301 matches
-
alunga muștele. Umbra din mijlocul copacilor era deja foarte deasă, ochiul nu mai deslușea contururile. Iar luna încă foarte joasă încețoșa vederea, cu sclipirea ei lăptoasă. Trunchiurile erau dublate de reflexe alburii. Nevăzut încă, cineva sau ceva stătea la pândă... Vulpoiul făcu un salt iute într-o parte, trăgând iapa după el. O pată neagră, o zdreanță de blană zbârlită, țâșni aproape sub picioarele lor și dispăru în hățișuri. Urmărind fuga acelui animal, Nikolai coborî privirea și văzu. În colțul poienii
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ființe vii. Dar, o clipă mai târziu, se gândi că ar fi o treabă inteligentă să cerceteze modul de execuție și să vadă astfel pe cine risca să întâlnească pe drum a doua zi de dimineață. Sări de pe cal, lăsă Vulpoiul care încă tremura și se apropie mergând pe jos. Nu era lucru rar în acel război să li se dea poruncă prizonierilor să-și sape propria groapă, pentru a fi apoi îngropați acolo de vii, știa bine asta. Ceea ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prudentele manevre ale lupilor în jurul capetelor lor lipsite de apărare. Nikolai își închipui țipetele acelea, reîntoarcerea soldaților, lovitura de grație, tăcerea. Erau acolo oameni doborâți de gloanțe, în grabă, desigur, sau într-un gest de lehamite... Nikolai se întoarse spre Vulpoi, îl bătu ușurel peste bot și își spuse că fuseseră amândoi mai speriați de salturile micului animal carnivor negru, care rodea cadavrele, decât de capetele acelea care ieșeau din pământ. Când să urce iarăși pe cal, auzi iapa gemând încet
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
peste bot și își spuse că fuseseră amândoi mai speriați de salturile micului animal carnivor negru, care rodea cadavrele, decât de capetele acelea care ieșeau din pământ. Când să urce iarăși pe cal, auzi iapa gemând încet. Își aminti că Vulpoiul, dându-se înapoi, o împinsese și că probabil strânsese prea tare nodul căpăstrului. Coborâ din nou, slăbi funia, ciufuli coama tânărului animal... Deodată, geamătul se repetă, numai că venea din poiană. „Oricum, ăsta are să crape“, se gândi Nikolai, punând piciorul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o moviliță întunecată. Nikolai se aplecă, atinse gâtul celui îngropat, nu găsi nici o rană. Soldatul deschise ochii și gemu îndelung pe un ton ritmat, ca spre a-i dovedi că era vorba de o ființă omenească. Nikolai se duse către Vulpoi („Plec chiar acum! Să se ducă cu toții dracului!“ șopti o voce în sinea lui), șovăi, scoase o ploscă, se întoarse spre acel cap. Soldatul bău, se înecă, tuși cu o sonoritate deja aproape vie. Nikolai începu să sape, mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ființă incredibil de străină, necunoscută, dar care i se părea, nu știa să spună de ce, foarte apropiată. Ridica pe pipăite crengi uscate de pe jos, apoi se întorcea să vadă de foc. Uneori, câte o lucire stacojie scânteia în beznă. Era Vulpoiul, care înălța capul și-l căuta, cu ochii lui cu reflexe de flacără. Liniștea era atât de adâncă, încât Nikolai auzea de departe respirația calului, ca niște suspine mici, când amare, când ușurate. Iar când revenea lângă foc, avea ciudatul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de crengi, urcară panta unei văi încă albă de ceață și dădură în sfârșit peste răspântia pe care o căutase zadarnic în ajun. De mai multe ori, Nikolai încercă să-i vorbească tinerei femei, pe care o instalase pe spinarea Vulpoiului, hotărându-se să meargă el pe jos. Ea nu răspundea, zâmbea uneori, dar zâmbetul acela semăna cu crisparea unui chip gata să plângă. În sfârșit, spre amiază, când trebuiră să se oprească să mănânce, se înfurie un pic, iritat de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
constatând înființarea unui nou comitet (comitetul săracilor, comitetul celor-fără-Dumnezeu, comitetul celor-rămași-fără-cai, în fiecare zi, avea el impresia, activiștii mai născoceau ceva nou), Nikolai nu mai avea încredere în soliditatea lucrurilor. Se oprea la marginea ogorului, pentru a-l lăsa pe Vulpoi să respire, parcurgea din ochi câmpia aceea care urca ușor spre casele din Dolșanka, și-i închipuia pe toți oamenii care, cu câțiva ani mai înainte, în timpul războiului, străbăteau locurile acelea, ucigând, murind, dând foc caselor, violând femeile, torturând bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
punțile pline de avioane, o clipă înainte să le lanseze, așa ceva lovește semenul, dacă se mai dezechilibrează spre mine cu vorba lui, cu gestul lui, cu interesul lui evident, aserțiuni care fac parte din sistemul de protecție față de el, un vulpoi, amuzant, vulpoiul este vreodată mai eficient decât vulpea? începusem cu nuanțe, cînd virează spre stînga toate mi-am umflat și eu pieptul de călător, stînd, comod pînă la o vreme, pe banchetă, și dacă l-am umflat, pe sub apele fularului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de avioane, o clipă înainte să le lanseze, așa ceva lovește semenul, dacă se mai dezechilibrează spre mine cu vorba lui, cu gestul lui, cu interesul lui evident, aserțiuni care fac parte din sistemul de protecție față de el, un vulpoi, amuzant, vulpoiul este vreodată mai eficient decât vulpea? începusem cu nuanțe, cînd virează spre stînga toate mi-am umflat și eu pieptul de călător, stînd, comod pînă la o vreme, pe banchetă, și dacă l-am umflat, pe sub apele fularului deschis s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
povestirile, trebuie să știe să povestească cele citite. O mică listă a lecturilor recomandate copiilor poate fi aceasta: Ion Agârbiceanu: Baba Safta; La săniuș; Ciocârlia; Vasile Alecsandri: Iarna; Sfârșitul iernii; Peneș Curcanul; Grigore Alexandrescu: Boul și vițelul; Câinele și cățelul; Vulpoiul predicator; Tudor Arghezi: Zdreanță;Stupul lor;Tâlharul pedepsit; Hoțu’; Zece căței; Zece mâțe; Lucian Blaga: Cărăbușul de aramă; Din copilăria mea; Vara; Dimitrie Bolintineanu: Preda Buzescu; Muma lui ștefan cel Mare; Cea de pe urmș noapte a lui Mihai cel Mare
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
din proprie inițiativă, fără să fie necesar să-l expulzezi” ( În termenii episcopului Tit Simedrea), liberalul Ion C. Brătianu, prim-ministru al României În perioada 1876-1888, obișnuia să spună o fabulă populară românească : profitând de o gaură În gard, un vulpoi s-a furișat În ogradă, a prădat-o și s-a făcut atât de gras Încât nu a mai putut să treacă prin aceeași gaură și să fugă. Gospodarul l-a atras Într-un colț al grădinii și l-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-o și s-a făcut atât de gras Încât nu a mai putut să treacă prin aceeași gaură și să fugă. Gospodarul l-a atras Într-un colț al grădinii și l-a Înfometat până ce a pierdut din greutate, astfel Încât vulpoiul să poată și să vrea să plece. „Aceasta este exact ce avem de gând să facem cu evreii noștri”, conchidea Brătianu <endnote id=" (728, p. 69)"/>. Etica ortodoxă și spiritul anticapitalismului Pentru a Înțelege pe deplin fenomenul socio- economic schițat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despărțirea cuvintelor în silabe și pe scriere diftongului în acceași silabă, obiective ce sunt realizabile prin exerciții care solicită gândirea și chiar creativitatea elevilor. Exemple : a)Alege, pentru fiecare din cuvintele date, unul din cuvintele aceea, aceia : femeia ............... copiii ............... vulpea ............... vulpoii ................. fetița ................. cocoșii ................. cartea ............... inginerii .............. b)Desparte în silabe și subliniază cuvintele care conțin diftongii învățați : pădurea, deasă, ied, iarnă, ouă, ploaie, lămâia. c)Completează cuvântul care lipsește și subliniază diftongii din cuvintele propozițiilor : Prietenul la ........................ se ......................... . Lauda de sine nu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea genele unui vulpoi cîtva timp în urechi, și apoi îi va trece. Femeia să nu iasă cu udul cu copilul în brațe, că i curg urechile. Urmă rea Dacă calcă cineva în urmă rea [loc blestemat], atunci se zice că el nu-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și satiră. Tenta umoristică îl apropie uneori de D. D. Patrașcanu, iar comicul cu tăiș satiric e asemănător celui din schițele lui G. Brăescu. Lumea „perfecților diplomați” relevă o faună compusă, potrivit chiar indicațiilor auctoriale, din „lichele”, „licheluțe”, „hoțomani”, „caiafe”, „vulpoi” și alte asemenea specimene, caracteristice fiindu-i ciocoismul, veleitarismul, impostura, snobismul, indolența, servilismul, ipocrizia, invidia, delațiunea, hoția legalizată, corupția. Șefii de legații și alți funcționari superiori își dau aere aristocratice, își atribuie origini nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul interimar State Daltaban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
o împiedica să lucreze. Pe fondul comun al psihologiei, îngroșate, a unor ipochimeni de acest fel, probabil inițial „copii după natură”, trăsăturile individualizante se înscriu între viclenie și imbecilitate. Dacă un faimos avocat, conu Năiță (La Excepțional sau Vulpea și vulpoii), își construiește edificii din onorariile stoarse de la o văduvă înstărită, iar fiul lui, tot avocat, odată cu fiica îi ia bătrânei întreaga avere, un director din Ministerul Afacerilor Străine suferă de senilitate precoce. Dar semnificația istorisirilor ce constituie suportul epic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
caracterizează întreg acest ansamblu de 27 de poeme căruia îi este cunoscut doar un singur autor Pierre de Saint-Cloud. Aceste poeme combină tradiția populară cu povestirile fabu-liștilor antici (Esop și Fedru), pun în scenă animale victime ale viclenei perversități a vulpoiului (Renart): Isengrin lupul, Noble leul, Tibert pisica, Baudouin măgarul etc. Romanul vulpii va continua, în secolul al XIII-lea, cu Renart de Bestourné al lui Rutebeuf, Le Couronnement de Renart și Renart le nouvel ale lui Jacquemart Gelee din Lille
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-i cunosc încă locuitorii, nu se cunosc nici pe ei înșiși. Nu trebuie să îi lăsăm în această ignoranță: trebuie să afle ce e un leu, o vulpe, și așa mai departe; și de ce comparăm adesea un om cu un vulpoi sau cu un leu. Despre asta vorbesc fabulele: din ele se nasc primele lucruri". El motivează "felul" operei sale, indicînd structura fabulei. Nota autorului din 1678 anunță o nouă unitate în A doua Culegere bazată pe căutarea unor noi elemente
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
românească, pe care merge și un alt erudit al timpului, B.P. Hasdeu. O. încurajează, în același timp, culegerea literaturii populare și apreciază contribuțiile, distincte, aduse de Petre Ispirescu și G. Dem. Teodorescu. El însuși face câteva adaptări literare (Jupân Rănică vulpoiul, Tigrul păcălit) ori prelucrează, după G. W. Cox, Zece basme mitologice. Din pasiunea conjugată pentru istorie, filologie și literatura propriu-zisă pleacă studiile de istorie literară și culturală ale lui O. A cercetat manuscrise și tipărituri vechi, a scris despre Psaltirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
POPA, George (7.VII.1923, Panciu), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Vulpoi) și al lui Constantin Popa, țărani. Urmează școala primară în localitatea natală, Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman (1934-1942) și Facultatea de Medicină din Iași (1943-1949). După absolvire e angajat preparator la aceeași facultate, parcurgând toate gradele universitare până la cel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
progresist. Am fixat ședința tineretului progresist la care au asistat 60 de tineri, unde social democrații au lipsit (subl.ns.) totuși, comitetul de inițiativă a fost ales lăsând două locuri pentru social democrați (subl.ns.)”. Știa el ce știa, vicleanul vulpoi stalinist venit de la București. Acest individ a făcut totul ca la carte la Vaslui, având, se pare, o temeinică pregătire pe linie organizatorică. Nimic nu a fost uitat. Cu foarte mare indice de certitudine, tov. Dimitrev făcuse vreo „vestită” școală
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lumânările cu grație și delicatețe, parcă ar fi fetița cu chibriturile, varianta de pelerinaj. Cum se lasă seara și lumina este puțină, chipul slab al copilei, ochii ei mari și negri sunt luminați discret de flacăra lumânărilor. Doi fotoreporteri, doi vulpoi de presă, au simțit și ei „prada” ; îi văd cum schimbă rapid obiectivele de pe aparatele foto, încep să tragă cadru după cadru cu copila ce continua să aranjeze cuminte și nepăsătoare nisipul, lumânările, să strângă resturile de ceară moartă. La
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
background comun. Nae și tovarășii lui i-au trimis lui Cornel Chiriac o scrisoare. Își dedicau singuri Let it be. Scrisoarea a ajuns în Germania, după o sumedenie de peripeții. Ca un transfug. Nu era semnată. Doar porecle. Pseudonime. Hendrix, Vulpoiul cel șiret, Old Shatterhand, Indianul Talpă-Iute. Așa se semnau Nae și ai lui. Trecuseră, în schimb, liceul pe plic. N-au fost destul de vigilenți. Clasa a X-a din orașul Cutare. După ce Cornel Chiriac le-a dedicat piesa, a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]