207 matches
-
Tradiția occidentală de cercetare a textelor biblice a condus la realizarea primelor concordanțe, de tipul tabelelor de cuvinte, încă din secolul al VI-lea, de către mazoreți, iar prima concordanță completă care înregistrează cuvintele și citările lor în textul latin al Vulgatei datează din secolul al XIII-lea. Dezvoltarea tehnicii din ultimele decenii a permis crearea de bănci moderne de cuvinte, împreună cu contextele lor imediate, stocate și tratate prin intermediul computerului, utilizabile ca baze de date pentru a n a l i z
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
schiță, orice desen poartă accentul unei prezențe formidabile; în fața lui, admirația este amestecată cu o uimire care parcă te înfiorează și te determină să simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
schiță, orice desen poartă accentul unei prezențe formidabile; în fața lui, admirația este amestecată cu o uimire care parcă te înfiorează și te determină să simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
contemporane se produce și o reorientare a interesului de la teoretizarea câmpului cunoașterii estetice la construirea unei problematici practice a criticismului. Această (in)formare critică a studiilor vizuale contemporane în practica teoriilor artei conceptuale este o încercare de eliberare de sub dictatura vulgatei estetice printr-o înțelegere a artei deschisă la texte teoretice care înfruntă tradiția dominantă. Canonul esteticii și-a pierdut eficacitatea speculativă din pricina schimbărilor radicale din domeniul practicii artistice. Apar noi probleme teoretice, de la reconfigurarea definiției artei la punerea în noi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru două secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod des întîlnit de a folosi datele creștine, împreună cu date din alte tradiții și cu elemente ale vulgatei științifice, pentru a bricola o imagine a lumii și a vieții personale. E vorba, desigur, despre o tendință-limită care, cu excesul ei dizolvant, rămîne totuși marginea deviată a unui fenomen mai general : omul modernității tîrzii se simte înclinat să ia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
încă nu se clocise mișelia. Nu ține basmul întunecaților, trăsni-v-ar! Grecii iudeo-creștini cînd și-au tradus Tora pentru nevoile cultice au numit-o, după limba lor Pentateuh(cele cinci scrieri), iar tălmăcirea pentru gustul latinilor s-a numit Vulgata. Întunecaților, vedeți că iarăși v-am găbjit cu pretinsele voastre revelații și profeții drăcești, lucrînd de zor la marea conspirație a fariseilor turbați și de Satana ajutați ca mari iubiți și apropiați! În realitate textele Torei au fost traduse fragmentar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru două secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod des întîlnit de a folosi datele creștine, împreună cu date din alte tradiții și cu elemente ale vulgatei științifice, pentru a bricola o imagine a lumii și a vieții personale. E vorba, desigur, despre o tendință-limită care, cu excesul ei dizolvant, rămîne totuși marginea deviată a unui fenomen mai general : omul modernității tîrzii se simte înclinat să ia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
poate să ne dezvăluie o anume formă de complicitate cu politicul (lucrul acesta, să ne amintim, s-a întîmplat și în cazul Heidegger - sociologul francez precizînd că de grands philosophes peuvent être politiquement de grands ânes). Însă pe fundalul descompunerii vulgatei marxiste, Franța avea să fie locul în care începea să se producă tragedia ideilor moderne. E suficient să-i amintim pe Sartre și Althusser, e de ajuns să invocăm episodul mai '68, pentru a ilustra jocul dintre adevăr și eroare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
zi. Această reinstalare a omului în centrul universului duce la căutarea unui nou sistem de valori care să poată înlocui greoaia scolastică medievală. Intelectualii se îndreaptă, cum e și firesc, spre textele anticilor, pe care încearcă să le elibereze de vulgata oferită de Evul Mediu. Aceste cercetări, care demonstrează precizia limbajului anticilor, au drept efect mai ales încurajarea scriitorilor de a o aplica limbilor populare. Oarecum blocate pînă atunci de dominația limbii latine, acestea vor cunoaște curînd o dezvoltare rapidă. O
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ocat pe contemporanii care erau de partea reformei ?i a profilaxiei sociale. Totu?i, o parte din ipotezele sale au fost reluate, chiar de c?tre cei care le-au criticat cu vehemen??; unele fac parte ?i ast?zi din (vulgata( sociologic?. Semnal?m dou?, �ntre altele, de care numele s?u r?m�ne ață?at: � societatea trebuie �nf??i?at? că un sistem instabil dar dinamic, cu func?îi diversificate, �n care rela?iile dintre indivizi, ca proces reglator
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filozofiei, la baza cărora se află termenii împrumutați din greacă și calcurile după modele grecești. Perioada postclasică a latinei, din timpul imperiului (după secolul I d.Hr.) este marcată în mod deosebit prin adoptarea ei ca limbă liturgică, devenind, o dată cu traducerea Vulgatei, a doua limbă internațională, după greacă 36. În aceste condiții, latina literară a putut deveni, în Evul mediu, mijloc de comunicare internațională, ca limbă a științei, a filozofiei și a teologiei. La aceasta a contribuit, pe de o parte, rigurozitatea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sensum et senso”, lansând în lume dezbaterea nesfârșită pe marginea perechii traducere literală / traducere liberă. Întrebarea sa a primit din partea posterității răspunsuri și soluții dintre cele mai diverse. Călugărul Hieronymus de exemplu, care a tradus Biblia din greacă în latina vulgata, considera că orice text religios trebuie tradus cuvânt cu cuvânt , în timp ce textele profane pot fi traduse sens cu sens. Friedrich Schleiermacher, unul dintre întemeietorii filologiei moderne, susținea în 1813, în „Des Different Methodes de Traduire”, că în fapt există doar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cum vreți să-i spuneți, a fost instrumentul limbii, care, cum o demonstrează lingvistul Gheorghe Brătianu, nu a fost secole decât un „jargon” de înțelegere între aceste seminții, aceasta fiind și explicația conservării sale, a acestui „jargon” ieșit din latina vulgata și din care, apoi, capi și scriitori bisericești, apoi scriitori laici ce scriau istoria domnilor care-i plăteau, iar apoi, „noi”, scriitorii, am făcut un blazon și o oglindă. (L-am crezut pe Gh. Brătianu și explicația sa a conservării
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și din care, apoi, capi și scriitori bisericești, apoi scriitori laici ce scriau istoria domnilor care-i plăteau, iar apoi, „noi”, scriitorii, am făcut un blazon și o oglindă. (L-am crezut pe Gh. Brătianu și explicația sa a conservării vulgatei latine în mod miraculos în acel cazan etnic indescriptibil de „exotic” care au fost câmpiile și pantele munților noștri timp de secole, deoarece eu însumi am făcut experiența, în R.F. Germania a anilor ’60, ’70 și ’80, în marile gări
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Cedronul, unde-și are sediul Ajutorul Catolic. Școala Biblică ne-a făcut să recuperăm în decursul unui secol întârzierea înregistrată în științele religioase într-o Franță catolică și romană în care, de la revocarea Edictului de la Nantes, nu era autorizată decât Vulgata în latină. Ea a contribuit la reabilitarea limbilor greacă, ebraică, arameeană, și îi datorăm mult pentru că ne-a protejat de fundamentalism, bazat întotdeauna pe o lectură idiot de literală a Scripturilor, așa cum se mai întâmplă și acum în țările protestante
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ptolomeu Philadelphul la 283 înainte de Hristos. (Se zice traducerei sau "versiunea celor 70" sau "versiunea alexandrină"). Sfântul Ieronim, născut la Stridona (Dalmația) cătră 331 și mort la Betleem în 420,a tradus Biblia în limba latină. Și textul se cheamă "Vulgata". Am un băiat pe care l-am dat la școala urmală. Am văzut la O.N.C. cu Costake filmul foarte frumos Țara Moților, pentru care am scris românește textul. Am vorbit cu d. Adrian Corbu despre parcelările ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ofiliți ca niște plante care cresc în soluție nutritivă în loc de pământ adevărat. Sunt extrem de suspicioși, puțin avari. În mod vizibil, nu comunică prea bine între ei. Nu se iubesc unii pe alții, în toată plinătatea acestui termen. Multe idei ale vulgatei naționale (apud H.R. Patapievici), sunt mai pronunțate la ei decât la românii din țara mamă. Doar un exemplu, auzit în plin service à table: "când noi românii pictam icoane, ei, elvețienii, abia scoteau nasul din munții lor". Nu știu când
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
recomandă corectura, îndreptarea greșelii, operațiunile de gomaj etic, ci dimpotrivă subliniază defor- mările a căror expresivitate cuceritoare se insinuează în propriile noastre comportamente, în propriul limbaj pe măsură ce aflăm cât suntem de caragialești. Există un întreg repertoriu eticist care circumscrie o vulgată a ceea ce înseamnă „Caragiale - contemporanul nostru”. Am putea constitui un manual al utilizatorului mediu, în special cel care face jurnalism, al acestei vulgate revelatoare : Caragiale (omul și opera) turnesol al oricărei situații picant- absurde din lumea „de azi”. Tot în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în propriul limbaj pe măsură ce aflăm cât suntem de caragialești. Există un întreg repertoriu eticist care circumscrie o vulgată a ceea ce înseamnă „Caragiale - contemporanul nostru”. Am putea constitui un manual al utilizatorului mediu, în special cel care face jurnalism, al acestei vulgate revelatoare : Caragiale (omul și opera) turnesol al oricărei situații picant- absurde din lumea „de azi”. Tot în vulgata „Caragiale - contempora- nul nostru” intră și dihotomia între un Caragiale maestru al superficiilor, lejer, surâzător, frivol și unul abisal recupe- rat din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a ceea ce înseamnă „Caragiale - contemporanul nostru”. Am putea constitui un manual al utilizatorului mediu, în special cel care face jurnalism, al acestei vulgate revelatoare : Caragiale (omul și opera) turnesol al oricărei situații picant- absurde din lumea „de azi”. Tot în vulgata „Caragiale - contempora- nul nostru” intră și dihotomia între un Caragiale maestru al superficiilor, lejer, surâzător, frivol și unul abisal recupe- rat din câteva momente „paradoxale” și din drama Năpasta, situație, de altfel, deconstruită inteligent de istoricii lite- rari. Ceea ce s-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
specifică de exorbitare pe care spațiul mediatic o creează. Avangardiștii se vor bucura de acest zgomot al urbei ca de un glas vital al modernității, pentru omul finisecular însă zgomotul civilizației este înre- gistrat cu paraziți. O întreagă serie de vulgate științifice unele vehiculând milenarisme, utopisme și ocultisme pe înțelesul tuturor demarează o neliniște generalizată, o deconcertare sistematică, dar și o anxietate nouă, o sensi- bilitate aparte. Sunetul epocii nu are nimic armonic, chiar dacă în componența sa intră și reale armonii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tuturor demarează o neliniște generalizată, o deconcertare sistematică, dar și o anxietate nouă, o sensi- bilitate aparte. Sunetul epocii nu are nimic armonic, chiar dacă în componența sa intră și reale armonii, efectul este unul de bruiaj, de cacofonie. Printre aceste vulgate științifice putem recunoaște teo- riile malthusiene ale dezvoltării progresive a populației în detrimentul resurselor, școala alienistă a lui Bénédict Augustin Morel, degeneraționismul lui Max Nordau a cărui carte, Degenerescență, era deja tradusă în românește în 1894, autorul fiind destul de popular la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
e, cum am zice, fiara, care de-abia de curând a reușit să stea numai pe labele dinapoi și să-și ridice capul în sus, spre cer, cătră lumină !” Comentariul ironic al nara- torului stabilește un ecart semnificativ față de vehicularea vulgatei lombrosiene și putem identifica aici o atitudine ambiguă a naratorului față de verdictul științei moderne. Însă ceea ce subliniază prozatorul este capacitatea ima- ginii de a se difuza mai bine decât orice discurs. Ilustrația teoriei este mai puternică decât teoria, imaginea, decât
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]