1,041 matches
-
ale toaletei; II. Despre curățenie În raporturile ei cu toaleta; III.Despre toaleta bărbaților; IV. Despre toaleta femeilor; V. Despre variațiile ținutei, precum și rezumatul capitolului. Principiile ecumenice ale toaleteitc "Principiile ecumenice ale toaletei" Oamenii care se Îmbracă la fel ca zilierii, cei al căror trup se acoperă zi de zi, nepăsător, cu aceeași Învelitoare ce duhnește și e la fel de soioasă, oamenii aceștia sunt tot atât de numeroși ca nătărăii care umblă prin lume fără să vadă nimic, care mor fără să fi trăit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
unite sau ai căror membri să semene cu imaginea noastră despre ei: călugări contemplativi, cavaleri galanți etc. Cea mai mare parte a populației era formată din a treia stare comercianți, meșteșugari, și lucrători fiecare cu persoanele care depindeau de el zilieri, ucenici, soții, copii, servitori. Deși teoretic cetățenii bărbați adulți erau egali în comunitate, diferitele ocupații dețineau diferite cantități de prestigiu, iar inegalitățile în privința bogăției erau deosebit de semnificative. Autorii amintiți îl citează pe De Roover, care la mijlocul deceniului 7 al secolului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
carte de muncă, autorizație sau contract -3,7 2,2 3,0 patron cu angajați 2,1 Ultima școală absolvită gimnaziu 2,4 liceu -2,3 Ocupația ocupații intelectuale -2,8 2,1 tehnicieni sau maiștri -2,1 2,1 zilieri în agricultură 2,3 inactivi 2,5 -2,7 Vârstă vârstnici 2,3 -2,4 Stare civilă căsătorit(ă) -2,0 2,5 văduv (ă) 2,7 -3,2 Venit* sub 2 milioane ROL 2,8 -2,7 -2,4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în timp ce inventam primele poezii. L-am învățat abia după aceea, în ’43, când a trebuit să mă „refugiez” la Casarsa, unde am trăit mai întâi existența reală a vorbitorilor, adică viața țărănească, apoi Rezistența și, în sfârșit, luptele politice ale zilierilor împotriva latifundiarilor. Așadar, în Friuli am învățat mai întâi o lume țărănească și catolică, ce nu are nimic de-a face cu cea din Veneto (astăzi, în Friuli nu există și ar fi de neconceput o urmă de fascism), iar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Friuli am învățat mai întâi o lume țărănească și catolică, ce nu are nimic de-a face cu cea din Veneto (astăzi, în Friuli nu există și ar fi de neconceput o urmă de fascism), iar apoi am devenit, alături de zilieri, comunist. În Friuli i-am citit pe Gramsci și Marx. Iată care e „clericalismul meu din Veneto”. În apărarea lui De Marsico au sărit în același timp și în perfect acord Umberto Eco (Il Manifesto, 2 februarie 1975) și L.
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fost relativ norocoase; alții și-au găsit la Întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au Întors, Într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au lucrat pentru români ca zilieri, numindu-se „iobagii românilor”, deși unii români au returnat germanilor reîntorși părți din pămîntul pe care Îl ocupaseră. În timp ce unii și-au găsit casele intacte, alții au descoperit că și-au pierdut unul dintre părinți, soțul, o rudă. Fie că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istoria Bisericii Ortodoxe Române. Urmează școala primară și gimnaziul la Iași, apoi Liceul Internat din același oraș (1948-1955). Între 1955 și 1960 frecventează, tot aici, cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza”. După absolvire a fost trei ani zilier la Arhivele Statului, traducător la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” din Iași, ulterior a funcționat ca profesor de limba română, zoologie și cunoștințe agricole la școlile din Podu Iloaiei și Prigorenii Mari, județul Iași. În 1963 este angajat cercetător științific la
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
învățăturile fericitului domn Simeon interesante, între altele, pentru că sfatul privitor la convertirea la credința în Dumnezeu, sprijinit de exemple biblice, se concretizează nu numai în îndemnul de a nu asupri săracii, străinii, văduvele și orfanii de a-i plăti pe zilieri și de a-i evita pe soții adulteri, prostituatele, vrăjitorii și asasinii, ci și în instrucțiuni precise referitoare la dobânzile percepute la împrumuturi, pentru a limita cămătăria. Un al doilea apendice la Viața siriană conține scrisoarea presbiterului Cosma către Simeon
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se hotărăște să plece în Elveția. În aprilie sosește în stațiunea Leysin, unde timp de patru luni stă izolat pentru a-și îngriji sănătatea, citește cu pasiune și se străduiește să învețe limba franceză cu ajutorul dicționarului. Apoi este zugrav, servitor, zilier la terasamente, tractorist. În primăvara anului 1917 pleacă la Lausanne, unde face iarăși tot felul de munci manuale. În ianuarie 1919 este internat de Crucea Roșie Americană în Sanatoriul Sylvanne- sur-Lausanne. Aici îl cunoaște pe ziaristul Josué Jéhouda, care va
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Cel puțin o vreme neinclus în „loturile criminalilor de război”, S. va fi până la naționalizare director al Societății Textila Română, ulterior câștigându-și existența ca zilier, contabil, inspector de credite, vânzător la Aprozar. În 1957 era șef al relațiilor externe la Uniunea Compozitorilor, mai târziu statistician la Institutul de Geriatrie. Spre sfârșitul anilor ’50 fusese arestat și închis la Aiud. E posibil ca motivul să fi
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
învățăturile fericitului domn Simion, interesante, între altele, deoarece sfatul privitor la convertirea la credința în Dumnezeu, susținut de exemple biblice, se concretizează nu numai în îndemnul de a nu asupri săracii, străinii, văduvele și orfanii, de a-i plăti pe zilieri și de a-i evita pe soții adulteri, prostituatele, vrăjitorii și asasinii, ci și în instrucțiuni precise referitoare la dobînzile percepute la împrumuturi, pentru a limita cămătăria. Un al doilea apendice la Viața siriacă conține scrisoarea prezbiterului Cosma către Simion
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
conduite antisociale; - dependenții sociali sau persoanele care nu se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate: vagabonzi, emigranți, șomeri, zilieri, prostituate. 4. Starea de normalitate Conceptul de normalitate nu trebuie raportat exclusiv la sfera medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod considerabil
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1 400 de lei plăteam doar sindicatul, 7 lei, un sindicat, probabil, al fabricii, la care fusesem automat înscrisă. Muncitorii necalificați - nu am văzut decât bărbați - luau salariul într-o hală, semnând pe un butoi de păcură, probabil. Eram ca zilierii. Nu primeam spor de vechime și nici alocație pentru copil. După șase luni aveam dreptul la jumătate din alocație pentru copil. La Oficiul Forțelor de Muncă, un tovarăș Moș mi-a spus că totul, adică angajarea mea, se datorează crizei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și al lui Constantin Vlad, lăcătuș mecanic. Urmează la București școala primară și Liceul „Mihail Sadoveanu” (1956-1960). Se înscrie la Facultatea de Filologie, dar este exmatriculat chiar din primul an în urma unei dispute cu filosoful Radu Florian. Se angajează ca zilier la Institutul de Energetică al Academiei Române (1961) și ca supraveghetor de noapte la Școala Specială nr. 1 pentru surdo-muți (1963-1967). După un nou examen de admitere la Filologie, în 1965 își reia studiile universitare, pe care le va finaliza în
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
POPA, George (19.X.1912, Mediaș - 19.IX.1973, Mediaș), poet. Se trage dintr-o familie de țărani - mama se numea Maria (n. Ghecășan), iar tatăl, Gheorghe Popa, era zilier. Urmează școala primară la Biertan, Târnava Mare și Gârbova. În 1930, absolvind Școala Normală din Deva, este numit învățător în Ghelința și Lemnia, din Covasna, apoi în Dârlos și Valea Lungă, din județul Sibiu. În 1937 se află, ca învățător, în
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
speriați că nu prea ai cum să investești” (bărbat, 27 de ani, salariat). Lipsa locurilor de muncă este o altă problemă cu puternic impact la nivel local: „Să deie la oameni de lucru, locuri de muncă” (bărbat, 26 de ani, zilier). Cei care au cunoscut/avut experiența lucrului în străinătate vorbesc despre o mai bună prețuire a forței de muncă în țările din Uniunea Europeană. Diferență între ceea ce înseamnă sat european și satul Trifești este dată și de modul deficitar în care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
magazine private, doi, trei dulgheri” (farmacist, 65 de ani); „Trei magazine, două baruri” (medic, 41 de ani). Salariații în Zerind însumează câteva ocupații în servicii: vânzători (la magazine mixte, baruri), angajați (la primărie, poștă, poliție, asociația agricolă, cabinet medical, farmacie), zilieri: „Cei care au pământ mă cheamă și pe mine și pe ăsta și pe altu’ să lucrăm la ei. Mergem la zi... Nu sunt locuri de muncă, aici nu este fabrică” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani). Salariații
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
toamnei - Ziua Secerișului, Balul Strugurilor. În parc se găsește o fântână cu apă potabilă unde femeile se strâng să discute când vin după apă. 4. La Bar. Există trei baruri în Zerind situate pe șoseaua națională. Din bar sunt luați zilierii la muncă în fiecare dimineață. 5. Pe stradă, în fața caselor. „La căminul cultural” (pensionară, 72 de ani); „La căminul cultural” (pensionar, 65 de ani); „Căminul cultural” (medic, 41 de ani); „În ușa vecinei. Se mai obișnuiește să se stea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru că „acuma oamenii sunt amărâți și nu mai au bani” (femeie, 52 de ani). Nu există vecinătăți, oamenii ajutându-se reciproc doar ocazional la muncile agricole, regula fiind însă participarea familiei extinse și ajutorul în familie combinat cu angajarea de zilieri în campaniile agricole. Dacă s-ar iniția o lucrare în folosul comunității, oamenii apreciază în general că ar participa cu forță de muncă, și nu cu bani. Răspunsul la acest gen de întrebări trimite cu gândul la un „efect de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare familie are pe lângă casă porci, vaci, păsări, iar câteva familii au și cai. Produsele animaliere, lapte, ouă, excluzând carnea, care se păstrează pentru consumul propriu sunt vândute în aceleași piețe (din Făget și Lugoj): „Pentru a câștiga un ban” (zilier, 33 de ani). Totuși, câteva persoane au amintit de două forme de vânzare a animalelor, precum achiziționarea de porci pentru consum de către orășeni și vânzarea en gros către un colector, reprezentat al unui abator din Lugoj. În ceea ce privește vânzarea laptelui se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în cadrul familiei, iar pentru sfaturi „exterioare” se apelează mai ales la prieteni: „...am niște prieteni cu care mă înțeleg... Vreo doi, trei pe care mă pot baza... Vorbesc ce-o făcut ală, ce-o făcut ală... Discutăm și de agricultură” (zilier, 33 de ani); „Vorbesc cu prietenii... Cu tineri... muzică, ce face în timpul liber, mai un banc...” (elevă, 16 de ani). Dacă problemele nu pot fi rezolvate prin discuții cu familia sau cu prietenii se apelează la „un om care se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este foarte departe. Îi lipsește ca agricultura să fie mai dezvoltată, drumuri mai bune și traiul oamenilor să fie mai bun” (agricultor, 25 de ani); „Nu-i informare... În agricultură nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc” (zilier, 33 de ani). Rugați fiind să identifice asemănările și diferențele dintre satele europene și cele românești, autoritățile au invocat istoria comună și poziționarea geografică, iar diferențele se pun pe seama decalajului economic și social dintre noi și țările europene. Caseta 1
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din domeniul în care activează sau care îi privesc direct: „Mărirea pensiilor și a salariilor” (agricultoare, 36 de ani); „Calitate mai bună a produselor” (secretar primărie, 37 de ani); „Legile o să fie ca la ei (...) Să pot să muncesc liber” (zilier, 33 de ani); „Școlile o să fie mai bine puse la punct... Calculatoare... Săli de clasă... Biblioteci” (elevă, 16 ani); „Se va ridica nivelul de trai pentru că va exista migrația forței de muncă... Și ceilalți vor veni la noi să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
minime din aderarea noastră, dimpotrivă: „Sărăcie mai mare decât e... O vom duce mult mai rău... Pentru că sunt impuneri care se lasă cu prețuri generalizate și la salariile pe care le avem noi...” (pensionar, 55 de ani); „O să sară prețurile” (zilier, 33 de ani); „Decurge totul prea repede, și majoritatea nu înțeleg ce înseamnă” (muncitoare, 31 de ani); „Dacă-i vorba să crești porci de rasă sau vaci... te dezavantajează că nu prea ai putere de cumpărare” (poștaș, 45 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca un copil instituționalizat, îmbrăcat, hrănit și îngrijit de către autoritățile centrale din cauza puterii economice reduse. Poate în douăzeci de ani Hăneștiul va fi sat european!” (bărbat, Hănești). „Suntem foarte departe de satul european! Nu avem posibilități de angajare, muncim ca zilieri (...) Nu cred că cineva din satul european trăiește în același condiții în care trăim noi!” (femeie, Hănești). În satul european, agricultura se face altfel decât la noi, pe suprafețe mari, folosindu-se tehnologii noi și puțin poluante. Potrivit celor intervievați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]