180 matches
-
în pădurea de conifere europeană. Dintre elementele componente amintim: molidul de Canada (Picea canadensis) și alte specii de molid: Picea glauca, P.mariana, brad de balsam (Abies balsamea), pinul de Banks (Pinus banksiana) - cunoscut și sub numele de pinul Marrayana, zada (Larix laricina). Alături de conifere se întâlnesc foioase ca: mesteacănul papirifer (Betula papirifera), plopul balsamifer (Populus balsamifera), plopul tremurător (Populus tremuloides). O fizionomie aparte are pădurea din regiunea Marilor Lacuri și bazinul fluviului Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se întâlnesc predominant
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
după înfrângerea Moldovei de către turci la Valea Albă 26 iunie 1476) * "Chiar și cu Mahomed sultanul El s-a măsurat, Oastea i s-a sfărâmat Dar bine s-a luptat. Acesta este ghiaurul care, Multe oști a împrăștiat." Asika pașa Zade Ahmed, Cronicile casei otomane * "Moldova este Cetatea de apărare a Ungariei, Poloniei și Poarta Creștinătății! Voi și mulți creștini ați stat în liniște pentru că turcii s-au împiedicat de mine... Când voi cădea eu, vă veți aduce aminte că v-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-o între degetul mare și cel arătător. Colet: Zonă de trecere dintre rădăcină și baza tulpinei. Compost: Materie organică obținută prin descompunerea deșeurilor vegetale și menajere (vezi „Compostarea”Ă. Conifer: Arbore sau arbust cu frunziș persistent, cum ar fi tisa, zada, pinul și bradul. Cuib: Gaură în care se seamănă 3-5 semințe mari ca pentru pepeni, condurul-doamnei, bostani, bob sau dovleac. Cultivarea forțată: Constă în producerea plantelor înainte de perioada normală de vegetație. Curățarea copacilor: Curățarea unui copac prin înlăturarea ramurile uscate
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
și aceleiași cărți. Primul e o relatare istorică de politică și diplomație: "Devletul și socotind că nemții și prusianii vor fi mediatori în formă priimiră și să orânduiră soli: Sabica reiz Osman efendi, ce era halea nisangiu și cu Iasângi zade Osman efendi mutevelâul. Muharași și dragoman acestii muchealemele să orândui socră-mieu Iacovache Rizul. Orânduiră și muscalii pă Grigorie Orlov și pă Abreșcov" (p. 111). Abundența turcismelor apărute ca efect al familiarității cu terminologia politică a epocii și care au dispărut
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
Gunter Reschke a fost primul care a observat această formațiune misterioasă. Un angajat al acestuia a fotografiat anumite zone pentru a putea observa liniile de irigații, în anul 1992, scria ABC news. Simbolul nazist a fost creat prin plantarea de zade printre pini. Zadele, spre deosebire de celelalte conifere, au frunze care se îngălbenesc și cad. Zadele au fost plantate astfel încât să formeze celebrul simbol nazist. Prin măsurarea copacilor, s-a ajuns la concluzia că zadele fost plantate la sfârșitul anilor 1930. Asta
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
fost primul care a observat această formațiune misterioasă. Un angajat al acestuia a fotografiat anumite zone pentru a putea observa liniile de irigații, în anul 1992, scria ABC news. Simbolul nazist a fost creat prin plantarea de zade printre pini. Zadele, spre deosebire de celelalte conifere, au frunze care se îngălbenesc și cad. Zadele au fost plantate astfel încât să formeze celebrul simbol nazist. Prin măsurarea copacilor, s-a ajuns la concluzia că zadele fost plantate la sfârșitul anilor 1930. Asta înseamnă că de
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
acestuia a fotografiat anumite zone pentru a putea observa liniile de irigații, în anul 1992, scria ABC news. Simbolul nazist a fost creat prin plantarea de zade printre pini. Zadele, spre deosebire de celelalte conifere, au frunze care se îngălbenesc și cad. Zadele au fost plantate astfel încât să formeze celebrul simbol nazist. Prin măsurarea copacilor, s-a ajuns la concluzia că zadele fost plantate la sfârșitul anilor 1930. Asta înseamnă că de zeci de ani, în fiecare primăvară și toamnă, o svastică masivă
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
nazist a fost creat prin plantarea de zade printre pini. Zadele, spre deosebire de celelalte conifere, au frunze care se îngălbenesc și cad. Zadele au fost plantate astfel încât să formeze celebrul simbol nazist. Prin măsurarea copacilor, s-a ajuns la concluzia că zadele fost plantate la sfârșitul anilor 1930. Asta înseamnă că de zeci de ani, în fiecare primăvară și toamnă, o svastică masivă cu dimensiunea de 60/60 metri lua forma în Heath Kutzerower, supraviețuind ocupației ruse, regimului comunist din Germania de
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
cu dimensiunea de 60/60 metri lua forma în Heath Kutzerower, supraviețuind ocupației ruse, regimului comunist din Germania de Est și căderii Zidului Berlinului, scrie ABC. Nu se cunoaște exact motivul pentru acest aranjament din pădure, însă se bănuiește că zadele au fost plantate în cinstea zilei de naștere a lui Hitler. Alții spun însă că naziștii le-ar fi plantat după ce au ridicat un sătean care asculta în secret postul de radio BBC și l-au dus într-un lagăr
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
Alții spun însă că naziștii le-ar fi plantat după ce au ridicat un sătean care asculta în secret postul de radio BBC și l-au dus într-un lagăr nazist. În cele din urmă, ziarul Berliner Zeitung a scris că zadele ar fi fost plantate în semn de recunoștință pentru Serviciului Muncii al Reich-ului pentru decizia de a construi o stradă din Zernikow. ABC News scrie că, în anii '90, președintele francez, Francois Mitterand, le-a cerut nemților să scape de
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
Și stă proptit de-un trunchi de pădureț în tăietura veche, lîng-un ster, Pe unde sînt copite de mistreț. E deasă țihla. Ochii lui veghează Pe scînteierea vie de zăpadă. Bătut acum de soarele de-amiază, Omătul cade năruit din zadă. Trosnesc crenguțe sub un fag înalt Și frunzele uscate de stejar, Da-n loc de așteptatul solitar, Un țap făcu în fața lui un salt. Rămase împietrit ca-ntr-o minune. Doar gura țevii se-aplecă în jos, Și cel din
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU De un sfert de veac, în capitala Banatului NATURA rena; te în fiecare toamn[ „În mijlocul pădurii de brazi și zade, soarele a slăbit și în curând va coborî după Col Verde. Și munții, cu timpul, s-au schimbat. Cu mulți ani înainte, în codri, locuiau un fel de spirite mici. Atât de ușoare, verzi ca pajiștea, oare ele să fie
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
inspector șef, s-a referit la exemplarele de stejar piramidal (la Liebling) și de ulm (la Timișoara), a căror vârstă se apreciază a fi depășit 200 de ani; exemplare de cer și tisa (Timișoara), pin negru de Banat (Banloc) și zadă larița (Timișoara). Există arbori cu un anumit parfum exotic: arborele pagodelor (Timișoara, Sânnicolau Mare și Pesac), chiparoși de baltă (Timișoara). În județul Timiș sunt nominalizate, de asemenea, 17 rezervații și arii naturale protejate, dintre care l cu caracter botanic: Lunca
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
Dintre pădurile virgine, adevărate monumente ale naturii, pe lângă cele din Parcul Național Semenic - Cheile Carașului amintim: pădurile de fag, fag cu brad și molid din Retezat l cele de zâmbru (Pinus cembra) din Pietrosul Rodnei l cu arboretele de molid, zadă și tisă din Muntele Ceahlău l Codrul secular Humosu-Hârlău constituit din fag și amestec de fag cu carpen, frasin, tei argintiu l rezervația Mănăstirea Cozia, cu păduri de gorun, fag, molid și amestec de mesteacăn și majodrean l unica pădure
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre Olimpia, Delos și Lycosura! Vom profeți viitorul, vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre Olimpia, Delos și Lycosura! Vom profeți viitorul, vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre Olimpia, Delos și Lycosura! Vom profeți viitorul, vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tulnice multe. [1929] * CÎNTĂREȚI BOLNAVI Purtăm fără lacrimi o boală în strune și mergem de-a pururi spre soare-apune. Ni-e sufletul spadă de foc stinsă-n teacă. Ah iarăși și iarăși cuvintele seacă. Vânt veșnic răsună prin cetini de zadă. Purces-am în lume pe punți de baladă. Străbatem amurguri cu crini albi în gură. Închidem în noi un sfârșit sub armură. Purtăm fără lacrirni o boală în strune și mergem de-a pururi spre soare-apune. Răni ducem - izvoare - deschise
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ajuns ca să-i distingă ochii îmbătați de masacru și să-i audă strigătul de furie. Pentru a nu fi azvârlit de pe cal, trebui să se arunce în iarbă, rostogolindu-se într-o mică scobitură de pământ, aflată la adăpostul unei zade, în vreme ce hunul, urmat de alți cavaleri, se ducea mai departe, dincolo de linia primilor copaci. Se ridică imediat după trecerea lor și nu-i trebui decât o ocheadă ca să constate că oamenii lui fuseseră împrăștiați; mulți fuseseră doborâți, alții se târau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
primăverii, iar pe anumite porțiuni cărarea se strâmta atât de mult încât trebuia să se aplece pentru a nu se izbi de ramurile copacilor sau era nevoie să depărteze frunzele cu mâna. în locurile cele mai înalte, foioasele lăsau locul zadei, ce împungea cerul cu vârfuri ascuțite, și maiestuoșilor brazi, în mijlocul cărora acel straniu cortegiu de războinici și civil fugari se înșira cu pas susținut, stârnind un foșnet continuu. Mici luminișuri lucind în verdele crud al ierbii se deschideau pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
firește. Doar tu dacă te-ai apleca, ai putea să vezi mai de aproape șosetele albe ale Cristinei și câteva firicele de păr. Aproape nouăzeci la sută din pădurile de conifere și mesteceni ale Uniunii Sovietice sunt concentrate În Siberia. Zada formează de asemenea păduri nesfârșite. Zada este un lemn care nu putrezește chiar dacă stă secole Întregi sub apă. Savanții siberieni nu se mulțumesc Însă cu aceste bogății. Ei se străduiesc să Înalțe din nou și să extindă prețioasele păduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apleca, ai putea să vezi mai de aproape șosetele albe ale Cristinei și câteva firicele de păr. Aproape nouăzeci la sută din pădurile de conifere și mesteceni ale Uniunii Sovietice sunt concentrate În Siberia. Zada formează de asemenea păduri nesfârșite. Zada este un lemn care nu putrezește chiar dacă stă secole Întregi sub apă. Savanții siberieni nu se mulțumesc Însă cu aceste bogății. Ei se străduiesc să Înalțe din nou și să extindă prețioasele păduri de cedri. Căci cine spune cedru spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la 1470 m ce prezintă mușchi (Sphagnum), bumbăcăriță, rogoz și sălcii pitice. Începând cu anul 2003, toate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și care se pregătea să țâșnească. M-am întrebat ce căutam eu în mijlocul tuturor acelor neghiobi care încă nu-nțeleseseră nimic și care, în majoritatea lor, urmau să facă în curând drumul înapoi între patru scânduri din lemn prost de zadă, asta în cazul în care aveau norocul să li se mai găsească niște rămășițe trupești pe fundul gropilor făcute de obuze sau agățate în sârma ghimpată. Tot umblând fără scop și mergând ca un orb, am ajuns în fața ușii localului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]