7,506 matches
-
vă încadrați în această descriere, mergeți negreșit! Salut! Cum adică un “spectacol foarte emo,pentru oameni cu suflet curat”? Pentru mine,acest trend emo este ceva chiar opus sufletului curat.Ma uit pe stradă și când văd tineretul “pierdut în zare” îmi dau seama că ceva nu merge!Poate ar trebui incluși într-o campanie care să îi aducă “înapoi ” . Nu critic spectacolul că nu știu cum e ,am comentat ceva legat de noul trend al tinerilor ! Mulțumesc! Chiar mă gândeam să merg
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
magnific, nu doar în proză (,non prosa modo, sed etiam carmine") este Mateiu: "Sunt seri10, spre toamnă, adânci și strălucite/ Ce, luminându-mi negura-amintirii,/ Trezesc în mine sufle- te-adormite// De mult, încât cad pradă amăgirii/ Când cerul pârguit la zări cuprinde/ Purpura toată și toți trandafirii,// Și-n sânge scaldă para ce-l aprinde/ De vii văpăi..." Or, singurul pandant (,complementara") acestor purpuri bizantine nu poate fi, desigur, decât negrul: al "negurii"... uitării, al nopții și al morții. Căci, cum
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
se trezesc în neștirea oglinzilor, cu ciocurile, cu capetele, cu aripile frânte în ucigașa poleială, stereotipă, a acestor ziduri care nu spun nimica, n-au nici o fereastră, nici o ușe, nici un petec măcar, pe unde ar putea să se străvadă o zare, un ciob de lumină. Nimica, nimica. O pânză de argint, ucigașe!... "Cincizeci și opt de ani! Cât de repede au trecut, câte vâlvătăi de patimi s-au adăugat an cu an, în jurul frunții ăsteia, gata-gata s-o cuprindă și s-
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
care Năsturel o lăsase ca nefolositoare și făcând din miezul rărunchilor hac!, ca și când ai avea să despici un nod care se ține prea înverșunat de mijlocul lemnului, sparse țeasta care se ivi în calea loviturii, piezișe și ochiul lui din dreapta zări cu spaimă cum sare în lături, ca o așchie, o parte din cap. Cum țâșnesc departe bucăți storcoșite de creier. Văzu parcă cum se lasă frântă în zgârciurile pielii, urechea, ca o floare închisă în ea însăși și nefolositoare și
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
mă strigă pe nume, ale cui sînt mîinile palide? și fața asta a cui? test de realitate doar povestite, toate devin reale și de teroarea lor mă curăț. noaptea, cînd doar galopul inimii sub coaste se aude, spre cele patru zări trimit scrisori despre un bărbat mort din care iese tiptil un păianjen de onix și mă pîndește nemișcat: un șuvoi de sînge curge dintr-o țeavă spartă în mine. femeia plutind cu fața în sus în băltoaca roșie de la picioare
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
nouă mărturie? A fost de față singur, în beznă, frig și ceață, Cu arșița-n grumaz, sub fulgere și gheață. Legate-s toate-n gând, nod după nod, cu rost, Muiate în păcate, smerite-n zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
colac peste pupăză nevasta îmi zicea vai ce mătăsoasă ți s-a făcut pielea te cred și eu când sunt un dud plin de viermi de mătase de panait istrati s-ar întoarce în mormânt la atâta așezare lipsită de zare dar ce noroc cu melodia adusă de cai care n-au fost condamnați constatându-se că au un cuantum de inteligență redus aproape zero au dedus asta din experimentul că i-au lăsat liberi în oraș de capul lor și
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
să se-nalțe năvalnicul cînt Cu note înalte ori joase. V-aprindeți în clocot voi, zori de rubin, Voi torțe, voi facle, voi stele, Șuvoi de căldură, puhoi de lumini Reverse cîntările mele. Voinica vîlvoare a jarului vast Zvîcnească spre zarea senină, Iar voi pregătiți-mi un aprig contrast, Afunduri noptoase de mină. Inventarul nu se oprește decît în clipa cînd poetul adoarme: "Dar chiar și în vis îl petrece-n alai/ Un chiot de mîndre unelte/ Și-i dăruie-n
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
stăpâna. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Suflet dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova emiesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciana. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbuna Grâi de dac, grâi
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
sunt dovada unui continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală spre cea lirică. (“Un fel
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
dar nu într-una găsită, ci în una râvnită: // În altă viață tu vei fi al meu,/ Ne vom găsi pe țărmuri umezite/De plânsul ce l-am plâns mereu/ În multe ale mele vieți trecute.// Ne vom găsi în zări, sau mai departe/ Pe-acest pământ, sau cine știe unde,/Și nimeni nu putea-va-ne desparte,/ Vom dispărea în lume, ne-om ascunde//. ( În altă viață) Este o aspirație continuă spre acea iubire absolută, ce nu poate fi atinsă decât în
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e din cer până-n pământ iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
-n barba-mi coaște de orgolii câini scheletici nu mai latră umbre din unghere gloabe de heruvi în lepre gâlgâie-nviere... omu-i o jivină oarbă - scrisă de pecingini numai crima i se ține - agățată-n gingini... mântuire-analfabetă scurge zoaie-n zare se târăște-un ciot de cântec fără lumânare balamaua lumii noastre scârțâie de vești Criste - au rămas pe garduri gargare popești nu mai știu citi în stele - nici măcar în stânci Maica Lumii - umilită - a căzut în brânci: rugăciuni - podoaba scârnei
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la maica în chirie... turmuliță de mânzări vin corbii din patru zări hoții merg fercheși pe drum cinstea a ajuns doar scrum... cenușă de-otavă pâine cu otravă! ieri căruțe cu șindrilă azi - betoane și șenilă... aveam turme cât hotarul: zvârlim peste lână varul! aveam cai de fudulie aveam strai de-mpărăție
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
morgane cu umbra-n asfințire răstorn o ultimă sclipire de albastru peste ea pasărea albă pasărea pasăre suflet să n-o inspire pământul mai simte încă amețeala azurului prin aripi cu amintiri frământate atâta de puțin a mai rămas din zare ... Citește mai mult Când ochiul își suie oglinda către ceram să te așez acolounde soarele se deșiră în searăși noaptea-și învolbură lianelepeste ultima amintireînchis cu văzduhul în pieptai să asculți trecutulcum curge dinspre azi spre mâineși-ai să-mi șopteștidacă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
exiștidare eu sunt aicicaptivăîntr-o imagine a iubiriistăpână peste morganecu umbra-n asfințirerăstorn o ultimă sclipire de albastrupeste ea pasărea albăpasărea pasăre sufletsă n-o inspire pământulmai simte încă amețeala azuruluiprin aripi cu amintiri frământateatâta de puțin a mai rămas din zare... XVI. CRESC AMINTIRILE PE-O LIMBĂ DE GÂNDURI, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri, Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri. Eu am rămas acolo, eu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
sine un contur! Prin noi înșine se manifestă energiile tranzitive. Pastelul desigur împletit imagistic-ideatic o prinde bine pe Silvana Andrada Tcacenco, atunci când declamă: „Cad ploile nedrepte pe necuprinse așteptări,/ Pletele ude se lipesc de tâmpla ce se zbate,/ Se frânge zarea prăbușindu-se-n albastre mări,/ Valul uitării grele este-n totul și în toate,// În toate ce fără tăgadă le-am promis,/ A fi fiind un început de vis, ca o fărâmă/ Din ceea ce tu însuți uneori mi-ai zis
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
De a lor cenușă. Apoi ți-am oferit un galben Când am văzut că sorbi iar dimineața Și viața vrei s-o-ntinzi La soare-n luna mai. "Mai stai!", mi-ai spus, "Nu-mi da altă culoare, În alte zări, cuvinte am tot spus Dar, pentru-acest apus Am semne de-ntrebare, E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de vis Ci doar culori în care să îți scalzi ideea, Femeia desenată din plictis. Și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
iar dimineața Și viața vrei s-o-ntinzi La soare-n luna mai. "Mai stai!", mi-ai spus, "Nu-mi da altă culoare, În alte zări, cuvinte am tot spus Dar, pentru-acest apus Am semne de-ntrebare, E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de vis Ci doar culori în care să îți scalzi ideea, Femeia desenată din plictis. Și am decis: să îți mai dau și-un verde Iar cel care te vede ... Citește
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
strecoriși să vezi zoriiCum se dezbracăDe a lor cenușă.Apoi ți-am oferit un galbenCând am văzut că sorbi iar dimineațași viața vrei s-o-ntinziLa soare-n luna mai." Mai stai!", mi-ai spus,"Nu-mi da altă culoare,În alte zări, cuvinte am tot spusDar, pentru-acest apusAm semne de-ntrebare,E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de visCi doar culori în care să îți scalzi ideea,Femeia desenată din plictis.Și am decis: să
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
un galbenCând am văzut că sorbi iar dimineațași viața vrei s-o-ntinziLa soare-n luna mai." Mai stai!", mi-ai spus,"Nu-mi da altă culoare,În alte zări, cuvinte am tot spusDar, pentru-acest apusAm semne de-ntrebare,E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de visCi doar culori în care să îți scalzi ideea,Femeia desenată din plictis.Și am decis: să îți mai dau și-un verdeIar cel care te vede... II. ÎNCĂ NU
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
1942 din 25 aprilie 2016. Deși luni de zile-au trecut Și nu am știut niciodată De ce trebuie să grăbesc pasul, Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând, Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare, Aceeași zare se scutură zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
înseamnă să oferi ... Citește mai mult Deși luni de zile-au trecutși nu am știut niciodatăDe ce trebuie să grăbesc pasul,Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând,Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare,Aceeași zare se scutură zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea.Deși luni de zile-au trecutDe când, în secret, am rupt logodna mea cu marea,Cărarea iar mă cheamă să
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
potrivnic Si-alte zaruri s-au ales? Poate chiar așa a fost Fără doar și fără poate, Toate au în viață rost Să se-ntimple cum sînt date. Te ridici ușor,agale De pe piatră care ai stat Mai privește o data-n zare Ia-ți bagajul tău pe care Încă îl ai de purtat. Referință Bibliografica: ÎN CĂUTAREA EU-lui / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
Sprijinitoare Sfântă, te avem în toate, Mijlocitoare către Dumnezeu,te-am câștigat Pe Fiul tău,să-L rogi,ca dincolo de moarte, Iertare să ne dea,că am trăit o viață plină de păcat! Tămăduiește Maică,suferința-n lume, Pierduți prin zări,azi rătăcesc iubiții tăi copii! Sub acoperământul tău, creștinătatea să se-adune, Și suferințele,să le preschimbi ,în bucurii! Tămăduire sufletului,tu să-mi dăruiești Stăpână, Și-a mea sprijinitoare-n viață,tu sa fii mereu! Iar la sfârșitul vieții
IZVORUL NOSTRU DE TĂMĂDUIRE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380703_a_382032]