednici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari cer desființarea corpului de advocați". Iată miss Wanda ajunsă un argument pentru străpungerea istmului de la Panama. Se potrivește ca nuca-n perete. Pentru că "Nea 'ntr-o parte", care are câteva chibrituri și musculițe în cap, declară că oamenii nu sunt vrednici să stea de vorbă cu el trebuie desființat corpul advocaților. Și cine mai vrea desființarea acestui corp? D. Grădișteanu; ilustrul, neprihănitul erou de la Șapte Nuci, părintele spiritual al lui Popa Tache și al vestitului Temelie Trancă, agentul electoral al cabinetului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nostru”9. I.2. De ce trimite sau Îngăduie Dumnezeu suferința ? De bună seamă, nimeni dintre oameni nu va putea enu‑ mera vreodată toate felurile, modurile ori intensitățile sufe‑ rințelor fizice prin care Dumnezeu - Creatorul, Mântuitorul și Proniatorul nostru Îi găsește vrednici pe mulți dintre semenii noștri, căci lista suferințelor omenești este nesfâr‑ șită. Ne vine greu să ni‑L Închipuim pe Dumnezeu, Care este - așa cum susțin Părinții Bisericii - „mai presus de bunătate”, că Îngăduie bolile și suferința provocată de ele. Însă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
41. În scrierile sale, Sfântul Ioan Hrisostom notează În dese rânduri următoarea paralelă : nimeni nu deplânge pe bol‑ navul ce se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]