354 matches
-
pietruite. Distanță față de orașul Fălticeni a localității Pleșești este de 18 Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic fac parte următoarele localități sau părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești,sud-vestul satului Bosanci, comuna Vulturești cu toate satele aflate în componență să (Hreațca, Pleșesti, Jacota, Vulturești,Merești,Giurgești, Valea Glodului, Osoi) și nordul satului Rotundă aflat sub administrația mai noului oraș Liteni. În bazinul hidrografic există risc de inundații, în special pe cursul mijlociu și
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic fac parte următoarele localități sau părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești,sud-vestul satului Bosanci, comuna Vulturești cu toate satele aflate în componență să (Hreațca, Pleșesti, Jacota, Vulturești,Merești,Giurgești, Valea Glodului, Osoi) și nordul satului Rotundă aflat sub administrația mai noului oraș Liteni. În bazinul hidrografic există risc de inundații, în special pe cursul mijlociu și inferior al râulul Șomuzul Mic. Astfel de inundații s-au produs
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
în special pe cursul mijlociu și inferior al râulul Șomuzul Mic. Astfel de inundații s-au produs în urma ploilor abundente din anii 1970-1971, 2008 și chiar 2010, când au fost afectate mai multe gospodării și terenuri agricole de pe raza comunei Vulturești (satele Pleșești și Giurgești) și a localității Rotundă, aflată la confluenta cu râul Siret.
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
antiteza romantic-justițiară, cu arhicunoscuta succesiune a tablourilor (I : a. „idila oniro-cosmică dintre Sultan și Luna“ și „falnicul“ arbore, "axis-mundi", crescând din inimă Sultanului, simbol al expansiunii imperial-otomanice la Dunăre; b. trezirea Sultanului, tâlmăcindu-și simbolurile din visul „trimis de profet“; c. „vultureasca“ expansiune a Imperiului Otoman la Dunăre; d. trecerea armiei lui Baiazid peste Dunăre și înaintarea-i „în mlaștinile de la Rovine“; e. întâlnirea dintre Mircea cel Mare și Baiazid; f. scenă confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Valea lui Alb este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. Situat pe prima terasă de relief, ce urmeaza luncii Oltului. Din punct de vedere istoric, zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri în special datorită amplasării sale, care favoriza agricultură, dar se află
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Muntenia, România, formată din satele Balabani, Boteni (reședința), Lunca și Mușcel. Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșelului. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A). La Boteni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre nord-vest la Mioarele și Câmpulung
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
(n. 2 august 1913, satul Valea Glodului, comuna Vulturești, județul Suceava - d. 11 mai 1999, Mănăstirea Cernica) a fost un preot ortodox, renumit duhovnic și exorcizator român. La șapte ani de la trecerea sa la cele veșnice, în mai 2006, trupul său a fost deshumat și s-a găsit aproape
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
exorcizator român. La șapte ani de la trecerea sa la cele veșnice, în mai 2006, trupul său a fost deshumat și s-a găsit aproape intact. s-a născut la data de 2 august 1913 în satul Valea Glodului din comuna Vulturești (județul Suceava), într-o familie numeroasă, primind la botez numele de Ioan Argatu. Familia sa fusese silită să plece în pribegie din Maramureș, în secolul al XVIII-lea, pentru a-și păstra credința ortodoxă strămoșească după distrugerile generalului Bucov. Tatăl
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
Dienci este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. prima atestare documentara a satului pare a fi fost făcută în jurul anului 1600,cănd primii migratori s-au așezat aici din zonele inundabile ale oltului.asezarea satului în căldarea a doua dealuri numite dealul cu
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
Buhăiești este un sat în comuna Vulturești din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Podișul Central Moldovenesc. La recensământul din 2002 avea o populație de 941 locuitori. Nod feroviar. Prima mențiune a sa datează din 1599-1600, datat 7108 pe un
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
1925 o consemnează în aceeași plasă, având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
în aceeași plasă, având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Vulturești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ243B, care duce spre nord-vest la Parincea și spre est la Stănișești, Motoșeni și mai departe în județul Vaslui de Coroiești, Ciocani și Bârlad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vultureni se
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Grajduri, Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Din acest drum, la Lunca Cetățuii se ramifică o șosea de centură a Iașiului (clasificată ca șosea națională cu titulatura DN28D), care duce spre nord-vest la Miroslava și Valea Lupului (unde se termină tot în
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Este antedatată de o inscripție din anul 7317 al erei bizantine, anul 1809 ai erei noastre, fiind în fapt cu mult mai veche. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Muscel, din satul Vultureștii de Jos, și ridicată pe locul actual înainte de anul 1865. Biserica din Merișani prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
intrare constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Anul 7317 luna martie ziua 18, de diaconul
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
după nașterea lui Christos, în anul păstoriei mitropolitului Dositei Filitti. Inscripția de la 1809 nu pare a fi cea de la ridicarea lăcașului, consemnând mai degrabă o refacere a ei. Catagrafia de la 1810 din fostul județ Muscel, nu consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
circa 120 km, dar se știe că înainte de secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și de reforma agrară din 1864, fostul sat Călugărița, astăzi satul Merișani, era propietatea schitului de călugărițe Nămăești iar drumul dintre schit și moșie trecea prin satul Vultureștii de Jos. Odată cu remontarea bisericii în Merișani a fost probabil adăugat un turn peste pridvor și poate chiar pridvorul în fața intrării. Lemnele din pridvor par a fi mai puțin uzate decât cele din pereți, indicând un adaus al pridvorului într-
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
a secolului 18 și a primit forma actuală în anul 1867. Se distinge îndeosebi prin sculptura puternic profilată în jurul ferestrelor precum și prin brâul median, care amintesc de bisericile asemănătoare din Jupânești, Valea Faurului și într-o oarecare măsură cea din Vultureștii de Jos. Construcția, cu toate adausurile spre apus și întăririle ulterioare, își păstrează în mare parte structura de lemn originală. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă vechimea ei și valoarea artistică a elementelor sale decorative o
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
Podișului Moldovei, la confluența râului Suceava cu râul Siret. Vecinii orașului Liteni sunt următorii: la nord comunele Udești și Fântânele, la est comunele Vorona și Tudora din județul Botoșani, la sud orașul Dolhasca și comuna Dolhești, iar la vest comuna Vulturești. Față de reședința județului, municipiul Suceava, Liteni este situat la o distanță de 28 km și la o depărtare de 30-40 km de municipiile Botoșani, Fălticeni și Pașcani. Localitatea are o formă apropiată de a unui semicerc, cu deschiderea pe albia
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Articolul UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Cepari, Cicănești, Godeni, Merișani, Rătești, Schitu Golești, Suseni, Tigveni și Vulturești, județul Argeș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.9. ... (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.9. ... (3) Anexele nr. 1.1-1.9 și 2.1-2.9 fac parte integrantă din prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
pomicolă a zonei, iar numărul merelor reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.9 Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vulturești, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Vulturești, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în câmp albastru, se află un vultur zburând, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.9 Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vulturești, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Vulturești, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în câmp albastru, se află un vultur zburând, de aur. În partea superioară, în cartierul 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
pe primul ministru, sarcina lui în cultură era minimă, el avea un loc aparte în conducere, funcție mare dar putere puțină, ca totdeauna, începînd de la 6 martie 45, până astăzi. Cât despre bătrânul zimbru se poate spune că ochiul lui vulturesc, "al unei rase necunoscute", nici nu le zărise și chiar dacă privirea sa se oprise o clipă asupra lor, nici măcar o clipă nu se întrebase cine sânt cu toate că în timpul unor festivități și recepții cu protocol restrâns desigur că avusese chiar să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]