1,562 matches
-
rețelei, precum și neutralizarea lui Lipovsky. Pentru că sunt profesioniști, își plănuiesc cu atenție acoperirea, își plănuiesc fiecare mișcare cu meticulozitate și îndeplinesc exact toate ordinele. Poate așa ar și trebui să facă. Numele de cod al misiunii este „Janus“; și, precum zeitatea antică, sunt două fețe opuse pentru fiecare aspect al misiunii: scopul guvernului francez, rolul fiecărui membru al echipei, presupusul prieten și presupusul inamic. Cei patru profesioniști se vor confrunta nu doar cu dușmanii exteriori. unde? cine? când? Vineri, 10 iunie
Agenda2005-24-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283816_a_285145]
-
noaptea n-ar fi sumbră, Și nici teamă nu ți-ar face, Chiar de fulgeră sau tună, De n-ar colporta din umbră, Cu mintea să ți se joace, Câinii ce urlă la lună. Urletele lor în noapte- Rugăciuni la zeități, Lungi lugubre și fierbinți- Parcă sunt din Hades șoapte, Trimise prin vietăți Ca să te scoată din minți. Te gândești că te găsiră Toate relele din lume Și te temi să n-o pățești, Când pe loc te năpădiră Niște frici
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
DINCĂPoate noaptea n-ar fi sumbră,Și nici teamă nu ți-ar face,Chiar de fulgeră sau tună,De n-ar colporta din umbră,Cu mintea să ți se joace,Câinii ce urlă la lună.Urletele lor în noapte-Rugăciuni la zeități,Lungi lugubre și fierbinți-Parcă sunt din Hades șoapte,Trimise prin vietățiCa să te scoată din minți.Te gândești că te găsirăToate relele din lumeși te temi să n-o pățești,Când pe loc te năpădirăNiște frici ascunse, anumeDe ți-e
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
fără să știi ! Îmi plec de taine coronița Pe frunte ce mi-ai pus cândva, Și ochii îmi ascund dorința -unde mă duc, cănd nu-s a ta?!- Îngenunchez ca-n ritualuri De Ifigenii date-n dar, Nu ma salvează zeitatea Mitologiilor, măcar...; Să fiu altarurilor smirna, Caișilor, floarea-napoi, Să fiu picturilor culoarea Și clipei să fiu pol de doi, În Rugăciune toate-s spuse ! Se-nchide cartea... M-ai atins?! Căci peste toată închinarea, Te simt :ești înger... dinadins
ÎNGER DINADINS de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384599_a_385928]
-
de pe raft și se întreabă ce fel de făptură le-a călcat pragul. Cu sfială m-am apropiat de un raft al bibliotecii, un raft în care am observat câteva cărți voluminoase. Erau asemenea elefanților din savană, un fel de zeitate pentru cărțile ce se roteau în jurul lor. Am pus mâna pe o carte și am deschis-o. O mulțime de cuvinte mi-au săgetat chipul. Nu, cartea ce am deschis-o nu era asemenea unui elefant, indiferent cât de voluminoasă
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
te poate costa nemurirea. “Pe tărâmul în care te-ai născut dintr-un fulger/ Și din ploi înghețate de stele opace/ Voi zbura călărind albe aripi de înger,/ Însoțit pretutindeni de o tainică pace./ Heruvimi și arhangheli ne formează alaiul,/ Zeități necăzute ne contemplă iubirea,/ Între lacrimi și zâmbete ne vom duce noi traiul,/ Pentru-o clipă de dor, ne-am pierdut nemurirea...” ( Logodnă intelergalatică) Într-una din spovedaniile sale, autorul își scrie cu lacrimi dorințele, sculptând în lemn necioplit durerile
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
uimirea fără-ndurare... Noi știm că iubirea ce-acum se aprinde, O mare de flăcări prin mine-agitată, În dulcea-i strânsoare letal mă cuprinde Mă pierde năucă, prin vis alb de fată... Răvășită în templu, dar imaculat, Ofrandă mă vrea zeitatea păgână Când îmi săruți cu-ardoare, trup pontificat Cânt, lut albastru, modelat de-a ta mână... Zidindu-mă-n taină, topindu-mă-n noapte Simțirii de rai, nediluate trăiri Găsește-mă-n zori, după dâra de șoapte Tu, Rege al
ZIDEȘTE-MĂ ÎN TINE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382992_a_384321]
-
temerar. Cele mai luxoase locuințe ale insulei Lanzarote nu sunt cele concepute pe planșeta vreunui arhitect genial, ci globurile supradimensionale de lavă neagră, cuibărite direct sub scoarța terestră complet insipidă și aparent nevinovată, ca niște decorațiuni de Crăciun ale vreunei zeități megalomane. Izvorâte parcă direct din imaginația Creatorului, amenajate cu gust minimalist impecabil, interioarele acestor superbe minuni ale naturii se vizitează cu evlavie care duce cu gândul mai degrabă la o catedrală decât la un simplu muzeu. Sunt reședințe carstice care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
munte este numit de popor „muntele Dochiei”. Dacă „Dochia” este corespondentul popular, românesc al „Daciei” (ca divinitate - „augusta”), ne putem întreba care este corespondentul popular, românesc al dacicului Zalmoxe (sau Saturn). Răspunsul lui Nicolae Densușianu este în concordanță cu atributele zeității antice („tată al zeilor”, „bătrân”, „moș”): este „Crăciun Bătrânul”, „Moș Crăciun” sau, simplu, „Moșul” sau „Omul”; întâlnim tot în masivul Bucegi, mai sus de „Babele”, o stâncă uriașă care îl reprezintă probabil din timpurile preistorice, numită de ciobani stânca „Omu
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
era exclus. Fardul. Vocabularul lejer. Prințesa - așa îi spuneau cunoscuții - se încadra perfect. În ziua în care a venit coafată la întâlnire, ți-ai zis, în gând, că totul s-a sfârșit. Părul ei, lung și drept, până atunci, de zeitate nordică, era numai cârlionți. O oaie. Ai găsit-o, dintr-odată, neinteresantă, vulgară, capabilă de orice. Ai dispărut. Pentru tine se coafase. Ai conviețuit, apoi, cu femei dominate de alcool, de sex ori de nebunie! Tutunul era un fleac! Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o virtute nemăsurată, așa cum, prin evidența lucrurilor, aflăm zi de zi din Învolburatele contingențe ale vieții. Mânia lui Marte, triumful lui Jupiter și mai cu seamă energia de neoprit a lui Venus, steaua pentagonală, care năruiește porțile cetăților, ultima dintre zeitățile care nu au pierit... Stăpânitoarea Celui de al Treilea Cer, murmură poetul. Cuvintele astrologului Îi amintiseră de un amănunt. Ambrogio, În planurile lui, reprezentase și el o mică stea cu cinci colțuri. Iar Bruno, În biserică, vorbise de un astru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sporește mânia. Așadar, acest eșec Îi Întrista pe ei, și nu dubla omucidere? Aruncă o privire spre fundul tavernei, căutând-o pe Antilia. Un grup pe ipocriți călăuziți de un vrăjitor, cu simțurile zgândărite de o târfă și asistați de zeități obscure. Și printre ei un asasin. Ori poate că mai mulți. Iar acum voiau să Închidă prăvălia. Așa, pur și simplu. — Prin urmare, intenționați să vă Întoarceți În orașele voastre? Totuși, orașul e În plină expansiune, noua Împrejmuire de ziduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
permanență cu el oameni Însărcinați cu explorarea teritoriilor, studiul florei, al faunei și al resurselor economice, topografi. Pentru uz militar, În primul rând, desigur, dar nu numai... În plan religios, reține atenția și provoacă admirație politica inteligentă de cultivare a zeităților locale, reconstrucția unor temple „păgâne” sau, În ordine seculară, a mausoleului regelui persan Cyrus cel Mare - gesturi care, și ele, contribuie substanțial la armonizarea relațiilor dintre Învingători și Învinși, obiectivul cu bătaie lungă fiind fuziunea acestora Într-o realitate etnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de sufletele strămoșilor, iar umbletul lor era chemarea sîngelui, chemarea vremilor, de aceea el nu s-ar fi Încumetat să scoată un sunet, căci i-ar fi putut trezi pe păgînii somnolenți, pe lunaticii adunați În grotă ca să-și slăvească zeitățile păgîne, căci, de bună seamă, afară era lună plină. 8. Nu s-ar fi Încumetat să scoată un sunet, În afară de rugăciunea pe care-o Îngîna Întruna În sinea sa, abia mișcîndu-și buzele uscate, căci se temea că el Însuși s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
am auzit cuvintele, Însă mintea mi-o luase Înaintea trupului și nu Îți puteam răspunde. Iubirea e mereu În mine și mă inspiră cu vocea ei, Însă de când am Încercat să fac binele pentru cârmuirea cetății, pesemne că alte două zeități i-au luat locul În zilele și nopțile mele. - Și care ar fi? Întreabă Arrigo. - Binele și Răul. Și Întrebările privitoare la natura lor: de ce Își Împart Între ele inima omului, de ce și În ce fel se luptă unul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
uitau la ceva și discutau cu Însuflețire. Ajungând la fața locului, poetul pricepu motivul acestei agitații: prins Între paletele ultimei mori, se vedea un trup omenesc care continua să iasă la suprafață la fiecare Învârtire a roții: ca o macabră zeitate fluvială, se arăta În toată fragilitatea sa dramatică În punctul de sus al rotației, Îmbibat de apă scânteietoare, iar apoi se scufunda din nou, adâncindu-se În mormântul său lichid. Era ceva ieșit din comun, se gândi poetul, În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de prea multa strigare. Cocoțat acolo, pe cataligele lui interminabile, Peter Schumann părea un Arlechin rătăcit prin veacuri. Commedia dell'Arte merge înainte, o cohortă de figuri alungite, obosite de vreme și nevoi, dar cu ochi misterioși ca ai unor zeități egiptene. PAGINĂ NOUĂ PETER BROOK Parisul se pregătea de Crăciun și pusese becurile albe în pomii de pe Champs Elisee, eu mă pregăteam să plec acasă cu un sentiment incert, un amestec de bucurie și tristețe, bucurie că aveam să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
trebuie să ai noroc”. Labiș pășise spre tinerețe, a gândit, a fost inspirat, dar nu a avut norocul de a putea merge pe drumul pe care ar fi vrut, fiindcă nu i s-a permis ... Protipendada comunistă care se credea „zeitate” când afla de la informatorii securității că individului îi plac femeile, hotăra: „Să i se dea femeia!” Și i se trimetea femeia; dacă afla că îi place băutura, hotăra: „Să i se dea băutură!” Și i se oferea băutura. Și totul
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
dobândise înainte de a păși noi pragul amfiteatrului unde obișnuia să-și țină cursul, cu inima ușoară și cu convingerea că îndeplineam o formalitate. Ce surpriză, însă! Când au început să ne zboare pe lângă urechi termeni ca misterele eleusine, misterele orfice, zeitățile htonice, ritualurile extatice ș.a.m.d., că dincolo de ele înăuntru pas de a putea pătrunde, ne-am zis că viața noastră la Filologie nu va fi câtuși de puțin o dolce far niente, idee pe care unii dinafara ei căutau
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
o accesezi crește în tine mereu ca un semnal de alarmă când te rătăcești prin propriile linii ale obloanelor pe care obsedat le lași să cadă. uneori ai noroc și pisica le rupe le distanțează tot mai mult ca o zeitate atotștiutoare a luminii. alteori le rupi singur la răsărit sau în amurg căutându-te dincolo de hotarele fricii de hotarele temerilor acumulate voit sau nu. unde poți să rămâi unde poți înțelege toată această statică (mișcătoare de fapt) a valorilor umane
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > O, TU MINĂ ZEITATE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, TU MINĂ ZEITATE O, tu mină zeitate nesătulă Cu multe capete de galerii Tu îți devori fără vreo milă Ai pământului copii. Nu ții
O, TU MINĂ ZEITATE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361108_a_362437]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > O, TU MINĂ ZEITATE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, TU MINĂ ZEITATE O, tu mină zeitate nesătulă Cu multe capete de galerii Tu îți devori fără vreo milă Ai pământului copii. Nu ții cont de sentimente, De ceea ce rămâne în urma ta Îți îngropi în sedimente, Pe cei ce te-au creat așa
O, TU MINĂ ZEITATE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361108_a_362437]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > O, TU MINĂ ZEITATE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, TU MINĂ ZEITATE O, tu mină zeitate nesătulă Cu multe capete de galerii Tu îți devori fără vreo milă Ai pământului copii. Nu ții cont de sentimente, De ceea ce rămâne în urma ta Îți îngropi în sedimente, Pe cei ce te-au creat așa. Zeiță, tu ne dai
O, TU MINĂ ZEITATE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361108_a_362437]
-
și jale Având secrete neelucidate Din întuneric aduci lumini în cale Dar curmi și vieți nevinovate. Viața merge înainte Nimeni nu o va opri cândva Și dacă mai sunt și accidente, Cine te poate condamna ? Referință Bibliografică: O, tu mină zeitate! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O, TU MINĂ ZEITATE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361108_a_362437]
-
nu de perete. Icoana era lucrata preponderent în albastru și argintiu. Fecioara avea un chip adolescentin, nu-și purta pruncul în brațe, iar mâinile și le ținea deschise, cu palmele în sus, într-un gest de adorație asemănător celui al zeităților hinduse. Îmbrăcată într-o bluză de pijama dintr-ale mele, căreia îi suflecase mânecile, alesese una roșie cu o monograma mare pe piept, nepurtată de mine de multă vreme fiindcă îmi rămăsese strâmta, Theodora citea la lumină unei lămpi de
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]