767 matches
-
sete mă leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de furnici zgândărit două ceasuri cu mouse-ul Linii și bețișoare Îmbrăcată petriț amețită de cețuri a trecut încă o dată măreția veacului nostru pe sub geam zgâlțâindu-i zăbrelele știam că mai auzisem pașii împleticiți zgomotul unor forțe neîntrupate țintindu-mi ochiul dintre sprâncene scârțâitul unui creion prost ascuțit desenând încăpățînat între coaste linii și bețișoare linii și bețișoare nu era nici zi și nici noapte cineva
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
metafizice". Dozate cu grijă, ele dau impresia a face corp comun cu minuțioasa descripție, înfiorată de un dramatism inclus: ,și-aproape brusc/ vîntul tîrî norul circular încrețind oglinda apei,/ primii stropi împroșcară ca flegme ale unui lung cer căscat,/ tunetul zgîlțîind din temelii heleșteul, împrejurimile/ viața la țară se electrizează, se destabilizează/ pe scurt se întunecă în plină zi, cad piezișe/ lanțuri din cer pe fața apei, pe frunzișe". (La patru ani mi-am mîntuit deja). Sau cu un, totuși, supliment
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
un ecran uriaș de televizor: 666, iar dedesubt, cu litere de foc ,Eu sunt cel ce este și mă puteți contacta la adresa de internet: corupția/666.ro... Exact în acel moment, laba păroasă a unui personaj din filmul vizionat mă zgâlțâie puternic și aud o voce tenebroasă, de fapt, un urlet: - Hei! Dragule... Vezi că e cineva la ușă! E vocea Coryntinei, amplificată de niște forțe ale răului, desigur. Să aprind lumina ? Nu, nici într-un caz. Rapid, fac un inventar
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
oamenii se căznesc îndeobște să ascundă sau despre care evită să vorbesacă nu rămîne neobservat. Viziunea poetică a Elenei Vlădăreanu este, în spiritul generației sale, una fundamental antiromantică, anti-idilică și anticalofilă, de o duritate la limita patologicului, capabilă să-l zgîlțîie pe cititor din comoditatea somnolentă a lecturilor convenționale. Pentru poeții generației ,copiilor fierți în mămăligă", poezia nu mai este spațiul sentimentelor diafane, al jocurilor limbajului, al ironiei sau al intertextualității mai mult sau mai puțin sofisticate. Sentimentele caline au dispărut
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
spus, în acest context, cine blasfemiază și cine e cucernic. Dl Arăpașu ar trebui să fie ultimul dintre cetățenii României care dă cu piatra. După felul în care a știut să se mențină pe creasta valului, în ciuda furtunilor care au zgâlțâit periodic zona religiosului, e clar că avem de-a face cu un personaj plin de însușiri. Că ele vor fi mai mult tehnici combinatorii și mai puțin lucrări ale spiritului, e o fatalitate: felul în care a știut să-l
Censura transcendentală by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11045_a_12370]
-
fără să avem habar de ce... așa este cel mai frumos... Europa mea (secvență haiku + haibun) soarele moare - În Trieste seara și digul meu gri copacii se zbat - o furtună În Caen și cerul rece În Stockholm vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin e liniște. Cerul pe care zburau avioanele, cerul din care se prăvăleau bombe este acum liniștit, tulburat doar de razele soarelui cald. Dacă nu ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
clipă. Numai ravagii a făcut această iubire când prea cerebrală, când prea senzuală. Aș vrea să-mi regăsesc sufletul de altădată, sufletul liber, încrezător în sine. [...] La picioarele mele doarme Red încolăcit. Ce va fi mâine? Afară vâjâie vântul și zgâlțâie pereții. Am terminat capitolul Gradowicz din vol. III cu acest cuvânt obsedant: "sinucidere?". 18 ianuarie 1985 Un moment de tandrețe, valoarea lui inestimabilă. Felul cum un bărbat aproape necunoscut, dar care are încredere în tine, vrea să-ți încălzească, lipindu
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Anca Murgoci Activitate seismică intensă în ultimele ore în țara noastră! În noaptea de marți spre miercuri, au avut loc două seisme în zona Vrancea. La ora 00.29, zona Vrancea, județul Buzău, a fost zgâlțâită de un seism cu magnitudinea de 2,9 grade pe scara Richter care s-a produs la o adâncime de 139 kilometri, în apropierea localităților Covasna, Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe și Săcele. Al doilea cutremur a fost înregistrat de aparate
Două cutremure în mai puțin de 24 de ore în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41134_a_42459]
-
cutremurul care a avut loc în nordul țării, la ora 18.51, a semănat teamă în rândul oamenilor. Autoritățile spun că nu au fost înregistrate victime, ci doar pagube materiale. Cu o zi în urmă, și alte locuri au fost zgâlțâite - zona centrală din Chile (5.2 grade) și sudul țării din Costă Rica. În aceste locuri, nu s-au înregistrat nici victime și nici daune materiale.
Seism de 6,3 grade pe scara Richter by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41770_a_43095]
-
butaforia, imageria poetică, temele ,mari" și imaginile consacrate, căutând și dezvăluind dedesubturi, (infra)realități mai-mult-decât-prozaice. Din acest punct de vedere, Aventură în cer (scris în 1942) e o veritabilă ars poetica, în care toate accentele sunt puse intenționat invers, ca să zgâlțâie comoditățile cititorului și să-i schimbe orizontul de așteptare. În loc să se cufunde romantic ,în stele și în nori și-n ceruri nalte", să muzicalizeze simbolist realitatea, acordând-o cu stările interioare, ori s-o epureze modernist de materia ei, până la
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
O să-l verși pe tine, ai răbdare, bem când coborâm, blabla”, îi zicea maică-sa. Copila, nimic, nu s-a lăsat până nu l-a primit. Și să fi văzut cu câtă delicatețe a băut din el. Deși metroul se zgâlțâia în fel și chip, n-a vărsat nici o picăturică... Ținea iaurtul ăla cu o grijă și o delicatețe absolut incredibile. Mi-am imaginat cum ar fi fost dacă era băiețel. Ar fi vărsat jumate din sticla de iaurt pe el
Marile diferenţe dintre micile sexe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18560_a_19885]
-
trivialitate în demersul lor lubric... oh, Horia, mă opresc aici... HORIA Oh... GABRIEL Nu-mi cere, dragă Horia, să-ți descriu în amănunt ce am văzut. N-aș putea-o face fără ca spasmele să-mi cuprindă ființa și s-o zgâlțâie iremediabil, până la febră, până la frison, până la nebunie, până la moarte... până la moarte și chiar dincolo de ea. HORIA Nu m-aș încumeta să enunț un asemenea deziderat. GABRIEL Îți mulțumesc. Nu-ți fac, așadar, nici o descriere, însă... este monstruos, dragă Horia, ce
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MARINĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ce tristă-i marea înghețată-n larg! Aburul vâscos se-nalță-n aer, Cheiul mort e-un zgâlțâit în vaier, Iubirea urcă steagul pe catarg. Dantelării de flori plâng în ceață, Ar fi frumoase dacă le-ai vedea, Sub țărmuri împietrite fără nea Cum absorb din ochiul apei viață. Nici sânii nu mai sunt fără ninsori, E gol
MARINĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361254_a_362583]
-
-l asemeni. Privirea blândă, glasul cald, îmbietor care te învăluia prietenos și contrar firii lui plăpânde, destul de puternic. Purta un mintean ros de vreme, legat peste mijloc cu sfoară și tot desculț. Semăna cu un profet trimis de Dumnezeu să zgâlțâie conștiințele adormite ale neamului. Oamenii puneau întrebări la care răspundea răbdător. Avea ochii umezi, lăcrimaseră de curând iar mai apoi avea să plângă aproape fără reținere. - Oameni buni, numai de la optzeci și nouă încoace, românii au omorât aproape douăzeci de
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
cu ispitele vicleanului. Cei doi se închinară, făcură câteva mătănii, puseră tămâie pe jarul din sobă și-și continuară rugăciunile cu inimile înfricoșate. De afară răzbatu un vuiet, ferestrele plesniră în cioburi, ușa cea nouă se făcu țăndări, acoperișul se zgâlțâi puternic, iar țiglele săreau prin aer și pocneau în ogradă ca niște artificii. Într-o criză nervoasă, Pătru smulse pușca din cui. Instantaneu Elena se năpusti asupra-i: - Nu, Pătrule! Nu trage! - Am să-i ucid! - Potolește-te! - țipă încercând
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
care iubește total o femeie seamănă cu aceea a unui om care a atins un fir de înaltă tensiune și care dacă nu se zbate, dacă instinctul nu l-a ajutat să se smulgă în chiar clipa când a fost zgâlțâit, moare agățat acolo fără scăpare. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Te desparți de mai multe ori până te desparți, iar când e să fie de-adevăratelea simți cum moare pentru tine speranța fericirii despre
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Preda în Viața ca o pradă Omul este făcut să trăiască și dacă și-ar uita ororile de care este responsabil, ar trebui să se sinucidă. citat din Marin Preda Conștiința e unitară, dar, ca și în natură, ea este zgâlțâită când de furtuni și cataclisme, când invadată de înseninări miraculoase. citat din Marin Preda Nu doresc să mă apropii! O părere rea despre mine e un scut de apărare împotriva amestecului și a compromisului cu cei pe care-i disprețuiesc
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
eres, Lasă-te pătruns de vrajă, Cate alții...înțeles; Deapănă mereu poveste În troheu, dactil sau iamb; Ce-a fost ieri și astăzi este... La feștilă lordul Lamb Să dezlege mi se zbate, Ochelarii rânduri trei, Neînțelegând cum poate Să zgâlțâie un... condei; Abitir o pană ruptă Înmuiată-n călimară, Cu laptop și față suptă Azi poetul e... jumară; Copy/Paste! Gata lucrare ‘Ntr-o clipită, lume-n grabă Nu-i află asemănare, Și-ncă nime nu se-ntreabă De-unde-a luat cu
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
de streche Când e azi îți este mâine; În van te-amăgești, codalbă, De acum s-a stins amor... Vers tresară-n foaia albă, Frânte-s aripi, frânt ți-e... zbor; Se cutremură-n în sertar Vise ce te-au zgâlțâit, Astăzi doar un solitar, Poți cel mult părea smintit Când mi te bântuie spaimă Că ți-e munca în zadar, Nu cerși nimărui faimă Poeziei fă altar...! Iar dactili, iambi sau trohei Să dezlege mi s-or zbate Poate doar
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
Es gibt hier eigentlich gar keine Antisemiten, die Leute sind doch alle nett." (Cum s-a putut ajunge la oribila prigoană a evreilor? De fapt, nu există antisemiți, toți sunt cumsecade.) Stereotipurile care ne structurează viziunea asupra lumii sunt puternic zgâlțâite în povestirea Mariei Jalowicz, în care se înghesuie germani naziști și germani comuniști, comuniști altruiști și comuniști fanatici și cruzi, evrei deștepți și evrei limitați, evrei solidari și generoși și evrei egoiști și trădători. Nici urmă de de patos sau
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]
-
Ăsta e ccortul meu și nnu știu ccine doarme accolo! Ccred că e o fată! - Cretinule! Ăsta nu e cortul tău! În acel moment Miranda care reușise să se îmbrace, ieși afară și privea năucită cum acel om voinic îl zgâlțâia de zor pe intrus, încercând să-l facă să stea în picioare, fapt greu de realizat căci se părea că picioarele cretinului nu-l ascultau deloc după cum se bălăngănea asemenea unei păpuși dezarticulate. Cel chemat cu numele de Victor se
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
O să vrea?.. De ce să nu vrea, dacă-i dau bani? Că nătărăul a aruncat azi noapte toți banii. Hai, repede! Alergă în separeu unde cei doi omuleți căzuseră și ei pe frontul Busuioacelor, întregind orchestra sforăitorilor. Disperat, începu să-l zgâlțâie pe Mototolea: --Domnu’ Trache, domnu’ Trache, scoală dom’le! Trache...buștean. Atunci, Buhăianu îl săltă de umeri și-l lovi cu capul de masă, fapt ce-l făcu pe bietul om să se smiorcăie năucit: --Nu da, mamy, nu da
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
doriții eroi de care țărișoara noastră avea atâta nevoie la Cotul Donului. Simțise “domnul” Dode că pe noi nu prea ne durea în “cotul” Donului, unde mulți părinți sufereau, iar unii mai și mureau. - Flăcăi!... Vă închipuiți cum au fost zgâlțâiți “eroii” din noi când ne-a spus vor-ba asta? Băiețașii de 7-8 ani, promovați la rangul de “flăcău”! Ne-a înflorit vitejia în piept, care crescuse cât o bălărie, de nu-i mai ajungeau în vârf nici cu prăjina. Și
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
se așeză sprintenă, iar Sima-Vodă rămase în picioare. Tuși ușor, ca spre a-și drege glasul. Se făcu liniște. Din păcate, mica tuse cu scop pur retoric stârni o tuse adevărată, bătrânească și Sima-Vodă începu să tușească din toți rărunchii, zgâlțâindu-se și îndoindu-se ca și cum un turc nevăzut i-ar fi cărat o droaie de pumni după ceafa. Ți-era mai mare mila să-l vezi: roșu la față, apoi vânăt, tușea în rafale, hârâind, înecându-se, căutându-și batista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
peste stabilimentul lui Donohue În strada Little Green precum piatra dintr-o praștie.“ S-a terminat primul volum, mai bine nu citeam. E ca o premoniție. Cine știe ce mai e În stare să facă, Doamne ferește. Perdeaua a prins să se umfle zgîlțîită de o rafală de vînt. Din depărtare apar și dispar În răstimpuri fulgere scurte, tăioase, urmate de tunete Înfundate. Doamna E. pune cu grijă cartea pe noptieră, se Învelește, cuprinsă deodată de un frison, cu cearșaful pînă la gît și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]