292 matches
-
rîsete de copii. Scriptică Să scrii să cauți să plictisești să nu ierți pe urmă să-ți pară rău de tot cînd ieși în lume să porți o lacrimă cum un breloc. Una lîngă alta Una lîngă alta clipele strînse zgribulite spre-a traversa vremea cum o apă semnalmentele lor deja-n catastiful feribotului aerele lor fumurile lo r (fie și de țigară) dînd tîrcoale înțelesulu i apoi pe malul celălalt despărțindu-se mîngîindu-se clipele cu gesturi de rutină ca și cum ar
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
care, dacă ar fi renovat și reamenajat, ar fi cu adevarat competitiv - Palatul Național al Copiilor, fost al pionierilor (deocamdată, betoanele șanț ănghetate, sălile șanț reci; când a intrat acolo, primul gest al lui Vittorio Taviani a fost să se zgribulească de frig!). Am văzut, ăn secțiunea scurtmetrajelor de ficțiune, peste 60 de filme din lumea largă (cu preponderenta francofona). Selecția "de ficțiune" a fost una foarte bună. Zeci de filme s-au dovedit interesante și "de reținut", chiar dacă palmaresul nu
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
ei e una luată cu voință și program, cum e la Livia! Atunci desigur că sensibilitatea devine curată cerneală de pamflet și chiar propria sensibilitate te irită eminent, de-ți vine s-o transformi în cruzime: „fumez e soare mă zgribulesc e frig/ suflă iarăși vîntul tăcut și firav/ al neliniștii/ așa calm nu a mai fost de mult așa/ senin și trist/ o vrabie se spală în nisip și e fericită/ de ce vreau să o strîng de gît/ de ce vreau
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
fără s-o mai întrebe dacă vrea sau nu, doar ca să-i arate ce putea el cu un singur rinichi. Nu se simțea obosit după ce o dovedise totuși pe fata din deal, în pofida întrebării ei, care-l făcuse să se zgribulească în străfundurile bărbăției lui. Dar tot întrebîndu-se cînd avea să se întoarcă Virginia de la restaurant, l-a luat somnul. Binișor amețită de înghițiturile de rom pe care le lua în restaurant ca să-și învingă oboseala, Virginia s-a mirat că
Vis în doi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6856_a_8181]
-
e liberă și plătește prețul libertății. Oricît ar fi el de mare, e preferabil dependenței de stat, de buget, de politică. Valeriu Stancu nu e departe de Nicolae Breban în sugerarea unui sprijin de la guvern pentru cultură. Sensibilitate de soldat Zgribulit de frigul zilelor de Paști, Cronicarul a încercat să găsească oarece căldură sufletească în mass-media. Ar fi putut lua un doctorat la o Universitate particulară cu probleme de acreditare, dacă ar fi pus cap la cap toate cîte s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
același timp, un domn se cufunda confortabil într-un fotoliu și citea, la lumina unui lampadar art-deco, Pata umană a lui Philip Roth. În același timp, o vînzătoare de la tarabă număra în palmă banii și îi spunea bătrînei din față, zgribulită de frig și spaime, "O.K.!", cu aerul că a fost înțeleasă și că a avut acces direct la limbajul universal. În același timp, pe o bancă, în parcul Operei, un tip șugubăț și darnic dorea să împartă cu toți
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
i-au mai dat și alte comenzi. O să văd eu... Iar eu nu vreau. Pur și simplu nu vreau. Să nu-ți închipui că e ușor să-l refuz. Tipul mă așteaptă în fiecare dimineață când ies din casă. Stă zgribulit lângă teiul din fața porții, e palid, iar hainele îi miros a mucegai. Mă așteaptă cu mâna întinsă. Își închipuie că aș putea să-i arunc în ea o copeică de nemurire. Cum să-l conving că n-am de unde? Că
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
deschide ușa camerei... În obscuritatea încăperii, televizorul este un mic foc de tabără împrăștiind în jur fermecătoare scântei-artificii... - Bade, îmi strigă, hai să vezi cum arde o telenovelă! Fantastic! Nu mă așteptam... Nici eu. Ninge în continuare... Harnici, și majoritatea zgribuliți de frig, reporterii de televiziune ne aduc vești despre noul anotimp și despre noile biruri guvernamentale aflate în pregătire pentru anul 2006, ceea ce nu e rău deloc, deoarece, dezobișnuindu-ne de austeritate, riscăm să devenim obezi, hipertensivi... Fiindcă se apropie Ignatul
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
care continuă să meargă parlamentarii pe coridoarele Casei Poporului, în timp ce ziariștii încearcă să dialogheze cu ei. Aerul marțial pe care și-l iau jandarmii când amendează o țărancă bătrână pentru că vinde pătrunjel pe stradă fără autorizație. Rapiditatea cu care se zgribulesc, de frică, aceiași jandarmi, devenind brusc orbi și surzi, când apare în preajma lor o bandă de răufăcători fioroși" (pp. 58-60). Iată dintr-un foc o mână de oameni care au toate motivele să-l țină minte pe Alex Ștefănescu. Și
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
a fost, prin tradiție cifrele rotunde prilejuind serbări. Cu cît mai mare rotundul, cu atît serbările mai strălucitoare și bubuitoare. Am făcut-o și pe asta. Zăpada a îmbrăcat Bucureștiul de bal, artificiile au fost grozave, aripile îngerului s-au zgribulit în viscol. După care am revenit mahmuri la ale noastre. Pe 4 ianuarie, cînd anul ritmat de numere al Cronicarului se întoarce iar la 1, primele reviste literare din 2000 sînt încă în gestație. Așa că sîntem nevoiți să trecem pragul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
bucată de întrebare: / pe spaliere crude ce crește, domnule profesor, ce? / cum verdeața stomacului nu mai contează / ridic tonul: / ăursuletul de pluș doarme doar în grîu proaspăt!a - / tu prietene, nu asculți decît un Vangelis al fragmentului, cumperi un bilet, zgribulești, si adormi - // iar eu, mecanicul de probă al poemului, visez un colac / cît o minciună pentru copii - / aproape înot..." (Nespus de mult, colorate). Radu Săplăcan: Ușor, deasupra lumii, Ed. Charmides, Bistrița, 1999, 34 pag., preț nemenționat.
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Dorin Ploscaru însîngerate pe sîrmă păsări am crezut că vei veni să cîntăm colinde am crezut că vei învinge moartea și te vei ridica am crezut că vei birui în bătălia cu boala acum stau însîngerate pe sîrmă păsări zgribulite de frig cu promoroaca pe aripi cei care trăim credem că nu vom muri niciodată cei care suflăm spunem că este foarte ușor a muri dar cei care mor știm cu toții au spus-o este foarte greu nu-ți mai
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
trece în trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii șed la foc și doar în răstimpuri ies ca să hrănească vitele. Câteodată două vecine se cheamă între ele. Apoi liniștea se înstăpânește iar. Zgribulind, cu bunda între umeri, de la cumătra trece drumul câte-o fetișcană. Cu palmele subsuoară, codana e fragedă și mlădie. Fără nici un rost, melancolia serii mă îndeamnă să mi-o închipui peste vreme. Fetele acestea cu boiul de jar lucesc doar
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cărăușilor. Îs afară la poartă, cu săniile încărcate, și așteaptă dezlegare de la dumneata ca să descarce”. Ovreiul o rămas să pună cojocul pe el și vine îndată. Bine, Pavele! - l-a lăudat Hliboceanu zâmbind. După un timp, a ieșit și Aizic, zgribulit ca un pui de bogdaproste, dar cu chef de vorbă. Să vezi și să nu crezi. Tocmai mă gândeam să încui porțile și să mă duc acasă, când hopaaa... o dat buzna treaba peste mine. M-am și speriat când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tot români de-ai noștri? — îs tot români, da’ nu vorbesc. Și te mănâncă. Și ce înseamnă asta? întrebă încordat Celebi. — Nimic, taică. Și după proferarea acestui mare adevăr, cum că nu e sens care să cuprinză Sensul, se îndreptară zgribuliți spre casa preotului, unde, așezați lângă o țuică fiartă ce avea să le alunge din oase frigul mult prea aspru pentru acel început de primăvară și prim Paște al Revoluției, își urmară sporovăiala, cu îngăduință și de o parte, și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
-i înlesnească evadarea doar pentru a-l vedea și pe el cum se chinuiește în lume, cum își prostituează trupul și mintea pentru o bucată de pâine și un spectacol de circ, cum își caută adăpost nocturn sub un pod, zgribulit de frig, înfometat, nefericit și însingurat... Continui să-ți dorești să joci rolul meschin de păzitor și să-mi impui mie condiția păzitului? "Ce vrea Carol? gândea febril Filip. Ce e cu acest nou și ingenios tertip de a scăpa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
însetează după adevăr, dar apele din fântâni refuză gălețile lor. Arând fără îndemn cu pluguri de lemn, arhangheli se plâng de greutatea aripelor. Trece printre sori vecini porumbelul sfântului duh, cu pliscul stinge cele din urmă lumini. Noaptea îngerii goi zgribulind se culcă în fîn: vai mie, vai ție, păianjeni mulți au umplut apa vie, odată vor putrezi și îngerii sub glie, țărâna va seca poveștile din trupul trist. [1926] * PASĂREA SFÎNTĂ Întruchipată în aur de sculptarul C. Brîncusi În vântul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ramuri se amestecă în căderea lor cu primii fulgi de zăpadă, împrăștiați de vântul învârtejit, oferindu-mi-se un autentic aspect autumnal hibernal. Nehotărâți încă să treacă la îmbrăcăminte groasă, ieșenii ieșiți în număr mic pe stradă merg grăbiți și zgribuliți spre treburile care i-au scos din casă. Stolurile de ciori, aceste prevestitoare de vreme rea, înscriu volte la mică înălțime, voind parcă să confirme prognozele sumbre ale meteorologilor privind iminenta înrăutățire și răcire a vremii în următoarele zile. Pe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
turcește, la 2-3 metri de ecran. El, bișnițarul de bilete, nu se umilea să stea pe scaunele numerotate ale sălii, locul lui era deasupra noastră, pe scenă, și n-avea număr. Zăceam într-o dimineață vineție de început de iarnă, zgribulit în pufoaica de șantierist, la o coadă de cel puțin 3 ore. Mexicanul meu era pe aproape, făcuse câteva biznisuri, își îndesa banii în buzunare. „Hai, bă, să machim ceva la geamuri multe, că m-am căcat pe mine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ar fi plăcut serenada micilor trubaduri, dar nu reușise să ațipească mai deloc, istovit de aventura bruscă și neanunțată la care fusese supus. - Hei, nu e nimeni aici? Chiar nimeni? Strigătul, ușor gâtuit, i se pierdu repede printre copaci. Oftă, zgribulit în mantia lui de un roșu perfect. Cine știe câtă vreme va rămâne aici, nebăgat în seamă. - Bună dimineața! Cine te-a adus aici? Vântul cred. Tresări și privi în stânga, de unde venea vocea. De pe o buturugă îl privea curioasă o ...pară. Verde
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
stropi pe bărbie și amica de ocazie deveni istorie. Îl cuprinse o spaimă nemaivăzută, încercă să se miște, dar degeaba. În câteva secunde țâncul fu lângă el, apucându-l cu mâna stângă și ducându-l până la nasul pistruiat. Părea nehotărât. Zgribulit în mantia lui de un roșu perfect, încercă să se facă mic, mic de tot în palma băiatului... Nu, nu, nu, te rog! Tic tac. Tic... tac. Oare cât să fie ceasul? Nu știe, n-a văzut niciunul până azi
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Capitalei (Literaturile Bucureștiului, sau Despre memoria fără amintiri, fotografii de Ion Lazu și Dan Vatamaniuc). Despre acesta din urmă scriu acum, fiindcă mi-a turnat cu boierească mărinimie în cupa amintirilor o sumă de nostalgii catifelat nimerite în aerul tomnatic zgribulit de afară. Am copilărit la câteva străzi de casa lui George Bacovia, la doi pași de Șoseaua Giurgiului (ba chiar de câteva ori i-am cărat sifoane doamnei Agatha, pe când straniul Gabriel îi făcea curte maică-mii), am bătut adesea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
se va pensiona, să scrie și el o povestire de spionaj în care să înfățișeze episoade trăite pe parcursul anilor lui de serviciu. Dar renunțase la asemenea idee pentru că nu găsea nimic remarcabil sau senzațional în propriile-i trăiri. Două păsări zgribulite pe un gard, într-o zi ploioasă, un bătrîn care-și vorbea de unul singur în stația de autobuz din Gaza Road, asemenea aspecte și altele similare i se păreau mai fascinante decît tot ce i se întîmplase în anii
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
sări pe geam. Încă două împușcături se auziră în direcția în care se îndreptă cel urmărit și nici o reacțiune din partea agenților. Trecu un timp, părând, din lipsa unei unități de măsură, nelimitat, fără nici o schimbare, și, de frig, Pica se zgribuli în mantoul devenit insuficient. Deodată, o fâșie de lumină mișcătoare pătrunse prin orificiul ușii, după aceea alta, în fine, chiar pe fereastră se iviră pete mobile de lumină. Pica privi pe ferăstruica ușii și văzu câteva mici reflectoare ce îmbrățișau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o cățelușă. Nu vedeam niciodată pe nimeni, nu ieșeam nicăieri. Duminicile ploua întotdeauna, și singura mea ocupație era să stau lângă geamul ud și să mă uit afară, în curtea din spate a casei, ca să văd singurul pomișor de acolo zgribulindu-se sub rafalele de ploaie. Dar nu mă pierdeam în reverii sau lamentații ca alte fete rămase nemăritate. Prea nu trăisem nimic niciodată, prea învederat tot ce atingeam devenea cenușă. Îmi era tot mai limpede că, tocmai pentru că nu mă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]