159 matches
-
și faptul că la Tribunalul Militar am fost judecat în zeghe! M-au distrus moralicește, mi-au călcat în picioare demnitatea, m-au umilit. C. I.: Mie mi-au spus ceilalți intervievați că abia după sentință și condamnare au primit zeghe, că până atunci erau îmbrăcați cu hainele cu care fuseseră arestați! D. B.: Nuuu! Eu am fost la proces în zeghe. Și evreul ăsta, David Isidor mi-a hotărât sentința, direct de la Securitate. Că dacă m-aș duce acum la comunitatea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
demnitatea, m-au umilit. C. I.: Mie mi-au spus ceilalți intervievați că abia după sentință și condamnare au primit zeghe, că până atunci erau îmbrăcați cu hainele cu care fuseseră arestați! D. B.: Nuuu! Eu am fost la proces în zeghe. Și evreul ăsta, David Isidor mi-a hotărât sentința, direct de la Securitate. Că dacă m-aș duce acum la comunitatea evreiască să le spun... Soția lui Agarici este acolo în Israel trecută la Memorialul Holocaustului, că a oprit trenurile... C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din celulă m-a strigat: "Tinere, stai pe loc! Nu duci tineta, este rândul domnului general!". Asta n-am s-o uit cât voi trăi! N-aveam de unde să știu care-i gradat, care-i general, că toți eram în zeghe. În fine, după ce mi-au spus că este rândul domnului general să ducă tineta... C. I.: Cine era generalul? D. B.: Nu mai țin minte, că acolo au fost mulți arestați, erau toți ofițerii lui Antonescu. Și nici nu aveam cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o palmă cât o lopată. Dacă-ți dădea unul o palmă rămâneai fără vertebre, îți sucea axisul, rămâneai cu gâtul strâmb, ferească Dumnezeu! Bătăi erau în toate părțile și nu cu motiv, ci numai pentru faptul că erai îmbrăcat în zeghe. Caraliii erau în marea lor majoritate lipoveni și toți veneau călare la serviciu. Era un caraliu rău care locuia la Șiștovca, de lângă Grind, Cocora îi spunea. Și Cocora ăsta, toată ziua bătaie, bătaie peste bătaie. Te bătea așa, pur și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmațiilor celor care consideră portul popular din Muscelprintre cele mai vestite
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă putea fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă putea fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut subiectul unei anchere guberniale, datorită stării jalnice la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]