1,082 matches
-
nouă lei: “cinci lei... pe niște vin... luat de la Gherasim chelariul Mitropoliei și patru lei de la Ion scutariul Mitropoliei... și neavând cu alta ce plăti, fără cât... rămâindu-mi o casă pre locul Mitropoliei lângă temniță, în fața Uliții Mari... făcut-am zapisul meu la cinstita mână sfinției sale părintelui chir Nichifor mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă locul se afla lângă “Gunoiul gospod” ,acolo se aflau case și dughene. Asta o aflăm din zapisul lui Ion și al soției Tofana, făcut la 12 noiembrie 1779, prin care vând lui “Andoni sân (fiu n.n) protopopului Manolachi” o casă situată “de vale de Curte gospod, supt Gunoiu, alăture de la vale, dispre Bahluiu”. --Află, dragule, că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de cei ce știau să scrie. Un exemplu deosebit ni-l dă însă “La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el”. Să-l citim cu atențe: “Adecă eu, Ianachi blănarul, făcut-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au dat locu di dugheni la poarta Sifetilui Niculae, parte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Un exemplu deosebit ni-l dă însă “La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el”. Să-l citim cu atențe: “Adecă eu, Ianachi blănarul, făcut-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au dat locu di dugheni la poarta Sifetilui Niculae, parte despre răsărit cu cât si afălă între pod și între zid ca si facu dugheni cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfintei mănăstiri”. Peste măsură de interesant este faptul că: “Și eu, Vasile copil în casă, am scris cu zâsa lor”. Care este părerea sfinției tale? --Am să spun doar că la 22 iunie 1771, când Catrina cu Măricuța fac acest zapis, Școala moldovenească de la Sfântul Nicolae Domnesc funcționa, iar acest Vasile urmase desigur această școală, dar că era și un copil deștept, fapt ce se vede din acuratețea celor scrise în zapis. --Ai dreptate, sfințite. Și când spun asta, am în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
22 iunie 1771, când Catrina cu Măricuța fac acest zapis, Școala moldovenească de la Sfântul Nicolae Domnesc funcționa, iar acest Vasile urmase desigur această școală, dar că era și un copil deștept, fapt ce se vede din acuratețea celor scrise în zapis. --Ai dreptate, sfințite. Și când spun asta, am în minte un episod petrecut în vremea domniei lui Dimitrie Cantemir. --La ce te duce gândul, fiule? --La “Letopisețul Țării Moldovei” al lui Ion Neculce. --Faci ce faci și te întorci la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Buhuș marele logofăt, și dumnealui Miron Costin vornicul cel mare de Țara de Sus...” Fata mă privea cu ochii ei mari și calzi ca vrăjită. --Hai să vedem ce spunea Iane Hadâmbul, care, la 2 martie 1681 (7189), întocmește un zapis de danie: “Adecă eu, Iane Hadâmbul ce am fost postelnic,... am făcut o sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mitropolie, despre biserica ungurească... acele case le-am dat nepoatei mele Ileana”. --Care-i “biserica ungurească”, dragule? --Biserica Catolică. Uite-o colo, în stânga noastră. Și acum să vezi numai cum se pot lega lucrurile. La 26 iunie 1690 (7198), găsim un zapis al Anei “logofeteasa răposatului Solomon logofătul”, care spune: “Fac știre precum am vândut niște case din Iași carele am avut schimbătură cu doamna Ducăi vodă cu locuri de casă ce mi-au îngrădit la Biserica Albă”. --De unde până unde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
știre precum am vândut niște case din Iași carele am avut schimbătură cu doamna Ducăi vodă cu locuri de casă ce mi-au îngrădit la Biserica Albă”. --De unde până unde vine vorba despre Biserica Albă? --Asta o aflăm din zapisul întocmit la 15 iunie 1695 (7203): de “Doamna Anastasia a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă ce-au fostu domnu Țărăi Moldovei și Ucrainei”, care spune: “Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră că,... gândit-am întru inima
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vine vorba despre Biserica Albă? --Asta o aflăm din zapisul întocmit la 15 iunie 1695 (7203): de “Doamna Anastasia a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă ce-au fostu domnu Țărăi Moldovei și Ucrainei”, care spune: “Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră că,... gândit-am întru inima noastră pentru svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiind mică,... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
25 octombrie 1696 (7205), Sava arhiepiscop și mitropolit face știre că a vândut niște case “aicea în târgu în Iași, între svânta mitropolie cea nouă ce s-a chemat Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu”. Priveam la ea cum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tălpălarilor”. Și sigur că alături de tălpălari s-au așezat ciubotarii care erau destui ca să ocupe o uliță întreagă căreia să-i rămână numele de Ulița Cioubotărească. Și această uliță este veche, fiindacă la 18 decedmbrie 1664 (7173) aflăm de “Un zapis de la Andrei Abăza biv cămăraș precum au vândut... niște casă din Iași, pe Ulița Ciubotărească... Și casele sânt gata cu pivniță de piatră” și... “s-au vândut lui Stămatie vel postelnic”. Pentru această afacere, la 20 decembrie 1664 (7173) dau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lucrurile atât de ușor. Putem merge mai departe? --De ce mă întrebi, dragule, când știi că doar tu ești cel care înțelege lucrurile cele din vechime? Aștept să-mi povestești mai departe. --Uite că la 25 martie 1710 (7218) în zapisul de vânzare întocmit de Ionașco Anghel la mâna Măriei fetii lui Bârgău: “I-am vândut noi un loc de casă... care loc de casă iaste lângă Vasile ciubotariul... ci iaste împotriva Ciubotării. Și acest zapis s-au făcut... dinainte preutului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
25 martie 1710 (7218) în zapisul de vânzare întocmit de Ionașco Anghel la mâna Măriei fetii lui Bârgău: “I-am vândut noi un loc de casă... care loc de casă iaste lângă Vasile ciubotariul... ci iaste împotriva Ciubotării. Și acest zapis s-au făcut... dinainte preutului Ion de la Curălari, și dinainte preotului Roman de la Curălari și... a Radului ciubotariul”. Tot despre această uliță aflăm și din zapisul Profirei și a fiului ei Ștefan Canano condicar de divan, făcut la 9 mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care loc de casă iaste lângă Vasile ciubotariul... ci iaste împotriva Ciubotării. Și acest zapis s-au făcut... dinainte preutului Ion de la Curălari, și dinainte preotului Roman de la Curălari și... a Radului ciubotariul”. Tot despre această uliță aflăm și din zapisul Profirei și a fiului ei Ștefan Canano condicar de divan, făcut la 9 mai 1772, prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia turcească, fata m-a întrebat cu o curiozitate demnă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul fiilor lui Enachie din 2 aprilie 1664 (7172), prin care arată că având “nește casi cu pivniță de piatră în târg în Eși, din sus (la nord n.n) de Feredei...” --Îmi place cum scriau grămăticii vremii - a apreciat zâna
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
De vreme ce s-au aflat locul acesta... după cerirea jăluitorilor îl dăm... ca să se facă biserică pe dânsul”. După cum vezi, scumpo, acum vorbim de Mahalaua Feredeilor, nu numai de uliță. Și această mahala se întindea până în marginea Bahluiului,după cum aflăm din zapisul din 19 august 1797 al preotului Andreiu, legător de cărți, zapis prin care vinde o casă cu locul ei “cu fântână, la marginea Bahluiului... în mahalaoa Feredeelor”... Din câte am citit prin cele cărți, am aflat că oamenii vindeau casele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ca să se facă biserică pe dânsul”. După cum vezi, scumpo, acum vorbim de Mahalaua Feredeilor, nu numai de uliță. Și această mahala se întindea până în marginea Bahluiului,după cum aflăm din zapisul din 19 august 1797 al preotului Andreiu, legător de cărți, zapis prin care vinde o casă cu locul ei “cu fântână, la marginea Bahluiului... în mahalaoa Feredeelor”... Din câte am citit prin cele cărți, am aflat că oamenii vindeau casele din pricini diferite: unii spun că nu le făceau trebuință, alții
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Bahluiului... în mahalaoa Feredeelor”... Din câte am citit prin cele cărți, am aflat că oamenii vindeau casele din pricini diferite: unii spun că nu le făceau trebuință, alții că sunt strâmtorați de nevoi, alții, cum este Ioniță Goian, recunoaște în zapisul său de vânzare din 2 martie 1798 că: “sfinție sa părintele Enochintie dăhovnic al Sfintii Mitropolii... acum ne-au datu 419 lei, iar 81 lei ne-au datu mai nainte la o boală a me”. --Frumos din partea părintelui Enochintie că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tătărescu... și s-a sânțit acest sânt locaș de mitropolitul Iosif Naniescu, joi în 23 aprilie, anul 1887”. --După cum se vede din cele scrise pe marmură, Biserica Albă era ctitoria Măritului și Slăvitului Ștefan vodă. --Întocmai, fiule. --În numeroase zapise - foarte curios lucru, părinte - am găsit formulări de tipul: “Eu... ficiorul lui... ce-au fost logofăt” sau alte trepte boierești ori grade de rudenie. Nu spun ce sunt ei în momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--La 14 mai 1742 (7250) ai confirmarea cu asupra de măsură a spuselor tale de adineauri: “Adecă eu, Vasile Dabija, feciorul lui Mihălache Dabija și a Nastasii fetii lui Toader Holban ce-au fost logofăt de visterie, făcut-am acest... zapis...la mâna dumisale Aristarho biv vel ban... i-am vândut... niște casă cu loc cu tot din... Ieși, ce sânt pe Ulița cea Mare... cari loc merge din Ulița cea Mare păr-în Ulița cea Strâmbă, despre Dancul”. --Sfințite părinte, rogu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri de casă și de dughene ce au amândoao... pre Ulița Mari, lângă Podul Vechiu, denainte Tri Sfetilor. S-au jăluit că s-ar fi împresurând locurile unei mănăstiri de cătră alta”... Și după ce se citesc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
niște locuri de casă și de dughene ce au amândoao... pre Ulița Mari, lângă Podul Vechiu, denainte Tri Sfetilor. S-au jăluit că s-ar fi împresurând locurile unei mănăstiri de cătră alta”... Și după ce se citesc tot felul de zapise, vodă spune: “Ce dară și noi, pe alegere și hotărâre ce li s-au făcut... am dat și de la noi această carte... ca să-și stăpânească fieștecare mănăstire locul său, precum li s-au hotărât”. --Nu e pricină de supărare, fiule
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]