KorAP: Find »[drukola/base=zeri & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...13 >

319 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

și un comitet. Casierul strânge lunar aproximativ 3 milioane de lei. Când unul dintre contribuabili este în nevoie (suferă accidente, are un deces în familie, îi mor animalele etc.), comitetul evaluează pagubele și îl despăgubește din banii colectați în timp. Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
3 milioane de lei. Când unul dintre contribuabili este în nevoie (suferă accidente, are un deces în familie, îi mor animalele etc.), comitetul evaluează pagubele și îl despăgubește din banii colectați în timp. Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric, o echipă de fotbal se numără printre

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sat, marchează simbolic viața comunitară. Membrii marcanți ai comunității, indiferent de orientarea și apartenența politică, participă la ședințele organizațiilor locale ale partidelor reprezentate în consiliul local. Motivul este reprezentat de nevoia de a colabora în beneficiul comun. Exceptând Ațintiș și Zerind, în toate celelalte localități studiate, participarea curentă la viața comunității este mai degrabă scăzută. Tomșaniul reprezintă un exemplu excelent în acest sens. Sat „modern”, conform tipologiei lui Dumitru Sandu, ar fi fost de așteptat să prezinte niveluri mai ridicate de

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
satului are o tradiție veche. La fel se întâmplă cu pajiștea din față principalei cârciumi din localitate, loc de întâlnire și dezbatere, un fel de „Poiană a lui Iocan”. Se adaugă noul dispensar și monumentul, ambele realizate cu contribuția comunității. Zerind Renovarea dispensarului, consolidarea digurilor de protecție la Criș, pietruirea drumurilor și alte câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
o reprezentare generalizată care, urmând logica teoriei jocurilor, tinde să acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public. Traian Vuia și Ațintiș îmbină potențialul de încredere interumană cu o precauție explicit exprimată în Atințiș față de autorități. În Zerind, potențialul de participare este unul extrem de ridicat, așa cum o probează și acțiunile trecute și prezente. Concluzii. Elemente de cultură participativă în cele șase sate Cele șase sate oferă patternuri diferite de implicare a locuitorilor în viața cetății. Zerindul reprezintă prototipul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de cooperare, în ciuda faptului că în acest caz cooperarea a dus la eșecul propunerii în cauză. Ațintiș Rădăcinile culturii participative pot fi relativ ușor identificate. Oamenii cooperează pentru realizarea intereselor comune, însă o anumită neîncredere separă autoritățile de restul satului. Zerind O viață comunitară bogată înflorește în Zerind, bazată pe o cultură participativă neașteptată pentru localitățile din România. Localnicii contribuie în mod curent la crearea bunului public, se ajută reciproc și prezintă niveluri ridicate de încredere generalizată. Până și organizațiile locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
caz cooperarea a dus la eșecul propunerii în cauză. Ațintiș Rădăcinile culturii participative pot fi relativ ușor identificate. Oamenii cooperează pentru realizarea intereselor comune, însă o anumită neîncredere separă autoritățile de restul satului. Zerind O viață comunitară bogată înflorește în Zerind, bazată pe o cultură participativă neașteptată pentru localitățile din România. Localnicii contribuie în mod curent la crearea bunului public, se ajută reciproc și prezintă niveluri ridicate de încredere generalizată. Până și organizațiile locale ale partidelor politice cooperează în interesul comun

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Trifești și Tomșani - reprezentând comunități tipice pentru satele tradiționale, izolate și, respectiv, moderne, acoperă tipologic aproape jumătate din ruralul românesc (vezi tabelul 1 din introducerea acestui volum). Cealaltă jumătate este cea a unei participări relativ bine conturate, cu precădere în Zerind. Trebuie notat însă și faptul că, tipologic, Zerindul acoperă cea mai mică parte din populația rurală din România (7%). Pe de altă parte, dacă dăm la o parte Zerindul, neomogenitatea nu este deosebit de ridicată. Tomșani și Trifești prezintă exemple trecute

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu ziarul și care au fost intervievați

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
se informează populația și sătenii și am de gând să îl dau la oamenii din sat, după ce angajații primăriei îl vor înțelege bine” (reprezentant al autorității locale, Ațintiș). „Un ziar despre Uniunea Europeană! Arată bine, l-am văzut la primar!” (bărbat, Zerind). Deși a citi ziare nu este un lucru pe care îl fac frecvent sătenii din România, ziarul Satul românesc, sat european a prezentat interes pentru cei care au intrat în contact cu acesta. Impactul cel mai crescut este în zonele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cei care au intrat în contact cu acesta. Impactul cel mai crescut este în zonele sărace, în care solidaritatea socială și spiritul comunitar sunt slabe. Din acest punct de vedere, se poate spune că ziarul a atins ținta dorită. În Zerind, sat cu populație majoritar maghiară, publicația a stârnit discuții publice și vii controverse. În Traian Vuia și Tomșani, sate situate în apropierea unor mari orașe, în care accesul la informație este facil, sosirea ziarului a trecut aproape neobservată, autoritățile locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
școală și poștă, însă numai 3 persoane din cele 58 intervievate au afirmat că l-au văzut. La Trifești, posterul a fost pus în fața primăriei, însă numai un sătean își amintea de el. Pus tot la primărie, posterul ajuns în Zerind nu a stârnit prea mare interes, doar membrii elitei locale amintindu-și de acesta. Afișul nu a fost expus nicăieri în Ațintiș și Traian Vuia, autoritățile locale neacordând atenție. În Tomșani însă, impactul a fost cel mai ridicat. Expus în fața

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu posterul și care au fost intervievați în cadrul cercetării de teren. Impactul posterului a fost diferit de cel al ziarului. Dacă ziarul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria, context în care o campanie desfășurată pe posturile românești are șanse minime de a fi receptată. Pe de altă parte, difuzarea de materiale informative în perioada de vară, perioadă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
amintesc videoclipurile Numărul total de subiecți spontan în urma întrebării explicite în acest sens deloc Hănești 5 6 21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației extreme din Zerind, unde nici unul dintre subiecți nu a urmărit canalul pe care au fost difuzate clipurile în săptămâna de referință. O situație similară a fost

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației extreme din Zerind, unde nici unul dintre subiecți nu a urmărit canalul pe care au fost difuzate clipurile în săptămâna de referință. O situație similară a fost înregistrată și în cazul spoturilor difuzate în cadrul primei etape a campaniei. Explicația rezidă, așa cum am arătat anterior

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
a campaniei. Explicația rezidă, așa cum am arătat anterior, în faptul că populația majoritar de etnie maghiară se uită la canale de televiziune din Ungaria, de aceea audiența posturilor naționale este atât de redusă. Pe de altă parte, liderii locali din Zerind (primarul, unii dintre profesori, președintele Asociației Pro Zerind), care urmăresc programele televiziunilor românești, au lipsit din localitate în săptămâna de referință fiind plecați în Franța la invitația unei asociații partenere. Și în cazul videoclipurilor trebuie menționat efectul sezonalității asupra audienței

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în faptul că populația majoritar de etnie maghiară se uită la canale de televiziune din Ungaria, de aceea audiența posturilor naționale este atât de redusă. Pe de altă parte, liderii locali din Zerind (primarul, unii dintre profesori, președintele Asociației Pro Zerind), care urmăresc programele televiziunilor românești, au lipsit din localitate în săptămâna de referință fiind plecați în Franța la invitația unei asociații partenere. Și în cazul videoclipurilor trebuie menționat efectul sezonalității asupra audienței. Fiind difuzate în plină campanie agricolă de toamnă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare. În satele în care există cablu TV, cei mai mulți dintre locuitori preferă să urmărească Realitatea TV sau

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare. În satele în care există cablu TV, cei mai mulți dintre locuitori preferă să urmărească Realitatea TV sau Antena1 și în mai mică măsură TVR 1. Cei care locuiesc în Ațintiș, Tomșani și Zerind au menționat că preferă să se uite la alte canale TV și, de când există cablu TV în sat, nu mai urmăresc decât în mică măsură programele postului TVR 1. Zerindul reprezintă un caz special, întrucât, populația fiind majoritar de etnie

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și, de când există cablu TV în sat, nu mai urmăresc decât în mică măsură programele postului TVR 1. Zerindul reprezintă un caz special, întrucât, populația fiind majoritar de etnie maghiară vizionează și canale maghiare de televiziune. Cu toate acestea, în Zerind audiența filmelor a fost cea mai crescută, 5 din cei 56 de săteni intervievați declarând că au vizionat programul respectiv. Caseta 3. Opinii cu privire la programul de difuzare a emisiunilor „Pentru noi, sâmbăta este zi obișnuită de lucru. Nu putem să

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]