989 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VACA Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Printre munți și printre văi La Chelaru în zăvoi O văcuță beată muci S-a pornit către Tecuci Și-a luat cu ea-n mașină, Ș-o sticlă de tescovină Ca să-i țină companie, Dacă sete o să-i fie. Iar în vad pe la Gâzoi I-au ieșit în față
VACA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352335_a_353664]
-
spun, dar hotărârea trebuie să-i aparțină... La o adică să nu zică, vezi Doamne, că i-am stricat ploile...Fiecare pasăre pe limba ei piere, știi vorba...te țin la curent... Mai e vorbă...!? Pa! 6 Seara în parcul Zăvoi se întâlnesc cele două prietene Elena și Rodica. Nerăbdătoare, Rodica o întreabă care este răspunsul lui Cocoș și izbucnește neâncrezătoare: - Hai că nu te cred...Mă lași...!? - Dacă-ți spun... - Haide, hai,. A marșat așa, din prima...!? Nu se poate
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350475_a_351804]
-
Cu toată artileria...Aveți grijă să nu scoateți vreun porumbel !-zise Radu. - Direcția la oraș... Ați venit cu mașina sau...?-întrebă Gigi. - Am venit cu autobuzul...- răspunse Radu. - Atunci gata, la mașină...Pe voi, fetele, vă lăsăm la intrarea în Zăvoi și vă-ntoarceți acasă cam peste o oră când s-a-ncheiat bâlciu’, propuse Gigi. -Excelentă idee... -susținu Radu. - Iar noi mergem la tine-acasă, Radule, ca să nu se prindă că a fost totul premeditat... -Ce bine, zise Rodica. N-am mai fost
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Mă, dar ce mi-l cunosc ca pe iapa albă...Ce ziceai ? -Nimic...-îi răspunse Elena. -Scuze, mi s-a părut... Coborâră în curtea casei și urcară în mașină. În mai puțin de zece minute ajunseră la intrarea în parcul Zăvoi, unde Gigi opri mașina pentru a coborî fetele. -Baftă!- le urară acestea în cor. -Lăsați pe noi, le asigură Gigi. -Să nu făceți pe voi și s-aruncați pe noi, le strigă Rodica. 2 Se însera și pâlcuri - pâlcuri de
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Beat de Lună, spre târziu. Oltul nostru nu e apă, Nu e nici vestitul Nil; E un chef, e o agapă Cu aplomb, prestanță, stil!.” De treci pe la Drăgășani, Parcă-ai vrea să nu mai pleci: Poartă undele bibani, Prin zăvoi - mii de poteci... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Faimă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
a născut Afroditis, perechea de îndrăgostiți vibrează la unison, devenind un singur trup dar și o singură dorință de împlinire prin iubire: „Vibrând în dulce armonie,/ Minuni să ningă peste noi/ În tril suav de ciocârlie,/ Ce scaldă roua din zăvoi” (Un singur trup) sau „Dar nici balsam nu pare-a fi/ Căci ard de dorul buzei tale/ Și mor încet, cu orice zi/ Pierdută-n nopțile astrale.” (Întrebări). În tot acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
a născut Afroditis, perechea de îndrăgostiți vibrează la unison, devenind un singur trup dar și o singură dorința de împlinire prin iubire: „Vibrând în dulce armonie,/ Minuni să ningă peste noi/ În tril suav de ciocârlie,/ Ce scalda roua din zăvoi” (Un singur trup) sau „Dar nici balsam nu pare-a fi/ Căci ard de dorul buzei tale/ Și mor încet, cu orice zi/ Pierdută-n nopțile astrale.” (Întrebări). În tot acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline
„IUBIRI DE TOAMNĂ TÂRZIE” DE VICTOR BURDE (ALBA IULIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352093_a_353422]
-
nu ajungeam acolo. Plecam pentru că mama atât știa: să mă duc la școală, iar ea la sapă. Ne opream sub podul din Beica până treceau la școală toți copiii. Apoi ieșeam de acolo. Soarele strălucea puternic, apa clipocea, iar în zăvoiul de pe mal înfloriseră viorelele, cânta cucul, așa că era mult mai frumos ca la școală, unde profesorii ne băteau dacă nu știam lecția, pe care nici nu o explicaseră. Ne puneau mereu să citim. Eu nu înțelegeam de ce, că doar știam
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
cânt: * Cântă primăvara Ce frumos e primăvara Când printre flori pășești Acordând chitara La dragoste gândești Și-un cântecel cu vrajă Prinde a se naște În această oază Unde-o turmă paște Și copacii-s falnici Încărcați de floare În zăvoi prin lunci Cântă o privighetoare Colo-n luminiș Ochiu' ți-l încântă Căci lângă un tufiș O dulce fată cântă Culegând o floare Ea calcă ușor Plină de candoare Pe moalele covor Eu ușor m-apropii Cu pasul tremurător Asemeni
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
dreptul Cozmeștilor, către vadurile Moldovei de la Păstrăveni, poposesc noaptea și țin sfat pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici, pe prundișul Moldovei, între tufele de "mladă", personajele sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
se pare că a trecut prin veacuri a fost un fel de umbră o copie anume și când un nou Bălcescu se duce dintre noi a mai trecut o dată Apusul peste lume! MOLDOVA ! Mai mult mireasmă și mai mult cântare Zăvoaie antice și răcoroase Pe lume a Moldovă cum miroase Rămâi o clipă ca trăsnit pe zare Cum este sufletul adânc în trup Atâta pace și atâta milă Ca barza în apus pe o colină Parcă din bolta neamului mă rup
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
cu pagină, simți cu papilele gustul dulce ale limbii românești. Are mireasma grădinii de crini, de lalele, de trandafiri, a grădinii de legume și a livezilor pârguite ... Substratul textelor miroase a pământ reavăn, arat proaspăt și a fân cosit, a zăvoaie și a codri înfloriți. Am citit-o cu plăcere din scoarță în scoarță lăsând poezia textelor, ideile lor, penumbrele și nuanțele să-mi pătrundă adânc sufletul. Toți autorii publicați în această antologie sunt oameni talentați, cărturari cu dragoste de limba
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
tine-n burtă. Chiar de ți-e curata laba Tare murdară e treaba! 11.Doi pisoi Gâsca se mândrea în zori Cu cei zece puisori, Toți ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței În curte cei doi căței, Langă pui de
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
turismului în zonă (și implicit a economiei locale), care va fi urmată de finanțarea unor proiecte importante, așa cum ar fi dezvoltarea unui centru multifuncțional „Constantin Brâncuși”, realizarea drumului Hobița-Telești și a drumului Hobița-Brădiceni (pe care mergea Brâncuși către școală prin zăvoiul de la Hobița). Există și un proiect pe fonduri europene (cu o finanțare de un milion de euro) pentru a moderniza drumul Peștișani-Hobița, lucrările începând din acest an. Predarea către primărie a Casei muzeu „C. Brâncuși” este un alt deziderat, în vederea
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
de treabă prin bucătărie iar eu spunându-i că mă duc la toaletă o întindeam la joaca, o luăm la fel ca și-n ziua precedentă pentru ca mai dulce îmi era joacă cu batjocora copiilor mai mari. O luăm prin zăvoaie cu copiii făcându-ne coifuri, săbii și arcuri alergând de huiau -răsunau- toate malurile de mulți și gălăgioși ce eram, ne plăcea, iar pe mine mă mai cotonogea câte unul mai mare, dar eram obișnuit, de mâncare uităm toată ziua
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370979_a_372308]
-
a doua zi să spăl vasele, cam vreo 10-13 farfuri și vre-o două oale, pe care cred eu acum că anume le-a strâns pentru ca să mă pună la treabă să nu mă duc nicăieri, să nu mai apuc calea zăvoiului de pe lângă apă la scăldat și la duelat cu săbiile făcute din nuiele și cu coifurile făcute de copii din tablă, coifuri la care mă uitam cu jind având două bucăți de tablă care acopereau urechile, o prelungire pe ceafa și
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370979_a_372308]
-
să lucru la fân, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o muncă epuizantă pentru mine care venit de la oraș nu prea eram obișnuit. Uneori mă trimiteau cu vacile-n zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
să lucru la fân, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o muncă epuizantă pentru mine care venit de la oraș nu prea eram obișnuit. Uneori mă trimiteau cu vacile-n zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
eu spunându-i că mă duc la toaletă o întindeam la joacă, o luăm la fel ca și-n ziua care trecuse pentru că mai dragă îmi era joacă decât mama cu severitatea ei, că unde am dispărut. O luăm prin zăvoaie cu copiii făcându-ne coifuri, săbii și arcuri alergând de huiau -răsunau- toate malurile de mulți și gălăgioși ce eram, ne plăcea, iar pe mine mă mai cotonogea câte unul mai mare, dar eram obișnuit, de mâncare uitam toată ziua
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
a doua zi să spăl vasele, cam vreo 10-13 farfuri și vre-o două oale, pe care cred eu acum că anume le-a strâns pentru ca să mă pună la treabă să nu mă duc nicăieri, să nu mai apuc calea zăvoiului de pe lângă apă la scăldat si la duelat cu săbile făcute din nuiele și cu coifurile făcute de copii din tablă, coifuri la care mă uitam cu jind, având două bucăți de tablă care acopereau urechile, o prelungire pe ceafă și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
sfinții Și îmi vor aminti ce mult ei m-au iubit. Cu frații mei, adesea, rătăceam prin lunci Și ne scăldam în apa Someșului - clară, Pe înserate, fericiți, ieșeam afară... Ce puritate-aveam în suflete atunci! Iar casa noastră albă din Zăvoaie, Cireșul care fremăta la geam mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișor Iar aripile dragostei m-au ocrotit, Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit: Un fulg curat
ŞUVOAIE DE-AMINTIRI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369848_a_371177]
-
poale de munte. Te rog, scrijelind pe-o tăblie-nvechită Zidește-ne, Doamne, ne fii mângâiere Tu pace așterne-n durerea mocnită Mă rog pentru toată suflarea-n tăcere. Acasă e toamnă, se scutură norii Ploaia biciuie munții cu codrii-arămii Zăvoaiele-s triste, plecat-au cocorii Și mustul se scurge-n butoaie, din vii. Pâmântu-i secat, dar cu lacrimi amare Bătrânii-l udară în vara ce-a fost; Rămas-au sărmani, sfâșiați crunt de fiare, Copiii-s plecați prin străini, pentr-
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > HAIDUCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au făcut veacul pe aici. De numele a doi dintre
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]