200 matches
-
pieptul, de sus și pînă jos, era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate părțile zdrențuită, de la mîneci pînă la coate, și cu niște pantaloni zdrențuiți din sus și zdrențuiți din jos. Era într-adevăr dureroasă înfățișarea externă a acestui tînăr și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta, în viața lui, încă atît de fragedă! Și cu toate că el se afla în costumul celei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
varsă liniște și somn. (M. Eminescu); O vorbăși trec spicele - feten văpaie (L. Blaga); [...] aud materia plângând (G. Bacovia); După aceea au început să cânte / și melodia a întins spre tine / brațele ei reci. (N. Stănescu); Haina de zăpadă se zdrențuia dezvelind trupul negru al câmpurilor. (L. Rebreanu) Alegoria desemnează un procedeu stilistic complex care apelează la o suită de imagini artistice, la un ansamblu de metafore succesive, spre a prezenta o idee generală sau abstractă sub o formă convențională, concretă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
descendența recunoscută, Emilian Marcu celebrează un eros împărțit, egal, între carnal și spiritual, în care vede o modalitate eficientă de transcendere a terestrului. În mai multe rânduri, feminitatea este asociată, blagian, luminii, așadar vieții și cunoașterii ("Pe-aprinse palisade te zdrențuie lumina" sau "Ascunde-ncet lumina-n căușul palmei tale/ Cât iarba din privire va da în spic tăcut/ Absente răni stelare nu-ți fie piedestale/ Abia sosit sfârșitul devine, în grabă, început"). În fine, bărbatul se jertfește, fără preget, pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a spiritualității aduce după sine lipsa încrederii în sine. Singura cale de conciliere și de readucere a speranței ar fi însăși moartea: "Poemele trăiau în vraja morții, fascinate de armoniile elementare și de ritualul cosmic"148, când: Treceau clipe mari zdrențuite pe cer,/ Mișcând pe zăpadă umbre abia colorate,/ Le priveam cum răsar, cum vâslesc și cum pier/ În lumina din care izvorâseră toate.// Vinovate de-a fi doar atât se-oglindeau/ Înmulțindu-și în omătul complice,/ Ca și cum s-ar scuza
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în omătul complice,/ Ca și cum s-ar scuza că-s prea gingașe sau/ Ca și cum, uluite, ar cerca să explice// Veșniciei fiorul împăcat și intens/ Al făpturii lor lungi de nor auster/ Căci, scăpate istoriei și curate de sens,/ Treceau clipe mari zdrențuite pe cer". (Pe cer) sau: "Totul neterminat./ Sau numai mi se pare? Frunza aceasta n-ar fi trebuit/ Să mai continue cumva? Sau fluturelui? Să i se isprăvească într-un fel/ Desenul de pe aripi?/ Dar liniile mele din palmă,/ Evident
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pericol bunurile și viața boierilor; el spuse că "deputații nu mai erau liberi; că bande de figuri sinistre, pline de viciu și de beție, oribile și hidoase precum crima, rușinea și degradarea înconjurau metropola; că pumnale se agitau sub paltoane zdrențuite; că acești tâlhari aveau să se năpustească asupra oamenilor de dreapta". Cităm acest eșantion de elocvență parlamentară pentru a arăta ce fel de vorbe usturătoare trebui să suporte ministerul Golescu. Or, aceste pretinse pericole erau inventate pentru o figură de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fruntea. Eu ce vreau?... Nimic... adică mai nimic!... Întâi să te văd și apoi... să vorbim!... Mă așteptam însă, spun drept, la o primire mai... ― Iartă-mă, Alexandre, te rog! murmură Apostol îmblînzit brusc. Dacă ai ști câte chinuri îmi zdrențuiesc sufletul de când am venit acasă... ― Cine-i de vină, Apostole? întrebă notarul cu alt glas. Crezi că eu nu știu? Eu?... Crezi că se mișcă ceva aici fără știrea mea...? Dar tocmai de aceea trebuie să repari, Apostole! Negreșit trebuie
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Când femeia coborî, bancnota plutea într-un vârtej nevăzut de aer printre scaune. Un liceu la malul mării Domnului profesor Vodă Vă atrag atenția că personajele sunt imaginare, nu e vorba de noi! - fragmente - Ca de obicei un nor cenușiu zdrențuit pe margini, fugărea alt vălătuc compact și îl lăsa în urmă pe un cer mov-violet de speranță, ca o scenetă ce se repeta la nesfârșit și în destinul oamenilor. În dreptul străzii unde era așezată școala ca un U imperfect, malul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ca să cobor mai departe, dar am revenit acolo, nopți după nopți, la capătul altor și altor rătăciri. M-am aruncat pe scări în jos, sărind mai multe trepte deodată, silindu-mă să nu privesc înapoi... Curând, linoleumul începu să se zdrențuiască, podeaua se umplu de o apă mocirloasă, pe pereți începură să se arate insecte transparente, numai picioare. Treptele scării erau acum alunecoase de alge și răgălii, scufundate-n mocirlă. Am coborât alte secole, până când, la mii de paliere mai jos
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
tencuială veche, verde-deschis, roșu, chinovar, ocru, denumiri de vopsele pe care le aud pentru prima dată, scrisul mărunt al meșterului Vasile, îngrijit, urme de culoare pe foile caietului, pete de ulei și la colțuri abia se mai vede scrisul, hârtia zdrențuindu-se probabil din pricina multor degete ce l-au răsfoit nerăbdătoare, un caiet întreg de rețete, jurnalul meșterului Vasile, a scris după cum îmi dau seama frunzărindu-l pe măsură ce meșterul său îl învăța câte ceva din meșteșug și el, silitor, și-a notat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Un bărbat cu pregătire medicală?“ Am deschis trusa și-am sfâșiat culcușul de coșmar, căutând de probe. Am luat-o mai întâi de sus în jos. În afară de urme, recente de noroi - boschetarii lui Harry, probabil -, am descoperit sub saltea bucăți zdrențuite de sfoară. Am răzuit ușor ceva ce semăna cu niște particule de carne lipite de ele. O a doua eprubetă am umplut-o cu smocuri de păr închise la culoare și pline de sânge închegat, culese de pe saltea. Am cercetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
iar antebrațele și umerii aveau mai mult grăsime decât mușchi. Chiar și fără paloarea morții, ar fi fost alb ca brânza. Piele albă ca spuma laptelui, cu alunițe și o iritație ușoară. Și fără rotule. Ambele picioare păroase aveau găuri zdrențuite În locul unde la oamenii normali erau genunchii. Carnea era smulsă În dreptul articulației, iar osul gălbui Împunsese țesutul hăcuit. Cine făcuse chestia asta nu se deranjase să facă o treabă curată. Era vorba mai degrabă de chirurgie la Întâmplare, din entuziasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mult de data hotărâtă. Nopțile Însă nu voiau să treacă deloc. Aveam insomnii și coșmaruri. Mă vedeam spânzurând de un fir de păianjen deasupra unui infern de flăcări. Mă visam abandonând totul și rămânând cu Încăpățânare pe loc. Mă visam zdrențuită de căderi și purtată pe brațe apoi, iar eu Încăpățânându-mă totuși să mă mai uit la Albastră. Ieșind din traseu, Învingând, nu mă visam niciodată În săptămâna dinainte de intrare În Albastră, m-a torturat timpul. Vremea rea mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în dreptul coapsei. Durerea din bărbie produsă de cureaua căștii. Un braț legănându-se inert din umărul drept, care cedează de îndată ce eu și încă cineva încercăm să-l ridicăm - iată-l, aici era! - pe caporalul meu. Schije de obuz i-au zdrențuit picioarele. În partea de sus pare să fie zdravăn. Privește uimit, neîncrezător... Pe urmă, nisipul învârtejit îmi acoperă vederea spre bucătăria care aburește neatinsă, până când noi - el purtat pe sus, eu sprijinit - suntem transportați într-o mașină a sanitarilor, numită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vehicolului al cărei- rampă de acces se desfăcea. Ieșiră repede din aparat. Naveta era deja vizibilă și se apropia treptat. Proiectoarele laterale și de pe burta ei se aprinseră pentru a dezvălui o siluetă solitară care traversa cu pași mari perdelele zdrențuite de ceață, venind spre ei. ― Bishop! făcu Vasquez dând din mână. A ținut mult. ― Lucrurile nu s-au petrecut prea bine, am impresia. ― Cam așa ceva. (Ea scuipă.) O să-ți povestim. ― Mai târziu. După hipersomn. Când om fi departe de lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
chestie! — A doua zi am ieșit de cu dimineață să mă plimb, continuă prințul de îndată ce Rogojin se opri, deși râsul încă îi mai tremura pe buze spasmodic. Văd că pe trotuarul de lemn se împleticește un soldat beat, cu hainele zdrențuite pe el. Se-apropie de mine: „Cumpără, boierule, o cruciuliță de argint, o dau numai pe două grivne; e de argint!“ Văd în palma lui cruciulița, probabil că de-abia și-o scosese de la gât; era pusă pe o panglică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
unor dușmani sau contrastul dintre contrarii precum lumina și întunericul. Voi începe cu unul dintre desenele evocatoare ale lui Edvard Munch, consacrat temei geloziei. O fâșie albă în mijlocul tabloului desparte o lume a întunericului total, din stânga, de ansamblul șabloanelor vizionare zdrențuite în negru și alb din dreapta. Ea separă izolarea deprimantă a soțului de întâlnirea la fel de sinistră a cuplului adulter. Fața soțului, cu ochii holbați, deși privind intens spre exterior, pare paralizată de fixația din gândul său prin simetria-i frontală și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
uda, a se umezi, a se umfla, a se urbaniza, a se urâți, a se usca, a se uza, a se vaporiza, a se vindeca, a se voala (filmul), a se volatiliza, a se zaharisi, a se zdreli, a se zdrențui, a se zgâria, a se zvânta (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) mucegăi, a (se) putrezi, a (se) râncezi, a (se) rugini, a (se) trece 28 (primare); a (se) accelera, a (se) aclimatiza, a (se) aglutina, a (se) albi, a (se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
zaharisește în scurt timp tranz.: Ion zaharisește fructe part. zaharisit, -ă nom. zaharisirea, zaharisitul A SE ZDRELI Ion se zdrelește la deget tranz.: Ion își zdrelește degetul part. zdrelit, -ă nom. zdrelirea, zdrelitul A SE ZRENȚUI Lui Ion i se zdrențuiesc hainele tranz.: Ion își zdrențuiește hainele part. zdrențuit, -ă nom. zdrențuirea, zdrențuitul A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion zaharisește fructe part. zaharisit, -ă nom. zaharisirea, zaharisitul A SE ZDRELI Ion se zdrelește la deget tranz.: Ion își zdrelește degetul part. zdrelit, -ă nom. zdrelirea, zdrelitul A SE ZRENȚUI Lui Ion i se zdrențuiesc hainele tranz.: Ion își zdrențuiește hainele part. zdrențuit, -ă nom. zdrențuirea, zdrențuitul A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.: Ion își zvântă rufele la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cerească din cele mai Înspăimântătoare. Unii copaci erau dezrădăcinați și sute de ramuri sfărâmate și aruncate În aer. Pe scurt un dezastru. Abia spre ziuă totul se potoli și Într-un târziu un soare palid Își făcu apariția printre norii zdrențuiți de pe cerul cenușiu... TĂRÂMUL DE GHIAȚĂ Plecăm cu autocarul din Queenstown spre Milford Sound (306 km), printr-o regiune cu superbe peisaje În care s-a filmat cunoscutul serial „Stăpânul Inelelor”, În 2004, Încununat cu 11 premii Oskar. De la Queenstown
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Greenstone. Legenda maorilor spune că South Island este chila unei canoe parțial scufundate, care s-a pietrificat, iar Zeul Mării a transformat-o În pământ locuibil cioplind-o cu toporul. Zeul șia Început activitatea În regiunea fiordurilor, insulele și coasta zdrențuită din sudul extrem, la Dusky Sound, apoi mai experimentat a continuat munca la Milford Sound, cel mai nordic fiord 491. După ce trecem de Monkey Creek Bridge din Hollyford Valley și The Chasm, impresionantă formațiune de rocă sculptată (22 m), În jurul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
strâng cap la cap într-o adiere de vânt și încep să șușotească. S-au așezat pe telegraf ultimele rândunele ca un șirag de mărgele să-și ia rămas bun și apoi să plece în țările calde. Frunzele galbene, ruginii, zdrențuite de ploi și arse de vânt și-au luat și ele rămas bun, căzând ca niște bărcuțe pe covorul multicolor. Pădurea este ca o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie, iar frunzele încep una câte una a dansa
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să se însereze. Luminile orașului se sting una câte una, liniștea este deplină, doar frunzele se mai aud foșnind printre crengi. Dan-Paul Silitră TOAMNA Un vântuleț plutește mort pe cerul fumuriu, către susurul lin al frunzelor arămii, galbene și ruginii, zdrențuite de ploi care dansează în aer, lăsând în urmă copaci goi și stingheri, câteva lacrimi de ploaie și câteva șiruri lungi de cocori care brăzdează cerul. Semne că Toamna, zâna cea cu rochie de frunze ruginii, și-a făcut simțită
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și-a deschis mai multe magazine în New York și Chicago, înțeleg ideea de a expune marfa ca să fie experimentată de clienți și lasă deoparte teama de prejudicii. Dacă Sharper Image expune un scaun cu vibrații, care după câteva luni este zdrențuit de cât a fost folosit de clienți, nu e nici o problemă - cu siguranță au vândut destule ca să acopere această pierdere. Magazinele care se străduiesc să facă produsele accesibile celor care privesc vor pierde puțin dar vor câștiga mai mult la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]