361 matches
-
mîncat! ― Nu, don' profesor, eu prefer racul! ― Și cum pretinzi dumneata că racul poate ține loc de pește? ― Păi nu pretind eu! ― Cum, n-ai spus chiar dumneata adineauri? ― Ba da..., eu am spus, dar nu pretind eu, ci o zicătoare populară rusească spune: "cînd nu e pește, și racul e pește!" ― Te pricepi și la folclor, hm! Zicătoarea, însă, n-ai înțeles-o cum trebuie; altceva vrea să zică ea, dar nu despre asta e vorba acum. Ce știi despre
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Păi nu pretind eu! ― Cum, n-ai spus chiar dumneata adineauri? ― Ba da..., eu am spus, dar nu pretind eu, ci o zicătoare populară rusească spune: "cînd nu e pește, și racul e pește!" ― Te pricepi și la folclor, hm! Zicătoarea, însă, n-ai înțeles-o cum trebuie; altceva vrea să zică ea, dar nu despre asta e vorba acum. Ce știi despre rac? ― Când îl fierbem, racul devine roșu, vorba aceea, ca un rac! ― Hm! De ce? ― Pentru că se opărește, și-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
l-a dat. 8. O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deșertăciune. 9. Pe lîngă că Eclesiastul a fost înțelept, el a mai învățat și știința pe popor, a cercetat, a adîncit și a întocmit un mare număr de zicători. 10. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute, și să scrie întocmai cuvintele adevărului. 11. Cuvintele înțelepților sunt ca niște bolduri; și, strînse la un loc, sunt ca niște cuie bătute, date de un singur stăpîn. 12. Încolo, fiule, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
s-a pietrificat, cine mă apără dacă nu pământul? cine mă apără dacă nu floarea de nu-mă-uita ? cine mă apără dacă nu fericirea ? aveam cuvinte dar cuvintele au făcut aripi și-au zburat în sintagme, și-n proverbe, și-n zicători până când au trecut de soare, până când mi-au iubit și privirea lungă cât dragostea de la un pol la celălalt pol, aveam o imensitate de tristețe care aștepta doar un semn spre a se sacrifica întru dreptate, aveam o călătorie, dar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
taina fabricării de bragă și care spunea că doi turci se freacă cur În cur deasupra unui lighean, un al treilea toarnă cu ibricul apă În chiar locul joncțiunii, iar ceea ce rezultă este tradiționala răcoritoare care a intrat și În zicători, mulți dintre vorbitori folosind cuvântul, dar neavând habar ce-ar putea Însemna, cât din pricina amintirii moștenite de la bunica vitregă care Îi aducea În fața ochilor braga și sângele acelui om amestecându-se Într-o băltoacă, mișcându-se lent și lățindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că nu mi-a trecut și mie prin cap acel gând... Încearcă să gândești cu răbdare. Apoi caută reversul fiecărui lucru și ai să vezi cum ți se limpezește orizontul... Și, ca să-ți vină mai ușor, începe cu căutarea înțelesului zicătorilor și proverbelor populare și ai să vezi câte învățăminte minunate ai să capeți! Îl ascult pe călugăr vrăjit de gândirea lui și poate mai mult de faptul cum mi le spune. Totul se leagă într-o armonie desăvârșită: ton, privire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este Jiang Ching. Este un dar atent din partea soțului meu. Nu mai sunt Lan Ping - Măr Albastru. Noile caractere au linii drepte, ca o barcă plutind în vânt - Jiang e Râu, iar Ching e Verde. Jiang Ching e rezumatul unei zicători tradiționale: Verdele vine din albastru, dar e mai bogat decât albastrul. M-am despărțit de vechiul meu rol. Ies din albastru și intru în mai bogata culoare verde. Sunt un fluture ieșit din cocon, primăvara îmi aparține. Numele meu devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
stele din nopțile liniștite erau, probabil, cele care îl ajutau să continue să fie mereu la datorie după o lungă zi de căldură, plictiseală și disperare. „Tuaregii înfig stelele în suliță ca să-și lumineze drumul cu ele...“ Era o frumoasă zicătoare din deșert, dar cine o născocise cunoștea bine acele nopți și acele stele și știa ce înseamnă să le admiri ceasuri întregi de atât de aproape. Trei lucruri îl fascinaseră pe când era copil: focul, marea spărgându-și valurile în stâncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Ceea ce duse însă surpriza la apogeu, a fost faptul că zona cu pricina se dovedi o cascadă de energii albe, pozitive. Radiesteziștii avansați descoperiră cu neastâmpăratele lor nuielușe de alun sumedenie de izvoare cristaline (probabil că de atunci datează și zicătoarea „frumos clipocește buna dimineață”). Finalmente, pentru Jean totul deveni limpede: ceea ce demarase el nu era o afacere, ci o misiune. Imediat după această Iluminare, au fost achiziționate două garsoniere alăturate. De acum încolo se putea vorbi, în plus, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai mult pentru că așa a fost să fie. Cîteodată ea este atunci cînd nimeni nu mai credea că poate să fie. „La Dumnezeu și la români totul e posibil”, zice o vorbă culeasă de Zane printre miile de proverbe și zicători ale neamului. „Românii pot mai ales atunci cînd nu se mai poate”, explică Mircea Vulcănescu. De aceea, isprava este totdeauna surprinzătoare, ea îi ia pe toți prin surprindere, căci nu se așteptau ca X să facă așa ceva taman aici și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
printre oi - dar un lup care se poate dovedi util și ca atare poate fi primit în sat. Cu o condiție : să nu uiți niciodată că lupul își schimbă părul, dar năravul ba ! Un repertoriu divers de rituri, reprezentări și zicători înconjoară acești meșteșugari - fierari, morari, cîrciumari etc. -, semnalînd riscul pe care îl reprezintă dincolo de aparențele benefice. De multe ori, ei sînt străini : fierarii sînt țigani, cîrciumarii sînt evrei... Să însemne deci că țăranii români sînt xenofobi de la mama lor, că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai mult sau mai puțin ritualizate a ospitalității și ostilității decît al unei uri apriorice. Dar și în această privință, țăranii erau foarte reticenți chiar și între ei : „Cel cu masa să poftească/ Cel chemat să nu-ndrăznească !”, avertizează o zicătoare culeasă de Zane. Și tot în culegerea sa putem găsi și alte avertismente împotriva ospitalității nesăbuite : „Cînd ești chemat la masă, mai bine te duci cu burta plină” ; „Cheltuielile ospitalității te lasă cu buzunarul gol” etc. Existau, în consecință, nenumărate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tale, ci M-ai ațîțat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvîrșești alte nelegiuiri cu toate urîciunile tale!" 44. "Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta: "Cum este mama, așa și fata! 45. Tu ești fata mamei tale, care s-a dezgustat de bărbatul și copiii ei. Tu ești sora surorilor tale, care s-au dezgustat de bărbații și copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvîrșești alte nelegiuiri cu toate urîciunile tale!" 44. "Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta: "Cum este mama, așa și fata! 45. Tu ești fata mamei tale, care s-a dezgustat de bărbatul și copiii ei. Tu ești sora surorilor tale, care s-au dezgustat de bărbații și copiii lor. Mama voastră era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
am înălțat copacul care era plecat, că Eu am uscat copacul cel verde și am înverzit copacul cel uscat. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face." $18 1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții? " 3. "Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel: 4. Iată că toate sufletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
a vorbit astfel: 2. "Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: "Părinții au mîncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții? " 3. "Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel: 4. Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuiește, acela va muri. 5. Omul care este drept, care face judecată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
rost de bani. Îi dăduse moș Alexandru dar și moș Tache, bunicul lui, ba și mătușa Floarea, mătușă-sa. E bine să ai neamuri care să te și știe. Eu a veam ceva parale puse deoparte dar ținând seama de zicătoarea că la pomul lăudat să nu te-aștepți la prea mult, am vândut bicicleta unui învățător din Țigănești. Mi-a dat a zecea parte din preț ca arvună și arvunită a rămas pe vecie. Câte odată îl visez, că se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
tu te duci ca valul mării! Peste tine se așterne zilnic pulberea uitării... Luca Guțaga n-a fost cu noi. Plecase să facă Anul Nou și toată vacanța la Pocrovca Nouă unde se afla mama sa, văduvă . Dar după cum spune zicătoarea "sărace bine, mult rău te mai așteaptă", iată c-a venit și timpul suferințelor. După cum am spus nici eu și nici Luca nu aveam examenul de capacitate, deci nu aveam diploma de învățător așa că puteam fi înlocuiți oricând de un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cunoșteau deci fără îndoială și cultura pământului. Herodot ne spune anume că Sciții aveau obiceiul de a bea vin curat și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a fi luat apă în gură din Istru, în chip de vin sfânt, și a fi jurat că nu se vor întoarce în țară decât după ce vor fi tăiat pe dușmani». Oare să nu fi rămas de la acel obicei dacic zicătoarea și blestemul poporan al Românilor: «bată-te Dunărea,» deoarece numai Dunărea apare în mintea poporului nostru ca înzestrată cu puterea de a pedepsi, și nu vreun alt râu. Este lesne de înțeles după cele spuse pană aici pentru ce, în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
le-mpreună. Te - apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă, Ca și țara toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile Pâlcuri sboară ciorile, De mai zici cu [zicătoarea]: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temeiu de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, 93
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
alege orice! Vânătorul lui Rembrandt, Degas sau Monet. Clar? ― Sînteți generoasă... ― Practică! Te vor ajuta doi oameni. ― Doi gentlemeni, bănuiesc! Cine sînt? ― O vei afla la timpul cuvenit. Să ne întoarcem la muzeu... ― Aveți cumva cheile? ― Ascultă! Nici bancurile, nici zicătorile dumitale de familie nu mi se par de spirit! Inginerul ridică din umeri. ― Simțul umorului e o floare rară. ― în schimb, prostia crește pe toate drumurile. Trage fermoarul, băiete! ― În regulă! Nu știu nimic despre Muzeul Chiusbaian, dar îmi pot
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
umeri și spuse aiurea: ― Moarte naturală! Bătrânul dădu din cap edificat. ― Orientalii au un proverb: Decât un filozof mort, mai bine un măgar viu. ― Adică? ― Se înșală! Se înșală lamentabil! ― Aha! înțelese sculptorul. Dar despre măgari bătrâni nu știi nici o zicătoare? ― Nu are rost să vă certați, interveni Melania Lupu. Avem atât de puțin timp la dispoziție. Grigore Popa scoase o mână de sub pled: ― Hai s-o luăm altfel! Presupunem că am găsit formula să ne... În fine, să ne descotorosim
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Takamori gândea: „Are probabil o grămadă de bani...“ Simțea și invidie, și repulsie. „Oare ce fel de bărbat va fi acela care o va lua de nevastă? Tare mi-ar plăcea să-l văd.“ Din fericire, sunt o mulțime de zicători vechi ce ridică-n slăvi bărbații și desconsideră femeile: „E greu să crești fiice și pitici“ sau „Vrăbiuțe, cum puteți voi pătrunde taina marilor gâște?“ Pe când Tomoe stătea cufundată în ziar, Takamori s-a străduit să-și amintească zicătorile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de zicători vechi ce ridică-n slăvi bărbații și desconsideră femeile: „E greu să crești fiice și pitici“ sau „Vrăbiuțe, cum puteți voi pătrunde taina marilor gâște?“ Pe când Tomoe stătea cufundată în ziar, Takamori s-a străduit să-și amintească zicătorile și i-a mai trecut puțin iritarea. Dar adevărul e că de multe ori marea gâscă trebuia să se împrumute tot de la vrăbiuță și situația nu era tocmai de invidiat. — La urma urmei, sunt fratele tău, se scuza el, ploconindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]