340 matches
-
că, deși îl citesc pe bădia Ion de mulți, mulți ani de zile în efemerida gazetei ’’Viața Liberă’’, nu am bănuit că-i așa de cătrănit și de pornit împotriva personajelor din versurile volumului, personaje din scaunele puterii sau de pe zebra de pe strada Frunzei, sau din partea de Sud a Moldovei de Sud, care ne scuipă pe noi, oamenii „normali” care săpăm fântâ cu fundul în cer și care, când ajungem la Dumnezeu - Drăguțul primim răspunsul sec: „aveți conducătorii și concitadinii pe
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
ștanțează creierii în catacomba aceea îmi întinsesem aripile de liliac decriptam anxietăți speologic în stația ta fisurile din ciment își vopseau buzele în roșu venal cânta strident piața pestriță ca o țigancă înflorată fericirea zâmbea cu riduri traversând strada pe zebră monoton nu pot să cobor între stații luciferic urcă tu în lumina mea paradisiacă/ochi de ciclop orbit(or)/ este timp pentru călătoria fără opriri când se poate iubi fără bilet/ pierdut de amor/ sau se poate muri dintr-o
LILIAC ORB(ITOR) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376271_a_377600]
-
de suflet imaterial și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină decât și-ar putea cineva închipui: o materie corporală parcursă de fluxuri, de forțe, de energii, o materialitate zebrată de niște determinisme care scapă conștiinței, rațiunii, dar care, cu toate acestea, nu-i sunt supuse lui Dumnezeu. Acest trup nu este purtător de nemurire. Sufletul, dacă există, este numele a ceea ce scapă rațiunii raționale și care judecă. Nimic, în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pă alta, așa-i? Simt un junghi cumplit În piept. De unde știe? Arăt ca partenera Înșelată? — Nu sînt sigură, recunosc. Poate. Asta vreau să aflu. Mă așez mai bine În scaun și mă uit la niște turiști ce pornesc pe zebră În cîrd, În urma ghidului lor. După care Îmi dau seama că șoferul ăsta e mai mult ca sigur expert În urmărirea partenerilor, pentru dovedirea adulterului. Probabil că face asta toată ziua! Cu un impuls subit, mă aplec În față și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
uriașe catedrale”, RL, 1980, 51; Piru, Debuturi, 174-175; Sultana Craia, Recurs la luciditate, LCF, 1983, 39; Tudor Cristea, Fețele poeziei, ARG, 1984, 1; Cristea, Modestie, 84-88; Raicu, Fragmente, 299-303; Roxana Sorescu, O poetă modernă, RL, 1985, 23; Eugen Simion, O zebră dimineața cu gleznele frânte, RL, 1987, 47; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu, București, 1987, 259-261; Alexandru Piru, Lumini și umbre, SLAST, 1988, 5; Traian T. Coșovei, În lumina severă a unei dimineți, LCF, 1988, 15; Calistrat Costin, „Mi-
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Poartă oameni pe spinare. 9. B. b. Transcrie ghicitoarea care ți-a plăcut mai mult: c. Memorează două ghicitori. GRĂDINA ZOOLOGICĂ Gina și Paraschiv sunt în vizită la Grădina zoologică. -Ce multe animale! spune Gina. Girafa ne privește de sus. Zebra este îmbrăcată în pijama. Elefantul are o trompă mare și urechile late. Maimuțele fac tumbe. Paraschiv adaugă: -Crocodilul visează. Un șarpe stă încolăcit.Cangurul poartă un pui în buzunar.Cămila se gândește la nisipurile fierbinți. Rinocerul are un corn în
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
păgân. Onorându-l, evreii își atrag asupra lor blestemul lui Moise și al lui Dumnezeu. Ar putea să însemne că cel care visează este ținut pe loc de persoanele pe care le admiră, de modelele pe care le-a adoptat? Zebră Zebra are semnificații asemănătoare cu cele ale calului doar în ceea ce privește aspectul sălbatic, nu și în relația sa cu omul, deoarece nu este domesticită. Reprezintă pulsiunile cărora le este supus subiectul. Dungile sale pot simboliza nehotărârea, ezitările, chiar contradicțiile celui ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Onorându-l, evreii își atrag asupra lor blestemul lui Moise și al lui Dumnezeu. Ar putea să însemne că cel care visează este ținut pe loc de persoanele pe care le admiră, de modelele pe care le-a adoptat? Zebră Zebra are semnificații asemănătoare cu cele ale calului doar în ceea ce privește aspectul sălbatic, nu și în relația sa cu omul, deoarece nu este domesticită. Reprezintă pulsiunile cărora le este supus subiectul. Dungile sale pot simboliza nehotărârea, ezitările, chiar contradicțiile celui ce visează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
polifonie care să șocheze. Când se aprinde lumina, în mod lent, vedem scena ,,blocată’’ de componente de mașină, 1-2 manechine ,,accidentate’’ întinse pe carosabil, marcat corespunzător unei treceri de pietoni dintr-o intersecție de străzi. Marcajul, trecere de pietoni pe ,,zebră’’se face prin trasarea pe mochete a ,,însemnelor’’ de circulație specifice, mochete care prin mișcări simple și rapide pot modifica permanent configurația intersecției, etc. De asemenea, intersecția va avea pe ,,colțuri’’ semafoare, alte indicatoare specifice pietonale și stradale, școala, etc.
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
să-i primim. ( în scenă intră un grup de copii cu doamna educatoare ; grupul se oprește la semaforul din colț, care este pe roșu. Când apare verde, grupul, ținându-se de mâini, în frunte cu doamna educatoare, traversează strada pe zebră, coboară în sală și ocupă un rând - din față -care a fost rezervat special. Când grupul ,,traversează’’ ofițerul îi salută și le face semne specifice să traverseze. Urmează repede un alt grup care repetă metodologia traversării și ocupă un loc
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
să vedem cum mergem pe stradă, cum o traversați când mergeți către grădiniță, către școală, în vizită la bunica, la teatru, la plimbare cu părinții sau la joacă. Cortină de lumină pe un fond muzical adecvat. Lumina. Scena - intersecția - ,,echipată’’ : zebră de trecere, semafoare care funcționează. Se aud bătăile unui ceas : șapte. În scenă intră ofițerul. Ofițerul ( către sală ): Este ora șapte. Bună dimineața copii ! (reacție adecvată sălii ) Copiii care nu mai folosesc biberonul - așa cum sunteți voi, nu ? ( voci aprobatoare ). Ana
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
biberonul se scoală, se pregătesc și pleacă la grădiniță, la școală. Nu, copii ? Hai să vedem cum. ( sala aprobă ). Cortină de lumină cu fond muzical adecvat. Se aud zgomote specifice traficului stradal : zgomot de motor, claxoane, frâne. Lumină. Intersecția cunoscută : zebră de trecere și semafoarele care funcționează. Auzim voci de copii care cresc în intensitate. La semafor apar doi copii, Gigel și Raluca, cu ghiozdanele în spate, care se hârjonesc. Semaforul este pe 29 verde, dar ei nu traversează, se joacă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
semafoarele care funcționează. Auzim voci de copii care cresc în intensitate. La semafor apar doi copii, Gigel și Raluca, cu ghiozdanele în spate, care se hârjonesc. Semaforul este pe 29 verde, dar ei nu traversează, se joacă și intră pe zebră când se termină culoarea galbenă și semaforul trece pe roșu. Cei doi continuă să se hârjonească. Cortină de lumină, claxon, frâne de mașină, țipete de copii. Apoi câteva clipe de liniște totală, lumină violentă. Cei doi copii în mijlocul străzii
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
se termină culoarea galbenă și semaforul trece pe roșu. Cei doi continuă să se hârjonească. Cortină de lumină, claxon, frâne de mașină, țipete de copii. Apoi câteva clipe de liniște totală, lumină violentă. Cei doi copii în mijlocul străzii, pe zebră, se țin de mână și plâng. În colț pe caldarâm Ana II dă ,,alarma’’ specifică unui robot. În scenă apare ofițerul. Ofițerul: Astăzi, colegii voștri Gigel și Raluca, au au avut noroc că cei de la volan au reușit să evite
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
lemn... Gigel ( către sală ): Da, râdeți ? Și tu tipule, o să vă mai arăt eu una de-o să rămâneți muți !, Da, da, muți... Ofițerul ( către sală ): Totul putea să se termine în mod tragic. Cortină de lumină. Lumină. Intersecția. Pe zebră, în mijlocul străzii se află întins - lovit de o mașină - Gigel, cu mingea lângă el. În colțul străzii, lângă semafor, Raluca, agitată, plânge, iar Ana II se manifestă, cum va face mereu în situații ,,dificile’’, cu ,,reacții’’ luminoase și sonore metalice
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
să lucrez? ― Nici o problemă. Zizmo făcu un gest de nepăsare. ― O să stau eu de vorbă cu niște oameni. Trecură din nou prin sala. Zizmo se opri și privi În jos, cu subînțeles. ― Nu mi-ai complimentat covorul din piele de zebră. ― E foarte frumos. ― L-am adus din Africa. Am Împușcat-o cu mâna mea. ― Ai fost În Africa? ― Am fost peste tot. Ca tot restul lumii din oraș, se Înghesuiră Împreună. Desdemona și Lefty dormeau Într-o cameră situată exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
duse jos, În subsolul casei de pe Hurlbut și se apucă de treabă. Dădu jos cârnații condimentați ai Desdemonei de pe țevile de Încălzire. Curăță cu mătura pânzele de păianjen și puse un covor peste podeaua de pământ. Aduse jos pielea de zebră a lui Jimmy Zizmo și o prinse pe perete. În fața chiuvetei construi un băruleț din deșeuri de cherestea și Îl acoperi cu plăci de gresie desperecheate: arabescuri În alb și albastru, table de șah napolitane, dragoni roșii heraldici și ceramică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
barului strălucea vitraliul de sticle cu băutură: albastru de la ginul englezesc, roșul adânc al vinurilor Claret și Madeira, maroniul roșcat al whisky-ului scoțian și al bourbonului. O lampă suspendată se rotea pe lanțul ei, aruncând picățele pe pielea de zebră și făcându-i pe clienți să se simtă și mai beți decât erau. Din când În când, câte unul se ridica de pe scaun și Începea să se schimonosească și să pocnească din degete În sunetul muzicii ciudate, În vreme ce Însoțitorii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Americane din Detroit, Julius Stroh a scos cepul unui butoi poleit, cu bere Stroh din Boemia. Președintele Roosevelt a fost fotografiat sorbind un cocteil la Casa Albă. Iar pe strada Hurlbut, bunicul meu, Lefty Stephanides, a dat jos pielea de zebră, a demontat bodega din subsol și a ieșit din nou În atmosfera de afară. Cu banii pe care Îi pusese deoparte din pozele erotice, a plătit un avans pentru o clădire din strada Pingree, care dădea În West Grand Boulevard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am văzut primele manechine dezbrăcate dansând un tango ucigaș. Și mare era Carne Calitatea Întâi, Pește Proaspăt de la Hagermoser și Frizeria Artă și Precizie. Pe colț era localul nostru, o clădire Îngustă, cu un singur nivel, cu un cap de zebră din lemn suspendat deasupra trotuarului. Noaptea neoanele roșii care clipeau Îi scoteau În evidență botul, gâtul și urechile. Clientela era formată În mare parte din muncitori de la uzina de automobile. Veneau destul de des Înainte să intre În tură. Lefty deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ăsta nu-i un loc În care să poți Începe ceva, spuse el. Avea dreptate. În ciuda activității asidue a bunicului meu de umplere a paharelor și de ștergere a tejghelei, barul de pe strada Pingree Își pierduse strălucirea. Vechea piele de zebră, pe care Încă o mai avea pe perete, se uscase și crăpase. Fumul de țigară Înnegrise romburile tavanului de tablă. De-a lungul anilor, Casa Zebrei absorbise emanațiile clienților permanenți din industria auto. Locul mirosea de la berea și loțiunile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
foștilor militari, a făcut din bar o tejghea de bufet și și-a instalat o bucătărioară. Muncitorii au pus banchete roșii de vinilin, cu mese Între ele, pe peretele Îndepărtat și au retapițat scaunele vechi de la bar cu pielea de zebră a lui Zizmo. Într-o dimineață, o firmă de transport la domiciliu a adus un tonomat. Și, În timp ce În jur bocăneau ciocane și rumegușul sărea peste tot, Milton se familiariza cu actele și contractele pe care Lefty le ținea aruncate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
minte, Eleni, muncești În primul rând pentru bacșișuri, spuse Milton pe un ton mobilizator. Așa că zâmbește. ― Cui? Întrebă Eleni. În ciuda garoafelor roșii din vaze, care Împodobeau fiecare masă, În ciuda meniurilor, a cutiilor de chibrituri și a șervețelelor cu dungi de zebră, Casa Zebrei Însăși era pustie. ― Bine că ești tu deșteaptă, spuse Milton, zâmbind. Cicălelile lui Eleni nu-l deranjau. Se gândise el la toate. Descoperise o cerere și o satisfăcuse. Ca să nu pierdem timpul, vă ofer acum o mostră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
luat oare vitraliul, pe care Milton Însuși Îl luase din altă parte? Ar fi fost interesați de fotografia cu Ty Cobb, care-și arăta colții, alunecând cu crampoanele Înainte În baza a doua? Poate că ar fi smuls pielea de zebră de pe scaunele de la bar. Le plăcea orice lucru african, nu? Nu era asta ultima modă? Sau vechea modă, care revenise? La naiba, n-aveau decât să ia pieile alea blestemate de zebră! Le-ar pune chiar el În fața magazinului, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doua? Poate că ar fi smuls pielea de zebră de pe scaunele de la bar. Le plăcea orice lucru african, nu? Nu era asta ultima modă? Sau vechea modă, care revenise? La naiba, n-aveau decât să ia pieile alea blestemate de zebră! Le-ar pune chiar el În fața magazinului, În semn de pace. Dar acum Milton auzi ceva. Clanța de la ușă, parcă. Ascultă. În ultimele câteva ore auzise tot felul de lucruri. Și ochii Îi jucaseră feste. Se ghemui În spatele tejghelei, mijind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]