6,137 matches
-
le-audă duruta lor muțenie?”. Urmează relatarea uneia dintre puținele supraviețuitoare, nonagenara Valentina Dovjinskaia.; 2. ,,Deschid cartea Aniței Nandriș-Cudla 20 de ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare: le-au luat sapa și tot ce-au avut pe lângă case, pe mulți înstrăinându-i pentru totdeauna de vetrele străbune”; 3. Un val uriaș de disperare desprindem din tragedia neputinței profesorului Teodor Bălan, directorul Arhivei Istorice din Cernăuți, de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Eminescu este foarte des citat. Care a fost răul făcut de Eminescu că a stat 8 ore în baie? Cum putea el să tulbure astfel ordinea publică? Arestarea lui premeditată nu a fost decât un pretext de protecție de către așa-zișii ,,prieteni’’ ai lui, care în dimineața acelei zile îi făcuseră rost de un bilet de internare prin Titu Maiorescu. Dar, cu toate acestea, după ce Eminescu se va însănătoși, va urma pentru el acea perioadă de ultimi șase ani de viață
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
ani. Regretatul profesor și cercetător ieșean face parte din categoria acelor istorici contestați cu vehemență de mai tinerii colegi de breaslă, evident cu burse prin te miri ce străinătățuri, doar pentru faptul că nu a îmbrățișat cu toată căldura, așa-zisul holocaust din România. Ba dimpotrivă, cu argumente științifice istoricul de la Iași a mai ponderat exagerările cu iz propagandistic și cu ținte politice antiromânești foarte clare ale holocaustologilor de ocazie. Mai mult, a fost unul dintre cei care s-a dedicat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ploaie. Singuri, doar noi, legați cu brațele unul de celălalt, lovindu-ne de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă și se va prăvăli pe caldarîm. Dansul propriu zis va începe atunci, cu zvîrcoliri și scrîșnete de oase, cu piruete străvezii prin crîngul de fulgere zimțate, cu pași de corb, de ciută, de urs, de cimpanzeu. Totul va dura abia o fracțiune de secundă, ploaia topindu-ne pînă la
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
lui Trecento, cînd îl înregistrează Dante... Altminteri, termenul acesta (care,-n engleză, este yes, iar în germană, este ja) comportă numeroase versiuni vernaculare, — dovadă, dincolo de tomurile docte, acest catren ocazional al lui Ion Barbu (în care este elogiată o așa-zisă "Jos-Saxonă", o Nieder-Sächsine adică, — o veche Freudenmädchen, anume Else Erhardt): "Robită ora, ca o turmă/ Ascultă-acestei dulci Cloé/ Cînd ea o cheamă ori o curmă/ În hanovreza ei: O, ye!" Cît despre limbile neolatine, acestea, după "da"-ul lor, sunt
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
Mihai Cantuniari Cu un debut (1988) încă de pe-atunci matur și neconcesiv, întârziat păgubos, nejustificat, din așa-zisele “cauze obiective” care ne-au otrăvit tuturor existența, ținând de neîncurajatoarea conjunctură a acelor vremi - textele continuă să putrezească undeva prin beciurile Cărții Românești -, talentatul vasluian Daniel Dragomirescu și-a preschimbat răbdător neșansa inițială și izolarea relativă în atuurile puternice
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
încordări sterile? Nu e o oboseală ce se traduce prin tristețe, blazare și gust de neant, toate cele ce și-au deformat puterile lor sufletești de răbdare și iluzie creatoare de mai bine - schimbându-le pe succesul șters al așa zisei libertăți absolute? Într-una din minunatele sale scrisori către un tânăr poet, Rainer M. Rilke scria: “auch lieben ist gut, denn lieben ist schwer”, “și a iubi e bine, fiindcă a iubi e greu”, și după ce demonstrează cât de grea
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Ruxandra Cesereanu Keran și Baubo Călăuzita de pisicile din Rodos, alb-roșcate, sub adierea unui evantai cu boare de santal, iată-mă-n insula zisă a soarelui, cea izbăvita de îmbucătura unui zeu furios, care nici ibovnice de seamă nu avea, nici lumea nu stia s-o zămislească îndoit. Roșcove și smochine culegeam în zori cu hitonul încrețit de scaieți, de thyrs mă sprijineam doar
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
ediția I a volumului său apare în anii ’70, sub cenzură comunistă. Dar verificarea ei nu este chiar imposibilă. Anunțul menționat de memorialistă a apărut într-adevăr la mijlocul lunii iulie 1943 și suna astfel: "Prefectura Poliției Capitalei comunică: Gurfinchel Sara, zisă Gurian Sorana, născută la 3 noiembrie 191319 în Comrat Tighina, fiica lui Ițic și Ghitlea, licențiată 20, fostă publicistă, de statură mică, avînd piciorul drept mai scurt și cu defect la ochiul drept, este urmărită de poliție pentru fapte grave
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
cu persoana respectivă?". Tia Șerbănescu se situează așadar în răspăr față de toată tradiția literară care tocmai asta arată, cum să dai confortul pentru dragoste și "cum să iubești cînd nu ești căsătorit cu...". Se situează în răspăr și față de literatura zisă "feminină", care alunecă mai ușor în exces de sentiment și de rafinament. De altfel cînd încearcă acest registru, al înduioșării, el sună strident și singurele pagini care nu-i reușesc sînt cele în care e patetică, chiar dacă motivele sînt întemeiate
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
putut-o cunoaște, aprecia sau detesta după caz. (E de văzut dacă repetata intenție de a pleca aiurea - sunt cunoscute incercările de stabilire la Brașov, Timișoara și Cluj, înainte de a se exila tocmai la Berlin - s-au datorat orașului propriu zis, locuitorilor de rînd ori, mai degrabă, cercurilor suspuse). Cert este că a manifestat un interes constant pentru problemele de arhitectură și urbanism, opera sa cuprinzînd în subtext un adevărat ghid al Bucureștilor vremii. O imagine de departe sau de aproape
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Arghezi, care este și grav bolnav de o anemie cerebrală, nu mai are dreptul să publice nimic și este interzis în librării.) De asemenea Călinescu, deși politicește este aparent cu ei, este vehement atacat public și în presă pentru așa-zisul "idealism hegelian" al pozițiilor sale de critic și istoric literar. Șerban Cioculescu agonizează moralmente ținând anticăria lui Sterescu. Bietul Voiculescu capătă o figură tot mai scobită și mai palidă de Christ în suferință, Teodorenii de asemenea puși la index". Deci
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
înlocuită în nu știu ce reclamă la sutiene („Mantea, nici cu sânii nu mai faci bani?“). Lupescu și Mantea se prefac că n-au auzit. Nu-i nimic, poate o să-i răspundă Jojo Libertății de vineri, la o întrebare legată de așa-zisele fantezii urofile ale fostului ei iubit: „Jojo, de aia l-ai părăsit pe Țeavă?“. Țeapă, însă! Nu răspunde nici Jojo, după cum nici Moni Columbeanu nu pune botul la încercarea disperată de dialog a ziarului Click! de vineri: „Moni, ai vrut
Când ziaristul de tabloid vorbeşte singur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21193_a_22518]
-
apoi domnul în cauză, da încă odată dovadă nivelului la care a ajuns dânsul! C-a fost pus acolo din considerente, (altele decât cele la care se așteaptă mulți dintre cei care au văzut 15 minute din toate edițiile așa zisului show TV), e una. Dar să te aștepți la minimă decentă ... cred că nu e cazul. Acea decentă ... care vine din cei 7 ani “în tibet” [sunt sigur că ai prins aluzia], pe care domunul Cătălin Ștefan Ion, insistă să
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
un energizant! @dragosbucurenci Mi-a placut materialul tău despre Puric. Am scris și eu ceva aici http://cuvinteonline.ro/cultură/3340-Vis... Anul trecut Dan Puric venea la Oradea, pe scena Casei de cultură de-acolo, într-un spectacol (mai bine zis monolog) cu intrare liberă. Curioasă, m-am împachetat și eu să mă duc. După 5 minute într-o sală arhiplina în care curgeau sudorile pe tine și n-aveai nici o șansă să respiri normal, cu ochii la un om mititel
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
am avut neplăcută surpriză să îl văd la NY, în cadrul unui seminar pe tema non-interventiei statului în piață (libertarians). Take a look: http://www.mineyourownbusiness.org/ Dragoș, în cele câteva rânduri scrise de Ghitza 777, poți citi, unde duce așa-zisa respactare a legii în Țara asta minunată, părăginita mai ales moral. Să accepți decizii ce au în spate interese distrugătoare la propriu, pune desigur sub semnul întrebării onestitatea, oricâte semnaturi-basesciene ar legaliză acea acțiune. Așa fiind, cuvintele rămân întregi, iar
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
citești și altfel de opinii despre decembrie ’89, opinii că a ta. Îmi dau o stranie senzație de normalitate în gîndire și lipsa de ipocrizie fățarnica, atît de prezență în preajma acestor zile. Sărbători fericite! Fiecare înțelege în felul lui așa zisă revoluție. Un lucru e cel ,mai important și anume libertatea. Mare om mare caracter, mie îmi place cum și ce face Bucurenci asta ce să mai zic... super tare omu’
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
deboșul și ruina (nu fără, știm, concursul cutărui 'Nea Scarlat) și, în sfârșit, psihoza suicidă, de care-l mântuie numai năpraznicul deces al hrăpărețului unchi Iorgu, în urma căruia, ajuns din nou un posident, nu face alta decât tocmai să "închidă" zisele case de prea răi auguri, mutându-se intempestiv "în Mântuleasa". Că, între altele, "Cișmeaua Roșie" nu este o ficțiune mateină, dar un loc binecunoscut, ultracentral (și nu fără o strânsă legătură cu, amintită-n treacăt, Ralu, domnița primei noastre scene
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
o carte despre Insulele Canare, text și fotografii color, excelent executate, mai bine decât la "Arta Grafică", patronată de inginerul Albaiu. Singurul televizor color, producție românească, fusese instalat la serviciul administrativ, în folosință comună, iar picturile originale se aflau în așa-zisele saloane de primire, înzestrate cu mese, măsuțe și canapele stil instituție de stat cu partid unic. Dispăruseră scrumierele unice, de sticlă rubinie, șlefuite cu polizorul, în geometrii specifice, nelipsind insemnele nobiliare ale proletariatului, secera și ciocanul. Fuseseră înlocuite cu produse
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
însemna încă întreaga Peninsulă Iberică, iar "Portugal" era la fel de "spaniol" precum Castilia sau Galicia. Hotărît lucru, numele proprii sunt nefericirea domnului Strâmbeanu, am putea spune, parafrazînd un citat ilustru. Anacronismul cel mai bătător la ochi este însă, prin repetiție, așa-zisa "Inchiziție" portugheză de care protagonistul trebuie să se ferească la tot pasul. La plecarea în călătorie eroul este căutat "pînă și în gaura curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
n-au altă treabă decât să îl urmărească pe el,buricul pământului!Sau să mă urmărească pe mine, pentru că sunt soția lui Petru!Iar de la prefăcuta de maică-sa a luat viclenia elementară care i-a prins bine în așa-zisa viață politică de aici ! -... s-a cățărat în Parlament pe cadavrele nenorociților ăia de Branea care au putrezit în închisori! mârâie Petru. Nu îi amintesc niciodată lui Petru cât mi-a scos ochii pe vremuri cu unchii mei care au
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
ar fi făcut-o cu una dintre statuile de la Universitate. Spre deosebire de Mircea Cărtărescu, Emil Brumaru n-ar vorbi despre performanțele sale sexual-literare făcînd ironii deplasate pe seama colegelor lui ori apelînd la serviciile unor fantome. Nu pentru că i-ar lipsi așa-zisul curaj artistic necesar ca să-și permită lucrul acesta, ci pentru că în ochii săi femeia continuă să fie un mister pe care, oricît s-ar strădui, nu-l poate dezvălui odată pentru totdeauna. Dar să ne întoarcem la scrisorile sale care
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
produs un imens scandal, acum problemele morale și juridice pe care le-a suscitat atunci par de domeniul absurdului. Deși, dacă e să-l credem pe expertul în materie Humbert Humbert, cantitatea de nimfete din lume este constantă, iar așa-zișii artiști încîntați de frumusețea lor virilă și obsedați pînă la nebunie de aceste pubere de 12-13 ani care au ceva demonic în ele nu par să fie nici ei pe cale de dispariție. Dar, pentru a fi drepți pînă la capăt
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
se întreține singură și pe la 17 ani își va întemeia o familie. Ea se va dovedi astfel a fi mult mai puternică (ori mai practică) decît Nastasia Filippovna, care, rămasă orfană tot la 12 ani și pervertită moral de așa-zisul binefăcător al său, din cauza disperării și a dorinței de răzbunare nu va mai ajunge niciodată la ceea ce ar fi putut să fie dacă ar fi crescut în condiții normale. În mod paradoxal, Dostoievski, pentru care accentul cădea pe redobîndirea sensului
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
conduce la strategii ilicite de eludare a poveștii. Totuși, dintr-un motiv de neînțeles, autorii unor asemenea ficțiuni (s-o spunem pe șleau: necinstite!) se socotesc superiori autorilor de ficțiuni cinstite. Chiar săptămîna trecută am auzit la radio un așa-zis filosof (în baza considerațiilor de mai sus, toți filosofii sunt așa-zis filosofi) vorbind disprețuitor despre scriitori! Ne aflam pe terasa cabanei de lemn în care fuseserăm găzduiți, undeva mai la deal și în dreapta, la o distanță apreciabilă de pavilionul
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]