287 matches
-
vindeca de spaime, temeri și angoase. Întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. Între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83/0 țară: patrie (125); România (78); stat (27); neam (23); oameni (19); popor (19); sat (19); acasă (17); oraș (17); plai (17); frumoasă (16); pămînt (16); mare (15); casă (14); loc (11); origine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care, de altfel, nici nu s-a terminat de scris. Lăsînd la o parte organizațiile studențești și de tineret prezente, dintre care unele s-au născut din mișcarea socialistă 36, ceea ce frapează este slăbiciunea angajării socialismului european adult în această zguduire care a mișcat Bătrînul Continent. Internaționala Socialistă și partidele sale membre rămîn aproape complet străine de ceea ce se petrece în numeroase țări. Nici o reflecție comună, nici o adeziune colectivă și nici o acțiune concertată nu își fac apariția în această perioadă. Este
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mistică, la șase ani (cînd "alt eveniment straniu îi zgudui sufletul"), respectiv "pierderea" lui Dumnezeu, în criza ce survine șocului prilejuit de moartea tatălui. Trei trepte ale transformării cu profund răsunet interior, în a căror succesivitate trebuie citite nu doar zguduirile care prevestesc maturizarea, ci și reactivitatea exacerbată a copilului, respectiv adolescentului, care trăiește concomitent teroarea și fascinația tutelei (paterne, în ordine mundană, divine, pe calea de consecință a epifaniei). Vizibila motilitate psihică a tînărului este motivată prin postura lui mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
e singură și amărîtă, că l-a visat în noaptea din Vinerea mare foarte urît și a dat o slujbă chiar în ziua întîi de Paști ca să-l ferească bunul Dumnezeu de primejdii..." (s. n.) În ambele cazuri de "răpire", de zguduire interioară, Apostol se întoarce în lume transfigurat. Ochii condamnatului răspîndesc lumina unei înțelegeri. O seninătate de dincolo de lume, în care revelația morții se însoțește cu mîntuirea. Reacțiile personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît cu puterile
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
E limpede că metonimia își urmează cursul, transformînd însă termenii reprezentării. Vom accepta că, desprinse de conținutul simbolic imediat, lumina și reflectorul nu mai desemnează pe Celălalt, inamicul sfidător, ci ating semnificațiile mai înalte ale unei forțe transcendente. Ca o zguduire nevrotică, "ura" împotriva luminii, socotite pînă atunci rațional și pe cale metonimică semnul ochiului uriaș inamic, se preschimbă în adevărată fervoare. Fără un fond precis, ceea ce anunță deja natura de neînțeles a cratofaniei, atracția spre lumina nestăvilită copleșește mintea lui Apostol
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
elită) ai lui Nicolae Ionel, acest "poet al entuziasmului" (Ștefan Augustin Doinaș), "poet al " prezenței ", (care) proclamă pe cont propriu, fără să mai țină cont de vreo exigență sau vreo modă a contextului în care ne aflăm, marele miracol al zguduirii verbului în actul creării lumii" (Ștefania Mincu), un creator autentic de artă "orfică, vizionară, țintind gnoza și mistica deopotrivă", într-un cuvânt, teurgică, prin care se "depășește estetismul înspre pneumatic/ pneumatologic" (Lucia Cifor). Fiecare text semnat de Nicolae Ionel se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
publicat povestiri, preocupările lui centrale situîndu-se acolo, ca și în romane, în aria psiholo giei identitare a celui dislocat. Franzen, ceva mai prolific, a redactat, pînă în prezent, trei romane, Al douăzeci și șaptelea oraș/The Twenty Seventh City (1988), Zguduire/ Strong Motion (1992), Corecții/The Corrections (2001) și o carte de eseuri Cum să fii singur/How To Be Alone (2002). Precum Middlesex, Corecții o creație de prim rang (recom pensată, în 2001, cu National Book Award) a fost tipărită
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
particulară a voievodului moldav (absentă la omologul său muntean, Barbu Știrbei), dispus însuși a depăși îngustimea de vederi specifică funcției ocupate, dar și hotărât a-și "disciplina" colaboratorii, a le orienta energia și capacitățile în serviciul unui progres "măsurat", fără zguduiri, sub propria-i îndrumare și supraveghere. Numai că, mai curând decât s-ar fi așteptat, "revoluția pașnică"35 concepută la Iași de Gr. Al. Ghica i-a pus în față multiple adversități, izvorâte atât din inconsecventa creditare a "tinerimii", vădită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceea pe care se sprijinea monarhia antică capețiană și care a consacrat dublul principiu al dreptului divin și al dreptului istoric (Benjamin Constant însuși evocă în acest sens "sfințenia generațiilor trecute"), nu a putut pînă la urmă să reziste teribilei zguduiri a epocii revoluționare; ea s-a dezagregat progresiv. Aceasta s-a întîmplat fără ca în mod real și valabil să i se fi substituit, sub forma unor instituții stabile și definitiv acceptate, un alt tip de legitimitate, aceea a unui sistem
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al complementarității, un același imaginar ordonat și disciplinat se înflăcărează și se înfierbîntă atunci cînd sistemele de apărare ce se pun în funcțiune pentru a salva echilibrul acestei societăți sînt blocate sau suprimate. E la fel ca în cazul marilor zguduiri tectonice, care pot face să țîșnească gheizerele, cascadele tumultuoase, izvoarele învolburate. Această erupție imediată nu se poate totuși explica decît prin existența unor pînze de apă subterane. Prezente în relief, sub covorul vegetal, acestea erau ascunse privirilor. A trebuit să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se poate totuși explica decît prin existența unor pînze de apă subterane. Prezente în relief, sub covorul vegetal, acestea erau ascunse privirilor. A trebuit să se rupă stratul mineral pentru a fi eliberate cu toată forța, în toată intensitatea lor. Zguduirile mediului istoric au același rol ca și fisurările tectonice: lor li se datorește această țîșnire impetuoasă a energiilor, pînă atunci subiacente, ieșite din adîncurile imaginarului mitologic. E o constatare cu atît mai neliniștitoare cu cît societățile tehniciste din vremea noastră
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ceea ce anunța, relatarea întârzie să devină confesiune, pentru a recurge la aceleași trucuri retorice antrenate a simula, cumplit de fals, exaltarea: "[...] mi-ar trebui ochii și mintea unui grec de pe vremea lui Homer spre a-mi putea exprima în cuvinte zguduirea sufletească ce resimt la ivirea triumfătoare a soarelui, a în veci tânărului Helios"27. Din păcate nu cuvintele poartă vina în cazul de față, ci tocmai "realitatea" din spatele lor, ceea ce ar fi trebuit de fapt să le însuflețească. Zadarnic: oricât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-un singur mod și numai un anume gen de femeie. Fără să fie tulburat de larma sălii ("nu se auzeau decât pe dânșii"), Andrei își mărturisește emoția resimțită cu prilejul revederii acelui colț de stradă "în care avusese prima zguduire în fața frumuseții feminine" și a geamurilor memorabile "înaintea cărora tremurase o iarnă întreagă", pentru ca, subsecvent, să dezvăluie lucidei partenere de dialog (Lulù nu uită o clipă unde se află și nu are senzația "singurătății biblice"!) resorturile secrete ale mecanismului său
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Acolo, într-un sat părăsit, văzui lucruri care-mi înghețară sângele în vine... În acest spital întrucîtva părăsit... găsii mulți soldați de-ai noștri aproape uitați și murind din pricina lipsei de doctori și medicamente. Aceasta fu pentru mine o grozavă zguduire, mai ales când îmi dădui seama că întocmirile noastre sanitare se pregătiseră pentru răniți, dar nu erau câtuși de puțin destoinice pentru a lupta cu noua formă a dezastrului. Era lipsă de toate cele: doctorii duceau o luptă în care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
învăța cum și ce are de făcut. Vântul umed se înteți, măturând pământul, împiedicîndu-se în mormintele cimitirelor, zgâlțâind pe oamenii care se apropiau... Apoi preotul se opri la marginea gropii cu osânditul care, văzând lutul galben și cleios, avu o zguduire scurtă. ― Dumnezeu e bun și mare, îi bolborosi la ureche preotul, speriat, întinzîndu-i crucea la buze. ― Pe dincolo, părinte... vă rog! răsună iarăși glasul pretorului, nervos și răgușit. Trebuie ordine... Plutonier, ia seama! Nu-ți știi datoria? Mersul convoiului se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
istorie. Da, din Istorie, de acolo vin eu și cu toți prietenii mei, pentru că părinții, moșii și strămoșii lor au fost răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți tătărăști de la Patrașcu-Voievod, unchiul acestuia. Se arată hotarul pậnă la gura Pậrậului Frența în sus, la o dumbravă ce
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Dumnezeu. Cultura și credința sunt firele care ne mai țin încă agățați de noi înșine. Dumnezeu e mister, nu istorie. Despre Mesia, creștinii susțin că a fost pe pământ, evreii - că va veni. Numai Dumnezeu este nativ. Ceilalți suntem făcuți. Zguduirile metafizice pot direcționa albia unei vieți. Doamne, mai apasă-te și pe cei bogați, că pe noi ne dărâmi. Există în creier o zonă a credinței. Pe care mulți au secularizat-o. Dumnezeu a creat lumea. Și după aceea a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
regală să țină tovărășie regelui mort. Țărmul verde din Ta Kemet strălucea în soarele dimineții. CAPITOLUL XXVI Atlantida nu se scufundase toată, cum credeau cei plecați. Și nici deodată. Corăbiile scăpate de urgie ajunseseră în Marea dintre Pământuri când încă zguduirile subpământene tot mai răpeau bucăți de pământ atlant, prăvălindu-le în mare. Nici toți oamenii Atlantidei nu pieriseră în valuri. Cincisprezece mii de soldați, preoții aproape toți, fără Tefnaht și câțiva mai tineri, toți dregătorii și oamenii de neam, scribii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lungul timpurilor. Orașul Bârlad a fost devastat și distrus în repetate rânduri de hoardele năvălitoare ale tătarilor și turcilor, precum și a cazacilor și polonilor. Asupra lui s-au abătut mai multe incendii devastatoare, inundații cumplite și, nu în ultimul rând, zguduiri telurice de mare intensitate care nu o dată, l-au făcut una cu pământul. De fiecare dată însă, așezarea a renăscut din propria ei cenușă astfel că, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
definește “Excitarea care decurge în urma acesteia ca o anumită cantitate de energie care tinde către o direcție dată”. Afectivitatea a cărei orientare centripetă a fost demonstrată de Wallov este orientată către subiectul ale cărui dorințe și aspirații (tendințe, nevoi) sau zguduiri intime (emoții, sentimente) le exprimă. Atracția rezultă cel mai adesea din experiențele anterioare pozitive sau negative. Experiențe afective, organizație tonică, motivație Conceptul de investigare utilizat de Freud în mod metaforic și care constă în fixarea interesului afectiv asupra unui obiect
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
nimic. RENÉ DESCARTES, DISCURS ASUPRA METODEI Zero și infinitul au constituit miezul problemei războiului filozofic defășurat în secolele al XVI lea și al XVII-lea. Neantul slăbise filozofia lui Aristotel, iar ideea unui cosmos infinit de mare a ajutat la zguduirea ideii de univers închis într-o coajă de nucă. Pământul nu putea sta în centrul creației lui Dumnezeu. Pe măsură ce papalitatea își scăpa din mână turma, Biserica Catolică a încercat să respingă conceptele de zero și neant cu mai multă înverșunare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pusă în temelie; cel care seva bizui pe ea nu se va clătina. (Isaia 28, 2, 5, 9-10; 14-18).Predica apostolică avea în vedere în primul rând vădirea vinovăției poporului pentru uciderea lui Hristos (Faptele Apostolilor 2,36-38) ca o zguduire în vederea pocăinței, căci Hristos „a înviat rupând durerile morții” (Faptele Apostolilor 2, 36). Neintrarea prin„Ușă”, nu va fi o „neputință”, ci o „vinovăție” a lumii (Ioan 16, 7-9),din care cauză nu va putea vedea pe Dumnezeu. Aceeași Luminălină
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
aruncare sau scoatere cu efort, de forțare a trecerii și de finalizare... Româna are pe a scoate legat de lat. scato „a împroșca, a ieși izbucnind, a străbate, a curge”, de excutio „a scutura, a face să cadă prin forțare, zguduire, a arunca, a elimina”, de quatio „a agita, a face să avanseze spre ieșire, a împinge înainte, a da (a arunca) afară”. În vgr. κατω, κατα, καθα însemna (ca adverb, prepoziție și prefix) mișcarea sau lăsarea în jos (spre, pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scrierile lui Caragiale, la involuntara desconsiderare sau luare în zeflemea a morții, a sacrului și a gravității pe care o presupune. Aceasta ar fi atitudinea personajelor direct implicate. În privința intenției autorului, însă, nu s-ar putea susține că ar viza zguduirea violentă a conștiințelor amorțite de literatura de amuzament facil și convențional, prin expunerea atrocității în scopul exorcizării terapeutice a angoaselor, așa cum preconiza Antonin Artaud în manifestele la "teatrul cruzimii" și așa cum vor justifica dramaturgii absurdului recurgerea la umor negru. Ceea ce
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]