359 matches
-
simți ridicol. Sigur că-ți răsună imediat în auzul inimii bine-cunoscuta formulă de lehamite a adolescenței de azi: „Mă lași?!?“ Sigur că-ți vine să fugi ca de frica morții prefigurând reacția de silă & milă a hoardei de hormoni fără zăbală în fața cărora tombatera ce ești se-ncumetă să exalte virtuțile unei „lumi ce nu mai este“, a unei voințe „care-a murit de mult“, a unui timp care-ți ridică-n urmă ziduri de-ntuneric. Dar ia să vezi, peste
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
împodobea, ascuțindu-i mai tare bărbia ascuțită. Pe mâini negre, cu degete fuiorate, avea inele cu pietre cât un nasture de tunică. După ce o privi bine în față, Lică lăsă mâna să lunece pe pulpa murgului. Calul, care tremura în zăbală, se domoli subt dezmierdare. Sărind ușor în lături, Lică fluieră subt bărbița domnului cel galben, puse un deget la pălărie ca la chipiu și, zvelt, trecu strada. Dog-cart-ul, slobozit, porni dezordonat. Lică se gândi la mâinile slăbănoage ale domnului ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cînd stai jos, cînd ieși și cînd intri și cînd ești furios împotriva Mea. 28. Pentru că ești furios împotriva Mea și pentru că trufia ta a ajuns pînă la urechile Mele, de aceea voi pune belciugul Meu în nările tale și zăbala Mea între buzele tale, și te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit." 29. Acesta să-ți fie semnul: Anul acesta veți mînca ce crește de la sine și al doilea an ce va răsări din rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
a aruncat cosorul pe pămînt, a cules via pămîntului, și a aruncat strugurii în teascul cel mare al mîniei lui Dumnezeu. 20. Și teascul a fost călcat în picioare afară din cetate, și din teasc a ieșit sînge, pînă la zăbalele cailor, pe o întindere de o mie șase sute de stadii. $15 1. Apoi am văzut în cer un alt semn mare și minunat: șapte îngeri, care aveau șapte urgii, cele din urmă, căci cu ele s-a isprăvit mînia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
cînd buzele începură să-i tremure și un strop de apă i se scurse din ochiul stîng. — Uite! țipară ei. Dă apă la șoricei! Țîncu’ smiorcăit! Țîncu’ smiorcăit! Clătită lașă, vîră-ți nasu-n melasă! Cățeluș cu coada-n sus! Pune-ți zăbală și toarnă maică-ti-n oală! Thaw văzu roșu de furie și țipă: — Cretinilor! Mama voastră de cretini! Și o luă la fugă pe strada care se întuneca. Auzi țăcănitul pantofilor urmăritorilor săi și pe Față-palidă rîzînd ca un cucurigu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ne imaginăm că Templierii din Provins introduc În afacerea asta oamenii de mâna a doua? Nici pomeneală.“ „Dar toată magia din Renaștere care se apucă să studieze Cabala...“ „Se Înțelege, doar suntem de-acum aproape de a treia Întâlnire, toți mușcă zăbala, se caută niște răsturnări, ebraica apare ca o limbă sacră și misterioasă, cabaliștii au lucrat pe cont propriu și cu alte scopuri, cei treizeci și șase de invizibili Împrăștiați prin lume Își vâră În cap că o limbă neînțeleasă poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sta cu ochii roșii Până ar cânta cocoșii. Până va veni Moș Ene, Vreau o alta să vă spun: Și curcanul are pene, Dar curcanul nu-i... Fără multă tevatură, Eu vă spun una așa: Pe spinare poartă șa Și zăbale poartă-n gură. Sunt clăoaie mergătoare Pe câte patru picioare. Fie veche, fie nouă, Stai sub ea și nu te plouă. E o casă plutitoare, Oamenii i-au dat și nume; Umblă prin întreaga lume Pe ocean, dar și pe
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și astfel am putut vedea fața rotofeie a unui bărbat. - Blestemați să fie câinii râioși care ne bântuie pământurile, a izbucnit Gundo. Rotari nu s-a dat bătut, forțând calea, dar Ariald i-a oprit iute calul, apucându-l de zăbală. - Stăpânește-ți mânia, este vorba despre un drum public. Au dreptul să treacă la fel ca noi, și carul ăla are însemnele reprezentantului împăratului de la Bizanț în Italia. Noi respectăm acordurile, dar, mai devreme sau mai târziu, va trebui rezolvată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
afla de fapt sub stăpânirea superstițiilor unor sacerdoți păgâni, îngroziți de ideea de a se face incizii unui cadavru. Am asistat la toate, și, după ce a fost îmbrăcat și pregătit pentru îngropăciune, am mers în urma lui ținându-i calul de zăbală, înșeuat și cu armura ca de război. Alături de mine, în spatele lui Rodoald, se afla skilpor-ul, scutierul, prezentându-i armele. După ce, la ușa bisericii San Giovanni, scutierul a frânt în două lancea regelui său, și Rodoald, o săgeată, mi-am frânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea grupurilor migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupurilor migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Morții au fost războinici, iar obiceiul de înmormântare a inclus obligatoriu depunerea lângă defunct a calului sau a caiilor ce l-au servit în timpul vieții, sacrificat(ți) drept ofrandă, de unde majoritatea inventarelor conțin cranii de cai, potcoave, scări de șa, zăbale. De cele mai multe ori (poate 80-85% din cazuri), orientarea defuncților alogeni este identică cu cea a localnicilor creștinați (V-E), precum la Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta (Vaslui), însă componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apartenenței etnice și religioase trebuie să fie aduse de obiectele din inventar. În cazul creștinilor, obiectele lipsesc sau nu reprezintă arme, în timp ce inventarele nomazilor sunt dominate de arme și elemente de harnașament (pumnale, cuțite, arcuri, vârfuri de săgeți și lance; zăbale, scări de șa, șei etc.) - pl. LXXII/1-5; 9-13, 17; LXXIII/1-5, ca în situația celor de la Bârlad (cele trei puncte), Matca (Galați), dar și din alte locații, precum la Grozești și Probota (Iași). Cât privește poziționarea defuncților din mormintele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mâinile pe lângă corp. Excepție de la regulă face mormântul de la Pogonești, unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur, ornamentate cu motive geometrice, obținute prin presare - pl. LXXI/7, 8; LXXIII/2a, b). De cele mai multe ori, nu s-a precizat orientarea și s-au constatat părți lipsă ale corpurilor anatomice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un cosor (pl. LXXII/16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități, un vârf de lance (fragmentar), resturi de la cinci vase, care au fost situate la cele patru colțuri (pl. LXXII/17; LXXIII/1; LXXVI/1-5), fragmente osteologice cabaline, din specia Equus cabalus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au găsit oseminte de animale, însă prezența potcoavelor și a zăbalelor sunt dovezi suficiente pentru a presupune existența cailor și în celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări, din punct de vedere etnic, au fost furnizate de acele piese mai intens folosite, precum zăbalele de la Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în mormintele nomazilor din bazinul amintit; ele nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI-lea) a impus grăbirea și definitivarea elementelor evolutive ale culturii Dridu. Ca argument al acestei teorii este situația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări (Simila-Zorleni), dar mai ales în morminte (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Pogonești, Matca și Umbrărești). Cea de la Zorleni (pl. LXX/5) pusă pe seama legăturilor dintre membrii comunității locale și pecenegi, apare ca tip în estul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
posthunică, fiind originară din Siberia, iar din secolele X-XI s-a generalizat în restul continentului. Exemplare similare s-au descoperit la Tangâru - Giurgiu, Curcani - Ilfov, Orăștie - Hunedoara și în multe stațiuni din spațiul slav (Pavlovca și Vitănești). Alt tip de zăbală, cu două vergele, inele mari, mobile la extremități, cu diametrul de circa jumătate din lungimea unei vergele, cunoscut în spațiul nostru încă din veacurile VII-VIII (Târgșor - Prahova), a avut ulterior o circulație foarte largă, în Siberia, Europa răsăriteană și centrală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
resturi osteologice, unele descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute pe materialul osteologic a evidențiat abundența taurinelor (41,78%), dintre care circa o treime erau de talie mică și medie, cu coarne mici și gracile, urmate de ovicaprine (27,85
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
singur mormânt de copil - M2, de la Banca), erau așezați de obicei în movile, majoritatea orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]