2,517 matches
-
mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957, la Muzeul Militar Central, avionul „Vuia I“ reconstituit de Picart a fost prezentat și la București, aparatul aflân- du-se astăzi în custodia Muzeului Aeronauticii din Franța. Avionul „Vuia I“ reconstituit la propunerea Fundației Academice Culturale Timișoara
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957, la Muzeul Militar Central, avionul „Vuia I“ reconstituit de Picart a fost prezentat și la București, aparatul aflân- du-se astăzi în custodia Muzeului Aeronauticii din Franța. Avionul „Vuia I“ reconstituit la propunerea Fundației Academice Culturale Timișoara, cu sprijinul unor societăți comerciale, în primul rând al
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții „Traian Vuia“ organizate în 1957, la Muzeul Militar Central, avionul „Vuia I“ reconstituit de Picart a fost prezentat și la București, aparatul aflân- du-se astăzi în custodia Muzeului Aeronauticii din Franța. Avionul „Vuia I“ reconstituit la propunerea Fundației Academice Culturale Timișoara, cu sprijinul unor societăți comerciale, în primul rând al firmelor IPROTIM și SATIMPEX, este singurul din țara noastră în mărime reală (1: 1), care reproduce veridic modelul inițial. Poduri de comunicare Evenimentul
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
Culturale Timișoara, cu sprijinul unor societăți comerciale, în primul rând al firmelor IPROTIM și SATIMPEX, este singurul din țara noastră în mărime reală (1: 1), care reproduce veridic modelul inițial. Poduri de comunicare Evenimentul amplasării în zona Aeroportului Internațional „Traian Vuia“ din Timișoara a modelului (reconstituit) al aeroplanului-automobil „Vuia I“ va fi onorat de președintele Agenției Spațiale Române, dl general de flotilă aeriană Dumitru Dorin Prunariu. Născut la Brașov, în 1952, dl Dumitru Dorin Prunariu este primul român care a zburat
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
primul rând al firmelor IPROTIM și SATIMPEX, este singurul din țara noastră în mărime reală (1: 1), care reproduce veridic modelul inițial. Poduri de comunicare Evenimentul amplasării în zona Aeroportului Internațional „Traian Vuia“ din Timișoara a modelului (reconstituit) al aeroplanului-automobil „Vuia I“ va fi onorat de președintele Agenției Spațiale Române, dl general de flotilă aeriană Dumitru Dorin Prunariu. Născut la Brașov, în 1952, dl Dumitru Dorin Prunariu este primul român care a zburat în cosmos, în primăvara anului 1981, la bordul
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
zirconia, rubine, safire), toate executate de maeștrii bijutieri ai S.C.C.A. „Bijuteria“. C. B. Loc de joacă pentru copii l Între localitățile Sudriaș și Jupani Joi, 4 decembrie 2003, începând cu ora 14, C.A.R. împreună cu Primăria din Traian Vuia va inaugura un loc de joacă pentru copiii din localitățile Sudriaș și Jupani, la TeleCentrul Traian Vuia, sat Sudriaș, vizavi de Primărie. Acest proiect a primit finanțare în cadrul „Programului de finanțare pentru grupurile locale de inițiativă“, desfășurat de Centrul de
Agenda2003-48-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281772_a_283101]
-
pentru copii l Între localitățile Sudriaș și Jupani Joi, 4 decembrie 2003, începând cu ora 14, C.A.R. împreună cu Primăria din Traian Vuia va inaugura un loc de joacă pentru copiii din localitățile Sudriaș și Jupani, la TeleCentrul Traian Vuia, sat Sudriaș, vizavi de Primărie. Acest proiect a primit finanțare în cadrul „Programului de finanțare pentru grupurile locale de inițiativă“, desfășurat de Centrul de Asistență Rurală. De asemenea, proiectul grupului de inițiativă din Sudriaș a fost licitat la „Balul Sânzienelor“, unde
Agenda2003-48-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281772_a_283101]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA La Aeroportul Timișoara putem vedea ce a văzut doar Parisul Aeroplanul (reconstruit) cu ajutorul căruia Traian Vuia a demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului În această săptămână (miercuri, 3 decembrie), la Aeroportul Internațional Timișoara a fost amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului În această săptămână (miercuri, 3 decembrie), la Aeroportul Internațional Timișoara a fost amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), care de mai bine de patru ani s-a implicat în promovarea artei și a valorilor cultural-academice locale, naționale și universale. Președintele Fundației, dl Ioan Coriolan Gârboni, sublinia că în cadrul
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
ale Banatului, unele aproape uitate, cum este cazul actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta, pe care o abandonează în favoarea Facultății de Drept, unde frecvența nefiind obligatorie, putea să se întrețină lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]