360 matches
-
mereu sărăcia și libertatea aceea. Când Îi părea că Înaintează Încet către scopul său, Își spunea: aveți răbdare, că ajung. Copacii și păsările Îi lipseau, dar câini adunase deja cinci. Luă În brațe câinele paralitic, Îl prinse pe Shylock de zgardă și Îl Împinse jos pe leneșul Mabuse, apoi sări și el din camionetă. Își flutură mâna strigându-le că va veni la Battello după prânz. — Adu-ți aminte că trebuie să-l Însoțești pe arab la șantier, Îi strigă Meri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lung, vopsit violet și strâns În cozi groase gen rasta, din cauza inelului de argint care-i strălucea În nara dreaptă și a hanoracului decolorat cu glugă de stafie, din cauza pantalonilor prea largi, lăsați până aproape de genunchi, și a câinilor fără zgardă sau botniță. Dar nici polițistul acesta nu-l opri - Îi era prea somn ca să-l urmărească pe vagabondul acela murdar și câinii lui plini de căpușe. Zero coborî scările În grabă și Își auzi pașii răsunând În tăcerea ireală. Tibrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tine, și te Întreb: ce vezi? Amprenta obiectului: tonuri de negru și gri agitându-se În fața ochilor tăi: un contur plin de culoare, totuși mereu variabil, mereu În mișcare; petele căprui ale ochilor, de două ori un pic de roz (zgarda pentru pureci, și limba, când, satisfăcută, Își linge firimiturile de biscuit de la baza mustăților). Și mai auzi: tropăitul pe care Îl face alergând și sărind (fericită de noua Întâlnire, așa cum e ea Întotdeauna) pe podea; mârâitul, poate chiar lătratul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sărind (fericită de noua Întâlnire, așa cum e ea Întotdeauna) pe podea; mârâitul, poate chiar lătratul ei, dacă trece cineva pe stradă, prea aproape de geamul casei pe care se simte obligată s-o păzească. Și mai adulmeci: izul de mentol al zgardei contra purecilor, poate o vagă aromă de vanilie de la biscuiți. În ultimă instanță, dacă nu te temi de câini, ai putea pipăi blana catifelată, ca un pluș foarte fin și mereu cald, a acestui cap. Toate aceste impresii pătrund În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Acu vine și voma mea pentru tine Și pe urmă vine haleala ta pentru mine Azi îmi scot la lumină limba roză din bot Mâine o să-mi rupi tu gâtul meu cel puturos (Câinele mârâie furios și se smucește în zgardă) Haaa Rolfi, Mâine o să te joci cu esofagul meu Și azi mă apasă mâinile războiului mondial Mă apasă Lumea și Războiul Și la sfârșit mâinile mele Așteaptă Mâinile ca să le terciuiască Haa (Șchioapătă în spatele scenei la câine ca să-l sugrume
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
precizeze culoarea zmeului corespunzător. Material didactic: Fișe cu desenele de mai jos. Reguli: 1. Fiecare elev trebuie să realizeze corespondența element cu element, pentru ca fiecare fetiță să aibă un cățeluș; ei vor trebui apoi să coloreze rochițele fetițelor în culoarea zgardei cățelușului ales. 2. Elevii lucrează individual sub coordonarea învățătorului. Câștigă cei care au rezolvat corect sarcina dată. Recompensă: Copiii care realizează corect corespondența dintre elemente și care colorează corect vor primi o cutie de creioane colorate. Jocul: Fructele buclucașe Scopul
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
însoțit. Un ogar rusesc, gri cu alb, care semăna bine de tot cu Nikita pe care l-am iubit atât de mult și care iarna trecută a fost devorat de lupii din pădurea de la Posada, apoi o potaie mică cu zgardă de argint, roșcat și negru, foarte certăreț, ca toți cei din rasa lui. Îl cheamă Trick. Deodată, prințul dă ordin să fie adus un poney de Shetland, care e în grajd, căci nimic nu e mai amuzant decât să vezi
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Și trenuri de sidef iuțind prin crengi". Se manifesta, de la început, voluptatea enunțurilor baroce dilatate ca în Destin cu bile; pe puntea unui vechi vapor, iată o chermesă bizară reunind "dudui / Și cavaleri în frac cu mov joben / Ținând în zgardă bile de eben / Rotunde, roșii, cu desen subțire, / Ovale, verzi, cuprinse-n negre fire, / Cu clopoței, cu ciucuri, cu lumini. Cu trandafiri pictați, cu flori de crini, / Cu valsuri, cu parfum de liliac. / Chineze, cu dragon și vârcolac, / Franceze, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în arta lipitului, îl lipi cu cleiu pe fruntea vinovatului. Lume peste lume sta îngrămădită în afara porții, așteptând să iasă vinovatul pentru a-l duce cu alaiu. Bietul Ponici! Cu mânele legate în spate, cu capul ținut sus din cauza unei zgarde groase și scorogite ce i se puse supt bărbie, mergea în pas rar, dus din urmă de- o parte și de alta de o ceată de seimeni agiești - un fel de sergenți de uliță de astăzi - iar în urmă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apariția rivalității dintre triburi când, În mod instinctiv, ca și lupii, Întărâtați și asmuțiți de membrii unui trib, se Încăierau haitele de câini Între ele și se luptau până la moarte. Pe vremea grecilor și romanilor erau echipați cu armuri și zgărzi prevăzute cu ghimpi, fiind trimiși În liniile inamice de luptă, unde provocau panică, dezordine și răni dușmanilor. Există multe dovezi În acest sens. Astfel, pe unele vase din antichitate se pot vedea câini alături de războinici, iar pe mormintele unor combatanți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinelui. 3. Efectuarea unor exerciții de dresaj trebuie Însoțită de crearea unor stimuli sau excitanți cu care acestea Încep, cum ar fi apăsarea cu mâna pe anumite regiuni corporale (crupă, șale, greabăn, membreă, smucituri de lesă sau sfoară, acțiuni cu zgarda de forță și, În mod excepțional, ușoare atingeri cu nuiaua sau cravașa. 4. Comenzile se dau prin viu-grai, portavoce, semne făcute cu brațele, lumină artificială, fluier. Comenzile prin voce se dau cât mai scurte, În raport de situațiile create și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
folosi un vas cu alimente, din care Îi dă să mănânce În timp ce Îi pronunță numele, iar după un timp Îl cheamă pe nume, fără să-i arate vasul, până când Își Îndreaptă atenția sau pornește spre stăpân sau dresor. Deprinderea cu zgarda și lesa Începe imediat după Înțărcare. Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i se dă să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îi pronunță numele, iar după un timp Îl cheamă pe nume, fără să-i arate vasul, până când Își Îndreaptă atenția sau pornește spre stăpân sau dresor. Deprinderea cu zgarda și lesa Începe imediat după Înțărcare. Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i se dă să se joace sau să roadă o zgardă veche și uzată. I se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i se dă să se joace sau să roadă o zgardă veche și uzată. I se aplică după câteva zile zgarda de gât, pe nesimțite, fără forțare, la care i se atașează lesa ce se lasă târâtă până obosește și cu puțin timp Înaintea terminării exercițiului, cățelul se prinde de lesă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i se dă să se joace sau să roadă o zgardă veche și uzată. I se aplică după câteva zile zgarda de gât, pe nesimțite, fără forțare, la care i se atașează lesa ce se lasă târâtă până obosește și cu puțin timp Înaintea terminării exercițiului, cățelul se prinde de lesă, fără să fie brutalizat. Lesa este o parte componentă a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai târziu la mersul la picior sau pur și simplu pentru plimbarea În oraș. Poziția așezat este o poziție de așteptare comodă și odihnitoare pentru câine, care se face la fel după Înțărcare, concomitent cu chemarea la dresor, obișnuirea cu zgarda și mersul la picior. În această poziție stă În șezut, sprijinit pe picioarele anterioare și cu capul Îndreptat Înainte. Pentru a-l pune În poziție așezat se apasă cu mâna stângă de crupă, iar cu cea dreaptă se apucă de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și mersul la picior. În această poziție stă În șezut, sprijinit pe picioarele anterioare și cu capul Îndreptat Înainte. Pentru a-l pune În poziție așezat se apasă cu mâna stângă de crupă, iar cu cea dreaptă se apucă de zgardă, concomitent cu comanda „ȘEZI”, până se așează pe picioarele dinapoi, mângâindu-l imediat și adresându-i cuvântul „BRAVO”. Exercițiul se repetă după 3-5 minute și pe măsură ce a Început să se deprindă cu luarea poziției așezat, se rărește apăsarea pe crupă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ȘEZI”, până se așează pe picioarele dinapoi, mângâindu-l imediat și adresându-i cuvântul „BRAVO”. Exercițiul se repetă după 3-5 minute și pe măsură ce a Început să se deprindă cu luarea poziției așezat, se rărește apăsarea pe crupă și smucirea de zgardă, folosindu-se doar comanda prin voce până ce va răspunde corect. Botnița este tot o parte a harnașamentului, care se pune pentru a evita mușcăturile câinilor agresivi, atunci când se apasă pe crupă sau se smucește zgarda. d. Poziția culcat. Se execută
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe crupă și smucirea de zgardă, folosindu-se doar comanda prin voce până ce va răspunde corect. Botnița este tot o parte a harnașamentului, care se pune pentru a evita mușcăturile câinilor agresivi, atunci când se apasă pe crupă sau se smucește zgarda. d. Poziția culcat. Se execută la comanda „CULCAT”. Câinele se așează cu corpul pe pământ, picioarele anterioare Întinse Înainte iar cele posterioare sub abdomen, capul sus și privirea Înainte. Poziția culcat Îl avantajează când este folosit la pândă, fiindcă Îi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-l readucă lângă el sau să-l astâmpere din Încercările necontrolate după ce a fost lăsat liber, este chemat prin comanda „AICI”. Pentru a-l obișnui cu această comandă se folosește o curea lungă ce se leagă cu un capăt de zgardă și apoi Îl lasă să se Îndepărteze o distanță egală cu lungimea curelei, ținând În mână celălalt capăt. Îl cheamă la el prin comanda „AICI”, acționându-l prin curea până când vine la el, În partea stângă și i se dă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să vină spre bucata de carne, iar când se apropie de ea, se intervine prin comanda „NU”, așteptând să se retragă, după care Îl recompensează cu produse alimentare din buzunar. Când nu l poate stăpâni, se leagă cu cureaua de zgardă și când se apropie de carnea ce i-a fost aruncată, se trage de ea, semnificând interdicția ce i-a fost adresată cu semnificația „NU”. Dacă patrupedul se repede la mâncarea ce i-a fost aruncată, răufăcătorul va agita o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acasă, Împreună cu câinele său, stăpânul să uite ceva de care are imediată nevoie sau pentru a comunica ceva important și urgent familiei, neavând În acel moment nici un alt mijloc de comunicare. Pentru a putea realiza acest lucru se leagă de zgarda câinelui un tub În care se află informația pe care dorește s-o transmită și printr-o comandă este trimis la domiciliu, În fugă sau la pas. În acest scop, se procedează astfel la locul de dresaj: ajutorul dresorului, după ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comandă este trimis la domiciliu, În fugă sau la pas. În acest scop, se procedează astfel la locul de dresaj: ajutorul dresorului, după ce s-a jucat cu câinele, pleacă din fața lui la domiciliul stăpânului, În timp ce acesta din urmă leagă de zgarda câinelui un tub care conține mesajul dorit și-i dă comanda „DU”, pornindu-l pe urma ajutorului. La poarta casei, care nu trebuie să fie mai departe de 100-150 metri de locul antrenamentului, ajutorul Îl așteaptă cu mâncare și Îl
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
problemă legată de revenirea câinelui la dresor care, din diferite motive, este mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până pleacă singur. Când câinele ajunge la locul unde se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu picioarele scurte și răsucite în afară, ca labele de crocodil; un basset cu botul ascuțit și cu urechile pleoștite. Aș ști să spun și cum îl cheamă: Soliman!... Are o pată albă pe piept, ochii roșii, fără gene și zgarda cărămizie, cu cataramă nichelata. Din visurile de copil, de când au apărut întâi, nu s-au schimbat niciodată, n-au îmbătrânit, îmi apar tot asa de familiari că oamenii întâlniți în viață cea adevărată". Interesant e faptul că acum, la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]