3,853 matches
-
într-un timp că oamenii care plătesc totul cu suferință au măcar dreptul de a nu muri atât de repede. Tatiana Stepa a cunoscut toate suferițele. Și pe cele sociale, și pe cele personale.”... „Tatiana Stepa lasă în urmă o zestre excepțională de cântece. Dacă suferința și moartea sunt prețul acestei creații, mă întreb din ce în ce mai des: merită? Și mă tem că merită. Îngăduie-ne, viață, să te trăim cât mai intens, ca urmele noastre să merite aceste lacrimi cu care mă
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt ... Citește mai mult La mijloc de Ianuar, sub clar de lună,când bucium alb răsună-n Ipotești,din noaptea veșniciei se aratăLuceafărul și tremură-n fereștiSă ne-amintească de, Emin, poetulce-a stat, cândva, cu Dumnezeu la cinăși har
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de doruri, în trăiri incendiare,de dragostea-i de țară și de neam,de suferința-i fără de-alinare.Nicicând să nu uităm că el, Eminul,cu veșnicia făcu legământprin versul său și, ca într-o psaltire,lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt... XI. CÂNTECUL IERNII, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Din flaut de cristal ne cântă iarna și ca-ntr-un menuet fulgii învață de poala norilor să se desprindă ca lacrima de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
trilul mierlei suspendat în aer, tu lasă-ți sufletul să salte-n voie sub oglindiri de lună, ca-ntr-un straer. Cât încă-i poți deschide larg ferestre spre timpul ne-’ntâmplat, atunci când treci frumosul clipelor să-i strângi drept zestre și du-l cu tine, când va fi să pleci. Fă-l să se simtă propriul lui stăpân și-n liniștea ce-ascunde-n ea ... Citește mai mult Am întâlnit, cândva, un trubadur;nu avea chip, nici trup parcă n-avea,un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lumii stau pe vârf de munte Cu priviri divine și tâmple cărunte, Numai satul știe dragostea s-o poarte Dincolo de viață, dincolo de moarte. Marele Maestru mânuind penelul, A pictat pe pânză lumii, Idicelul Și i-a dat viață veșnică de zestre Raiul drept grădină de comori terestre. Referință Bibliografica: Numai satul știe / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NUMAI SATUL ȘTIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1472671387.html [Corola-blog/BlogPost/375420_a_376749]
-
cu multe cărți primite de la dumneavoastră, dragi prieteni și oameni ce iubiți cultura, voi publica o listă completă cu nume și titluri, precum și un proces-verbal de predare-primire, încheiat la Biblioteca comunală Pădureni, jud. Vaslui, înființată în anul 1960, cu o zestre de 18.731 de volume. Veti spune: Multe! Eu spun altfel: Pădurenii mei sunt însetați de cultură, după cum a dovedit-o prezența numeroasă, atenția și bucuria manifestate cu ocazia recentei lansări a volumului bilingv "43", precum și interesul cu care l-
COPIII DIN COMUNA MEA DORESC SĂ TE CITEASCĂ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1417798114.html [Corola-blog/BlogPost/371917_a_373246]
-
-n ochii ficiorilor, duminica la joc. Da' mumă-sa era tăt cu ochii după ie și de multe ori o zis că, acu', dacă are fată de măritat, n-o da-o orișicui! Frumoasă îi, harnică îi, are și ceva zestre... Și-o pus cununa de sânzâiene pă cap și s-o scufundat o dată. Cununița o pornit la vale, purtată de apa Streiului păn' la marea aia mare, cum i-o spus mamă Fiica. Ne-am pornit cătă casă tόmna' cân
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Ana l-o plâns ca o bună nevastă și i-o făcut o pomană ca on uspăț. N-o știut nime' că-n dimineața îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă- și-o așezat-o adânc în sicriu, lângă Niculae...Lângă cămeșe, biciul ... De-atunci, tăt măi rar am mai auzit-o cântând , maică, și numa' pin grădina
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
cămăși de noapte sexy...pentru "balene" nu aveti. Și noi suntem femei, si noi avem iubiți, si noi vrem să arătăm frumos... De ce să dăm banii doar pe medicamente de slăbit, care ne ruinează sănătatea (e greu să lupți împotriva zestrei genetice, a unor boli: diabet, tiroidă etc. care te împovărează cu kg în plus)? Putem să investim într-o lenjerie adorabila ...o șansă la o viață normală și plină de bucurie. Cu deosebită considerație, O clienta fidelă din Timișoara” Am
CE CULOARE ARE UN VIS? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_culoare_are_un_vis_corina_lucia_costea_1387649859.html [Corola-blog/BlogPost/383148_a_384477]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂȚ ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 589 din 11 august 2012 Toate Articolele Autorului Marea Enciclopedie PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR “lada de zestre “ a spiritualității noastre Volumul de colecție nr.52 Iată, că după mai bine de un deceniu, enciclopedia “Personalități Române și faptele lor-1950-2010 “, scrisă de Constantin Toni Dârțu, a ajuns la volumul 52, constituindu-se într-un palat al memoriei spiritualității
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitat_roman_al_florin_tene_1344671553.html [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
acest volum confirmă talentul de cercetător al domnului Constantin Toni Dârțu, ce cu dăruire, pasiune, competență și iubire de oameni, a “ construit “ această mare enciclopedie care, în condițiile fenomenului de globalizare și de intrare în Europa ,a devenit “lada de zestre “ a spiritualități românești. În acest context doresc domnului Constantin Toni Dârțu, sănătate, putere de muncă, pentru a continua această mare enciclopedie a spiritualității românești, prima de acest gen din domeniul privat, în timp ce institute de stat plătite cu bani mulți din
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitat_roman_al_florin_tene_1344671553.html [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
Benone Sinulescu, Crișan Mircioiu, Sorin Spiridon Gâtu, și mulți alții. În continare a vorbit Al.Florin Țene care, printre altele, a subliniat importanța enciclopediei, spunând că în condițiile intrării în Europa și al fenomenului de globalizare, aceasta devine „lada de zestre “ ale spiritualității românești, deoarece a cuprins, până în present, 25 de membrii ai Academiei Române, 45 de membrii ai altor academii din străinătate, 326 profesori universitari, 223 doctori în științe medicale și în alte științe, 338 de poeți, eseiști, scriitori, încheindu-și
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_lansare_de_carte_0.html [Corola-blog/BlogPost/351434_a_352763]
-
a ridicat pe o culme depășită doar de Francesco Petrarca (1304-1374). Această ilustră galerie este continuată de Shakespeare, Byron, Lope de Vega, Baudelaire, Ronsard, Verlaine, Camoes, Goethe și Rilke. Cu aceștia ,,sonetul urcă maiestuos în constelația acelor capodopere care fac zestrea spirituală a umanității” (Gheorghe Tomozei, O sută de ani de sonet românesc, Ed. Albatros, 1973). Dintre sonetișii români, trebuie să-i pomenim la loc de cinste pe Mihai Eminescu, Mihai Codreanu, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Ion
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
a noastră! Și ceea ce-au mai pus ei la cale repede nu era mare lucru de-mplinit. Încă de cu seară, Ruxandra își puse la îndemână, înr-o boccea, câteva lucrușoare de mare trebuință, alese pe furiș din ladița ei de zestre. Stinse lampa de opt focuri de pe peretele de deasupra mesei cu trei picioare și se prefăcu că se culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
intertextualității, pe care îl numim „reflintext”, o formă de introspecție a sinelui, în care privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice dobândesc noi valențe estetice. Parcurgând etapele creației autorului de față, remarcăm „zestrea” universului său literar (13 volume, peste 3.000 de pagini tipărite), temeritatea deschizătorului de drumuri noi, inovația limbajului și a retoricii discursului liric. Ceea ce nu-i puțin lucru... El se distinge, eminamente, prin energia creatoare, prin vitalitatea ideilor, prin originalitatea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
vizitat chiar în acel an și a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce privește zona centrală a Galileii, a uimit-o, au avut parte de binecuvântarea prezenței Domnului Iisus Însuși. A fost, apoi, dorința de a nu înstrăina din zestrea satului natal averea părinților, ci de a i-o redărui sub această formă: o mănăstire ctitorită în amintirea părinților Gheorghe și Eufrosina Chițu-Burchiu și a soțului Aurel Cornea. Înfățișând gândul său chiriarhului locului din vremea aceea - Părintele Patriarh Teoctist, acesta
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
și a Programelor Asociației pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
nu era om în sat și chiar în împrejurimi care să nu-l fi apreciat. Cel mai, pârlitul sat de până atunci a devenit un adevărat orășel. Prima casă nouă a fost dispensarul medical dotat cu generatorul de sănătate din zestrea primită la seminar. Medicul local a făcut o avere consultând veneticii. De la locuitorii satului nu primea nici măcar o floare altfel intra în conflict cu Nea Toader. Si a venit și luna mai și a început o feroce campanie electorală pentru
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o au! Dar, nu! Unele cred, Mariana Anghel o arată: este educată, se comportă fin
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
încredere în oameni, așa cum a învățat acasă, în familia ei de ardeleni, așa cum a pornit în lume. A poposit în casele bătrânești așteptând, căutând nu numai cântece vechi, dar și alese piese de port uitate de mult în lăzile de zestre.”. Iat-o pe Mariana Anghel oglindită în memoriale însemnări care aparțin etnomuzicologului Marioara Murărescu. Cu atât mai mult, Mariana Anghel atrage atenția și dobândește o adorație meritată a celor care, întâlnind-o și ascultând-o cuceresc de la timp uitarea de
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
mi-am propus, ca la rândul meu să-i iau și eu la trasul de șireturi ... Am venit pe jos o noapte. În gară le-am spus că vreau să plec acasă, cu Trenul Foameai ... Moldovenii și-au lăsat aici zestrea și hainele de înmormântare pe-un dublu de făină. Citește mai mult Urmașii lui Călifarîn Teleorman eu am ajuns prima dată când aveam opt ani. Adus cu trenul Foamea. Părinții comentau în serile de iarnă ce le-am povestit eu
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
mi-am propus, ca la rândul meu să-i iau și eu la trasul de șireturi ...Am venit pe jos o noapte. În gară le-am spus că vreau să plec acasă, cu Trenul Foameai ... Moldovenii și-au lăsat aici zestrea și hainele de înmormântare pe-un dublu de făină. ... X. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (1), de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013. M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
să le acumuleze imediat după ce îl luase sub aripa sa protectoare. În 1840, Jerome Bonaparte era ca de obicei, falit. În eventualitatea în care Mathilde se mărita cu Anatol Nikolaevici Demidov, el nu îi putea oferi acesteia niciun fel de zestre. Mai mult, Jerome intenționa ca sub pretextul apropiatei căsătorii a fiicei sale, să strângă bani pentru el însuși și nu pentru a-i asigura acesteia zestrea promisă. Cu alte cuvinte, Jerome era conștient că orice lucru are un preț, de
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
mărita cu Anatol Nikolaevici Demidov, el nu îi putea oferi acesteia niciun fel de zestre. Mai mult, Jerome intenționa ca sub pretextul apropiatei căsătorii a fiicei sale, să strângă bani pentru el însuși și nu pentru a-i asigura acesteia zestrea promisă. Cu alte cuvinte, Jerome era conștient că orice lucru are un preț, de aceea, dacă un aristocrat cum era Anatol Nikolaevici Demidov dorea să intre în familia lui Napoleon Bonaparte, trebuia să scoată bani din buzunar, și încă nu
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]