428 matches
-
Germania, 38820 Halberstadt, Dr. Crohnstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Botoșani, str. Penes Curcanu nr. 2, județul Botoșani. 290. Precup Viorica-Elena, născută la 2 aprilie 1955 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Carpiuc Filaret și Xenia, cu domiciliul actual în Germania, 38820 Halberstadt, Dr. Crohnstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Botoșani, str. Penes Curcanu nr. 2, județul Botoșani. 291. Hoza Florian-Ion, născut la 3 ianuarie 1967 în localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, România
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
Tringa cinerea Calidris minuta Calidris temminckii Calidris maritimă Calidris alpina Calidris ferruginea Calidris albă Limicola falcinellus Recurvirostridae Toate speciile Phalaropodidae Toate speciile Burhinidae Burhinus oedicnemus Glareolidae Toate speciile Laridae Pagophila eburnea Larus audouinii Larus melanocephalus Larus genei Larus minutus Larus (Xenia) sabini Chlidonias niger Chlidonias leucopterus Chlidonias hybrida Gelochelidon nilotica Hydroprogne caspia Sterna hirundo Sterna paradisaea (macrura) Sterna dougallii Sterna albifrons Sterna sandvicensis COLUMBIFORMES Pteroclididae Toate speciile Columbidae Columba bolii Columba junoniae CUCULIFORMES Cuculidae Clamator glandarius STRIGIFORMES Toate speciile CAPRIMULGIFORMES Caprimulgidae
CONVENŢIE din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]
-
în localitatea Margina, județul Timiș, România, fiul lui Honaie Ioan-Viorel și Dorina, cu domiciliul actual în Germania, 60385 Frankfurt am Main, Eichwaldstr. 32, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Zona Bucovina nr. B15, județul Timiș. 96. Borsz Xenia, născută la 17 iulie 1967 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Gunter-Franz și Lucica, cu domiciliul actual în Germania, 60385 Frankfurt am Main, Eichwaldstr. 32, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Zona Bucovina nr. B15
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
Mariana Stoicof: Gânduri despre și pentru părintele Cristea; Tatiana Vacalov: Amintiri de neuitat: părintele Alexandru Cristea; Agnes Fiodorof: Clipe Înălțătoare și pline de succes... Claudia Cobusnian: Părintele a aparținut nu numai școlii eparhiale, dar Întergului oraș și chiar Întregii Basarabii; Xenia Mierla: Esența corului; Zinaida Turlacov: Un profesor Îndrăgostit de muzică și de copii. Au mai consemnat: prof. Universitar George Pascu, compozitorul Nicolaie Chiosa, Grigore FilipLupu, Nina Cristea nepoata compozitorului. Dramaticul sfârșit al ilustrului părinte a Îndoliat pe toți cei ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
care apar personaje ce își pierd câte un picior. Un spectacol plin de energie Cornel Mihai Ungureanu Teatrul Național „Marin Sorescu“ din Craiova a programat pe 26 mai a.c. premiera Cânta maică-mea în far, de Gilles Granouillet (traducere de Xenia Karo), în regia lui Alexandru Boureanu. Spectacolul este realizat în cadrul proiectului TRAMES II al Teatrului „Comédie de Saint-Etienne“, în care Naționalul craiovean este partener. O muzică relaxată ne întâmpină la intrarea în sală. Marsilianu și Perpinian, cei doi frați care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
cu cafea amestecată cu 100 ml de lichior de cafea. Foile se pot umple cu ce dorimfrișcă, ciocolată, cremă de ness, cremă de nucă, de preferat, se face o umplutură cu frișcă și cacao. Se glasează cu ciocolată topită. TORT XENIA 450 g zahăr, 200 ml de apă, 12 ouă, 100 g cacao, 400 g nuci, puțină frișcă Se fierbe un sirop făcut din zahăr și apă, se lasă să clocotească bine. După ce se răcește adăugăm gălbenușurile, cacao, 200 g de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
număr) pacienții cu arsuri erau fie tratați în secțiile TI generale, fie în saloane obișnuite - din păcate și astăzi se mai găsesc astfel e situații în țară. Colectivul secției de TI format din Dr. Achile Dinu (șef de secție), Dr. Xenia Oprea, Dr. Viorica Moldovan, Dr. Pompilina Conea a reprezentat o lungă perioadă de timp singurul nucleu de terapie intensivă specializat în arsurile majore și toate progresele majore făcute în România în acest domeniu de graniță li se datorează. În perioada
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1928, ed. I: 1901). Histoire de la littérature allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București: Institutul Social Român. Custine, Astolph de. (1843). La Russie en 1839. Paris: Amyot. Dennison, T.K. și Carus, A.W. (2003). The Invention of the Russian Rural Commune: Haxthausen and the Evidence. The
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
VIII-IX. O descriere aproape identică a familiei ruse o găsim și la Leroy-Beaulieu (1990, 361-362). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1990, 361-362). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București, anul X (1932), nr.1-4, 447-462; Paul H.Stahl, „The Domestic Group în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
încredere. Mihail Savițchi s-a născut la 8 octombrie 1918 în comuna Vaisal (Vasilievka), județul Izmail (azi raionul Bolgrad), într-o familie de slujitori ai bisericii ortodoxe. Tatăl său, Benedict, a fost cântăreț la biserica din comună, iar mama sa, Xenia, și-a dedicat întreaga viață creșterii și educării copiilor și vieții casnice. școala primară o urmează în comuna natală, cu un an pregătitor pentru învățarea limbii române. Liceul îl urmează la Liceul de băieți din orașul Bolgrad, pe care l-
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
buna pază a Mănăstirii, s-a încheiat prezentul proces-verbal de ridicare. Delegatul marelui cartier general, ss. Al. Tzigara Samurcaș Stareța Sf. Mânăstiri Agapia, ss. Epraxia Deneș Consiliul Spiritual și Economic: ss. Epraxia Marinescu ss. Eufrosina Mirăuț ss. Fevronia Boazi ss. Xenia Chelsie ss. Elpidia Petrișor ss. Natalia Livescu PROCES-VERBAL Nr. 4A Astăzi 16 octombrie 1916, Subsemnatul, delegat al marelui Cartier General, întorcându-mă la Mănăstirea Neamț însoțit de dl. maior Chiriac Sandu, comandantul Companiei de Jandarmi Neamț, procedând în urma constatărilor făcute
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-i domestici pe băștinași. La Craiova, aici unde avem teatru național, filarmonică, teatru liric și trei reviste culturale de nivel foarte bun, trăiesc și scriu poeți ca Ionel Ciupureanu, prozatori veritabili, așa cum e Cornel Mihai Ungureanu, critici ca Ion Buzera, Xenia Karo sau eseiști precum Ionel Bușe, Marius Ghica, Horia Dulvac, Mihai Ene, Ion Militaru, Cătălin Ghiță, Cosmin Dragoste ultimul, germanist excelent, autorul primei monografii în română despre opera Hertei Müller. Înainte ca ea să ia Nobelul, se cuvine precizat. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
495-6; Comentario, ÎI, p. 530; Naldi, Vită, col. 540. 25 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 531. 26 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 531. Cf. Antonio da Barga, Liber de magistratibus et prelatis, publicat în Kristeller, Studies, ÎI, p. 555: "non dona et xenia reportavit Florentiam șed amorem totius provincie, qui super hominem estimant virum". 27 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 532. 28 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 530. 29 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 532. 30 Vespasiano, Vită, I, p. 491; and Comentario, ÎI, 586, menționează
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Petre Sirin s-a născut la 29 mai 1926 la Chișinău, ca unic fiu al unui polo nez din Odessa, Anatolie Petrovici Hrșanovschi, și al unei ucrai nence din Kiev, Xenia Zaharovna (n. Oppocov). Tatăl său, grafician talentat, își aduce familia în capitala României, devenind aici colaboratorul mai tuturor editurilor din epocă și ilustratorul „de casă“ al Editurii Hertz; la Editura Didactică și Pedagogică va lucra peste 40 de ani, până la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Geist des Kapitalismus, 1920], traducere de Ihor Lemnij, postfață de Ioan Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 1993. 659. Ioan Petru Culianu, „Dușmanii capitalismului”, În vol. Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1995. 660. N.V. Gogol, Taras Bulba, traducere de Al.O. Teodoreanu și Xenia Stroe, Editura Cartea Rusă, București, 1956. 661. M. Fishberg, The Jews. A Study o Race and Environment, Londra, 1911. 662. Iuda (caricaturi de Petre Lazăr, versuri de Radu Barda), Tipografia ziarului Universul, București, 1937. 663. Matei Călinescu, Viața și opiniile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
brutalitate, nu s-ar putea spune că el a fost blând cu adversarii săi. A fost și el nedrept. Întâmplarea face să cunosc bine împrejurările în care s-a produs despărțirea de cea pe care scriitorul o numește în carte Xenia și de soțul ei. Știu cât de triști au fost aceștia pentru că, deși continuau să-i fie prieteni, nu s-au mai putut înțelege cu el. Obiectivitatea i-ar fi impus lui Valeriu Cristea să admită că adversarii lui nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
noua lui țară se simte, într-adevăr, liber. Mi-a răspuns înainte de a apuca să-i pun eu întrebarea: ascunzându-se, pur și simplu, de noi în ultimele zile ale șederii noastre în marele oraș! * Ce figură ne-a făcut Xenia, tot atunci, în aprilie 1991! Ne mai rămăseseră câteva zile de stat la Paris și trebuia să ne găsim de urgență o cameră, căci în locuința generosului M.K., care ne găzduise până atunci, nu mai puteam rămâne după ce fosta lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
locuința generosului M.K., care ne găzduise până atunci, nu mai puteam rămâne după ce fosta lui soție (o ființă minunată și ea) se întorsese cu băiatul lor dintr-o călătorie în Europa. Am făcut mai întâi, însoțiți de M.K. și de Xenia, care erau vecini, o tentativă la un hotel prăpădit din apropiere. Prăpădit, dar totuși prea scump pentru buzunarul nostru. Ne-am fi mulțumit să dormim fie și pe jos, sau chiar în baie (în cadă) la Xenia și la „bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
M.K. și de Xenia, care erau vecini, o tentativă la un hotel prăpădit din apropiere. Prăpădit, dar totuși prea scump pentru buzunarul nostru. Ne-am fi mulțumit să dormim fie și pe jos, sau chiar în baie (în cadă) la Xenia și la „bătrânul Bernard”, împreună cu care petrecusem, la ei, dar mai ales la noi, zeci și zeci de nopți pe când se aflau în țară și pe care i-am invitat nu o dată la Snagov, vara. „Frații R.”, cum îi numea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și critic literar ce conducea Centrul cultural român de la Paris și care, după ce a dat un telefon, ne-a trimis la Cité Universitaire, la o doamnă din administrație, româncă de felul ei. A doua zi dimineață am rugat-o pe Xenia să ne însoțească până acolo. Doar știe ce nedescurcăreți suntem! Cu chiu cu vai, zicea că o doare o măsea, a acceptat și, luând cu noi doar o sacoșă cu strictul necesar (bagajele rămăseseră la M.K.), am pornit spre noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Doar știe ce nedescurcăreți suntem! Cu chiu cu vai, zicea că o doare o măsea, a acceptat și, luând cu noi doar o sacoșă cu strictul necesar (bagajele rămăseseră la M.K.), am pornit spre noua noastră locuință. Ajunși la destinație, Xenia n-a vrut să intre cu noi, așa cum speram, spunându-ne că ne așteaptă în grădina din fața imensei clădiri. I-am promis că ne vom întoarce cât vom putea de repede. A durat însă ceva mai mult decât credeam, cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
aveam de achitat (oricum mult mai puțin decât ne-ar fi costat la mizerabilul hotel vizitat în ajun), până ne-am găsit micul apartament (unde ne-am lăsat sacoșa) și până am răzbătut înapoi, din uriașa clădire în curte... Unde Xenia strălucea prin absență! Ne-am plimbat încolo și încoace, căutând-o cu privirea, ne-am gândit apoi că a intrat în clădire după noi, văzând că întârziem, ca să ne dea o mână de ajutor, și am mai așteptat-o. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ca să ne dea o mână de ajutor, și am mai așteptat-o. Apoi am traversat și am dat o raită prin micul, dar minunatul, parc Montsouris: s-o fi refugiat aici, la umbra copacilor, ca să se așeze pe o bancă... Xenia însă nicăieri. Plecase! Se grăbise să plece!!! Dar dacă n-am fi găsit-o pe doamna administratoare? Dar dacă aceasta - intervenind cine știe ce urgență majoră după telefonul ce-l primise de la Centrul cultural, n-ar mai fi avut nici o cameră disponibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]