162 matches
-
Djay, Într-un caravanserai situat În apropierea Porții Tirah. Acolo se lungesc și, fără a mai avea timp să schimbe măcar un cuvânt, se pun pe sforăit la unison. A doua zi, Khayyam se duce la marele vizir. În Piața Zarafilor, călători și neguțători de toate originile, andaluzi, greci sau chinezi, forfotesc În jurul prețuitorilor de monede, care, Înzestrați cum se cuvine cu balanța lor regulamentară, râcâie un dinar de la Kirman, Nishapur sau Sevilla, adulmecă un tanka de la Delhi, cântăresc În palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
al tău!" 26. Stăpînul său i-a răspuns: "Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat, și că strîng de unde n-am vînturat; 27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! 28. Luați-i dar talantul, și dați-l celui ce are zece talanți. 29. Pentru că celui ce are, i se va da și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de mai multe gazete, lecturând rubrica “diverse” am înțeles de ce, adică din ce cauză, manuscrisele mele nu prezentau interes. Nu ținusem cont de apariția pe scena publică a economiei în tranziție a unui nou personaj, mult mai bancher decât bancherul: zaraful, cămătarul. Sub ploaia decretelor, hotărârilor și ordonanțelor guvernamentale, a taxelor și suprataxelor de tot soiul, calm și zâmbitor își deschide umbrela financiară întrepridul neofinanciar. Cât de curând experiența acumulată de acesta va oferi statului soluția extirpării șomajului, creșterii în progresie
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmat, la intervale nu prea mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești] (1971, în colaborare), de Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter] (1972) și Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului] (1975). Deosebit de utile sunt transpunerile din poezia românească, preferințele traducătoarei îndreptându-se spre perioada contemporană. Primul volum, Punkt widzenia [Unghi] (1970), o culegere din poezia lui Marin Sorescu, este însoțit de o prefață succintă dar densă, vădind familiarizarea îndelungată și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
Marin Sorescu, Punkt widzenia [Unghi], pref. trad., Varșovia, 1970; Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești], Varșovia, 1971; Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter], Varșovia, 1972; Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului], Varșovia, 1975. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 69-71; Velea, Plămada, 100-102. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
se cunoască și să se prețuiască (Madrigal, în volumul Migrații, 1971); Marta - soția inteligentă a unui Alexandru trândav, îndrăgostită cu „ură duioasă” de un Tudor, medic ce ratează descoperirea unui leac miraculos -, femeie ce își construiește „ipocrizia cu luciditate” (Masa zarafului, 1972); Dora - ce înțelege să-și apere intimitatea - rușinea, pentru ea, de a fi fost obiectul unui virtual viol, în care și-a pierdut viața soțul ei, apărând-o - mințind, adică folosindu-și și ea inteligența pentru a construi, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
textele prozatoarei pe dimensiunile noii direcții de evoluție a romanului, dinamitând modalitățile discursului narativ tradițional: povestea trecutului, cu ambiguitățile și fețele sale ascunse, cedează locul povestirii prezentului care singur poate oferi necesarele certitudini. IOAN HOLBAN SCRIERI: Migrații, București, 1971; Masa zarafului, București, 1972; „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, București, 1976; Duminica mironosițelor, București, 1977; Întoarcerea lui Pascal, București, 1979; Sărbătorile răbdării, București, 1980; Prințul Ghica, I-III, București, 1982-1986; ed. 2, București, 1997; Introducere în opera lui C. A. Rosetti, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Crește, crește viața de Al. Negrea, publicat În lașul Nou nr. 5-6, 1950: «Merge-nainte /salt după salt/ Victoria crește, / Mai mult, mai Înalt/ Inima bate/Bătaie de clopot, / În muncă se călește/Nou om și clocotă/ Să știe toți zarafii / Că viața nu o vindem, / Nu vrem cârje, doliu / Ci horă Întindemă/ Duduie furnale, / Munca e În toi,» etc. Neîntrecut rămâne Însă În această manieră Eugen Frunză: «Iată, se-nalță, / Crește măreață, /tânără, falnică, / dragă-ne viață!Ă/ Unde-i
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
locale. Indiferent de motiv - de regulă, pentru „ajutorarea unor familii decăzute” -, evenimentele cu scop caritabil erau organizate, cu precădere, în zilele de sâmbăta. Ca loc de desfășurare, organizatorii puteau opta între salonul de dans din casele lui Iacob Zilberman (strada Zarafi), sala de spectacole a teatrului comunal (Ateneulă, saloanele fostei cofetării „Gheoghiu”, hotelul „Drăgoianu”, aflat sub antreprenoriatul lui Adolf Schwartz, diverse restaurante, terase ș.a. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX lea, în cadrul banchetelor organizate de reprezentanții comunității
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orice preț, îi apropie, le dă un caracter de familie. Dramaticul unei asemenea existențe nu l-a simțit și nu l-a redat nimene la noi. Închid paranteza. Alecsandri n-a uitat, în Iorgu de la Sadagura, nici pe evrei (Ițic zaraful, care se laudă că are "perciuni sudiți", supus străin), nici pe nemți (baron von Klaine Swabe. La C. Negruzzi, e baron Flaimuc), care, la începutul civilizării țării, au fost printre aceia care au importat această civilizație, ca medici, ingineri și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu venind aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați deci de la el talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Căci tot celui de are i se va da și-i va prisosi, iar de la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]