249 matches
-
mai puțin stabili decât nivelul lor de bază, Y, Y, Y, Y, Y, Y, și Y au timp de înjumătățire mai lungi decât nivelele lor de bază, deoarece acești izomeri se dezintegrează prin dezintegrare beta, și nu prin tranziție izomerică. Ytriul e un metal de tranziție moale, metalic-argintiu, lucios și cristalin din grupa a 3-a. Conform trăsăturilor elementelor din tabelul periodic, e mai puțin electronegativ decât predecesorul său în grupă, scandiul, și mai puțin electronegativ decât următorul membru al perioadei
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
elementelor din tabelul periodic, e mai puțin electronegativ decât predecesorul său în grupă, scandiul, și mai puțin electronegativ decât următorul membru al perioadei 5, zirconiul; în plus, are o electronegativitate comparabilă cu succesorul său în grupă, lutețiul, din cauza contracției lantanide. Ytriul e primul element din blocul d în a 5-a perioadă. Elementul pur e relativ stabil în aer în forma sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat de oxid protector () pe suprafața sa. Acest înveliș poate avea o
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
d în a 5-a perioadă. Elementul pur e relativ stabil în aer în forma sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat de oxid protector () pe suprafața sa. Acest înveliș poate avea o grosime de 10 µm când ytriul e încălzit la 750 °C în vapori de apă. Când e divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat de oxid protector () pe suprafața sa. Acest înveliș poate avea o grosime de 10 µm când ytriul e încălzit la 750 °C în vapori de apă. Când e divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se formează când metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
µm când ytriul e încălzit la 750 °C în vapori de apă. Când e divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se formează când metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt atât de evidente încât elementul a fost grupat istoric cu ele ca un pământ rar, fiind întotdeauna găsit în natură împreună cu ele în
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se formează când metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt atât de evidente încât elementul a fost grupat istoric cu ele ca un pământ rar, fiind întotdeauna găsit în natură împreună cu ele în mineralele pământurilor rare. Chimic, ytriul închipuie aceste element mai mult decât vecinul său în
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt atât de evidente încât elementul a fost grupat istoric cu ele ca un pământ rar, fiind întotdeauna găsit în natură împreună cu ele în mineralele pământurilor rare. Chimic, ytriul închipuie aceste element mai mult decât vecinul său în tabelul periodic, scandiul, iar dacă proprietățile sale fizice erau puse într-un grafic împreună cu numărul atomic, atunci ar avea numărul atomic de la 64,5 la 67,5, clasându-l între lantanidele
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
împreună cu numărul atomic, atunci ar avea numărul atomic de la 64,5 la 67,5, clasându-l între lantanidele gadoliniu și erbiu. De obicei, cade în aceeași gamă pentru ordinea de reacție, asemănându-se cu terbiul și disprosiul la reactivitatea chimică. Ytriul e aproape ca mărime de așa-numitul "grup al ytriului" de ioni de lantanide grele care în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
5 la 67,5, clasându-l între lantanidele gadoliniu și erbiu. De obicei, cade în aceeași gamă pentru ordinea de reacție, asemănându-se cu terbiul și disprosiul la reactivitatea chimică. Ytriul e aproape ca mărime de așa-numitul "grup al ytriului" de ioni de lantanide grele care în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
la reactivitatea chimică. Ytriul e aproape ca mărime de așa-numitul "grup al ytriului" de ioni de lantanide grele care în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți puțini astfel de compuși în
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți puțini astfel de compuși în care ytriul să aibă numărul de oxidare 0. (Numărul +2 a fost observat în fuziunile de clor, iar +1 în grupurile
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți puțini astfel de compuși în care ytriul să aibă numărul de oxidare 0. (Numărul +2 a fost observat în fuziunile de clor, iar +1 în grupurile de oxizi din starea gazoasă.) Unele reacții de trimerizare au fost observate prin folosirea compușilor organoytrici ca și catalizatori. Acești compuși
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
în schimb e obținut din , acid clorhidric concentrat și clorură de amoniu. Hapticitatea este modul în care un grup de atomi învecinați unui ligand sunt coordonați de un atom central; ea este indicată de litera greacă "eta", η. Compușii de ytriu sunt primele exemple de compuși la care liganzii de carboranyl sunt legați de un centru metalic d-metal printr-o hapticitate η. Vaporizarea compușilor intercalați de grafit grafit-Y sau grafit- duce la formarea de fulerene endohedrale cum ar fi Y
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
spin au indicat formarea de perechi de ioni de Y și (C). Carbizii YC, YC, și YC pot hidroliza pentru a forma hidrocarburi. În 1987, în cadrul Universităților din Alabama și Houston, s-a descoperit un compus constituit din oxid de ytriu, cupru si bariu, numit în limbaj comun "compusul 1-2-3", care demonstrase capacitate supraconductoare limitată la temperaturi înalte. Era al doilea material cunoscut ce avea această proprietate, fiind primul care să fie supraconductor la o temperatură mai mare decât cea de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]