249 matches
-
roșu, întrebuințat în tuburile catodice pentru ecranele de televizor (CRT) și în LED-uri. Ytriul este de asemenea folosit în producerea de electrozi, electroliți, filtre electronice, lasere, supraconductori, aparatură medicală și în urmărirea diverselor materiale pentru a le spori proprietățile. Ytriul nu are niciun rol biologic, expunerea la compușii acestuia putând însă cauza cancer pulmonar la oameni. În 1787, locotenentul și chimistul Carl Axel Arrhenius se aflase în vecinătatea satului Ytterby, aflat la 5 km față de Stockholm, unde descoperise în interiorul unei
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
constituită din 23% dioxid de siliciu, 4.5% oxid de beriliu, 16.5% oxid de fier și aproximativ 55.5% de oxid pe care îl va numi "yttria". Cele mai multe referințe îl indică pe Gadolin în detrimentul lui Geijer ca fiind descoperitorul ytriului. Este interesant faptul că, aproape un secol mai târziu, mineralul din care Gadolin obținuse ytriul va fi numit în cinstea lui drept "gadolinit" de către Martin Heinrich Klaproth, fiind și sursa pentru elementul chimic "gadoliniu". Numele oxidului "ytria" va fi de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
fier și aproximativ 55.5% de oxid pe care îl va numi "yttria". Cele mai multe referințe îl indică pe Gadolin în detrimentul lui Geijer ca fiind descoperitorul ytriului. Este interesant faptul că, aproape un secol mai târziu, mineralul din care Gadolin obținuse ytriul va fi numit în cinstea lui drept "gadolinit" de către Martin Heinrich Klaproth, fiind și sursa pentru elementul chimic "gadoliniu". Numele oxidului "ytria" va fi de asemenea confirmat de Anders Gustaf Ekeberg în 1797. În deceniile ce au urmat dezvoltării definiției
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
urmat dezvoltării definiției elementelor chimice, elaborată de către Antoine Lavoisier, se considera că pământurile pot fi reduse la elementele lor constitutive, ceea ce însemna că descoperirea unui pământ era similară cu descoperirea unui nou element, care în acest caz ar fi fost "ytriul". În 1843, Carl Gustaf Mosander a observat că mostrele de ytria conțineau 3 oxizi: oxid de ytriu alb (ytria), oxid de terbiu galben (acesta a fost numit, greșit, „erbia” la acel moment) și oxid de erbiu roz (numit „terbia” atunci
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
elementele lor constitutive, ceea ce însemna că descoperirea unui pământ era similară cu descoperirea unui nou element, care în acest caz ar fi fost "ytriul". În 1843, Carl Gustaf Mosander a observat că mostrele de ytria conțineau 3 oxizi: oxid de ytriu alb (ytria), oxid de terbiu galben (acesta a fost numit, greșit, „erbia” la acel moment) și oxid de erbiu roz (numit „terbia” atunci). Un al patrulea oxid, oxidul de yterbiu, a fost izolat în 1878 de Jean Charles Galissard de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de Marignac. Noi elemente vor fi izolate din fiecare din acești oxizi, având la bază numele satului Ytterby, unde au fost identificați (vezi yterbiu, terbiu și erbiu). În deceniile următoare, 7 noi metale au fost descoperite în „ytria lui Gadolin”. Ytriul a fost izolat pentru prima dată în 1828 când Friedrich Wöhler a încălzit clorură de ytriu (III) anhidră cu potasiu: Până la începutul anilor 1920, simbolul chimic Yt a fost folosit pentru element, până ce Y a intrat în uzul general. Structura
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
satului Ytterby, unde au fost identificați (vezi yterbiu, terbiu și erbiu). În deceniile următoare, 7 noi metale au fost descoperite în „ytria lui Gadolin”. Ytriul a fost izolat pentru prima dată în 1828 când Friedrich Wöhler a încălzit clorură de ytriu (III) anhidră cu potasiu: Până la începutul anilor 1920, simbolul chimic Yt a fost folosit pentru element, până ce Y a intrat în uzul general. Structura atomului de ytriu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
izolat pentru prima dată în 1828 când Friedrich Wöhler a încălzit clorură de ytriu (III) anhidră cu potasiu: Până la începutul anilor 1920, simbolul chimic Yt a fost folosit pentru element, până ce Y a intrat în uzul general. Structura atomului de ytriu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
cu potasiu: Până la începutul anilor 1920, simbolul chimic Yt a fost folosit pentru element, până ce Y a intrat în uzul general. Structura atomului de ytriu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii nucleare și reactoare nucleare. În termeni de administrare a deșeurilor radioactive, cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii nucleare și reactoare nucleare. În termeni de administrare a deșeurilor radioactive, cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un timp
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii nucleare și reactoare nucleare. În termeni de administrare a deșeurilor radioactive, cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un timp de înjumătățire de 58,51 zile, respectiv 64 de ore. Deși Y are cel mai scurt timp de înjumătățire, el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y are un număr de masă apropiat de 90, având 50 de neutroni în nucleu său. Cel puțin 32 de izotopi sintetici ai ytriului au fost observați, numărul lor de masă variind între 76 și 108. Cel mai puțin stabil dintre aceștia e Y, cu un timp de înjumătățire de >150 ns (Y are un timp de înjumătățire de >200 s), cel mai stabil
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se dezintegrează și prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor de masă variind de la 78 la 102. Mai multe nivele de energie au fost observate la Y și Y. Pe când majoritatea izomerilor ytriului sunt presupuși a fi mai puțin
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor de masă variind de la 78 la 102. Mai multe nivele de energie au fost observate la Y și Y. Pe când majoritatea izomerilor ytriului sunt presupuși a fi mai puțin stabili decât nivelul lor de bază, Y, Y, Y, Y, Y, Y, și Y au timp de înjumătățire mai lungi decât nivelele lor de bază, deoarece acești izomeri se dezintegrează prin dezintegrare beta, și
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
mai puțin stabili decât nivelul lor de bază, Y, Y, Y, Y, Y, Y, și Y au timp de înjumătățire mai lungi decât nivelele lor de bază, deoarece acești izomeri se dezintegrează prin dezintegrare beta, și nu prin tranziție izomerică. Ytriul e un metal de tranziție moale, metalic-argintiu, lucios și cristalin din grupa a 3-a. Conform trăsăturilor elementelor din tabelul periodic, e mai puțin electronegativ decât predecesorul său în grupă, scandiul, și mai puțin electronegativ decât următorul membru al perioadei
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
elementelor din tabelul periodic, e mai puțin electronegativ decât predecesorul său în grupă, scandiul, și mai puțin electronegativ decât următorul membru al perioadei 5, zirconiul; în plus, are o electronegativitate comparabilă cu succesorul său în grupă, lutețiul, din cauza contracției lantanide. Ytriul e primul element din blocul d în a 5-a perioadă. Elementul pur e relativ stabil în aer în forma sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat de oxid protector () pe suprafața sa. Acest înveliș poate avea o
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
d în a 5-a perioadă. Elementul pur e relativ stabil în aer în forma sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat de oxid protector () pe suprafața sa. Acest înveliș poate avea o grosime de 10 µm când ytriul e încălzit la 750 °C în vapori de apă. Când e divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat de oxid protector () pe suprafața sa. Acest înveliș poate avea o grosime de 10 µm când ytriul e încălzit la 750 °C în vapori de apă. Când e divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se formează când metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
µm când ytriul e încălzit la 750 °C în vapori de apă. Când e divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se formează când metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt atât de evidente încât elementul a fost grupat istoric cu ele ca un pământ rar, fiind întotdeauna găsit în natură împreună cu ele în
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
divizat fin, totuși, ytriul e foarte nestabil în aer; bucățele sau așchii de metal se pot aprinde în aer la temperaturi de peste 400 °C. Nitrura de ytriu (YN) se formează când metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt atât de evidente încât elementul a fost grupat istoric cu ele ca un pământ rar, fiind întotdeauna găsit în natură împreună cu ele în mineralele pământurilor rare. Chimic, ytriul închipuie aceste element mai mult decât vecinul său în
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]