311 matches
-
și cu urme de săgeți. Toate realizările artistice sunt făcute în linii negre, dar prezentând detalii anatomice specifice, care le deosebesc în cadrul ansamblului artistic al artei parietale franceze. Important este și faptul că pe sol au fost gravate alte figuri zoomorfe, care întregesc dispozitivul parietal. Stilul omogen denotă execuția fină, a unor artiști care stăpâneau atât canoanele artistice, cât și pe acelea religioase. Prezența reprezentărilor pe solul de locuire, nedeteriorate de locuitorii grotei, ne determină să credem că existau unele practici
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri concentrice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri concentrice sau prin rotițe detașate din masa principală. Dintele de lup se asociază cu motive vegetale (bradul, frunza de stejar), zoomorfe (șarpele) sau simbolice (stele, sori, cruce). După cum am mai afirmat, la Epureni vom întâlni motivele semnalate mai sus pe linguri, căușe, talgere, coveți, creațiile contemporane aparținând în cea mai mare parte lui Ticu Ungureanu. în principal, însă, talentul și dăruirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tehnica origami a fost înfăptuit în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-au alungat pe invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud-vestul continentului european, îmbogățindu
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
1990. Ea clătina din cap cu înțelegere: ce oameni, ce educație... După care, l-a luat și ea la frecat pe capota mașinii. Politicienii folosesc semne pentru recunoașterea apartenenței la un anumit grup. De obicei, aceste semne erau și sunt zoomorfe: pajura, șoimul, corbul, bourul etc. Recent, unii politicieni de la Chișinău foloseau semne infantile: furnica, rândunica... Partidele respective au sfârșit în ridicol. Semnul magic trebuie să fie puternic pentru a induce forță alegătorilor, dar și alesului. Electoratul trebuie flatat, gâdilat cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
discursul denotativ, care pare să descrie o lume circumscrisă granițelor banalului, la unul conotativ care ar trebui să surprindă sensul existenței ("aripile sufletului meu/ durerile le-au veștejit" - jocul verbal e, de altminteri, subtil cu astfel de treceri din domeniul zoomorf în cel fitomorf, un simbol al înălțării, al elevației alături de unul al eșecului, al decăderii, discrepanța dintre dorință și realizare este subliniată chiar prin această disociere a regnurilor). Simbolurile sunt unele consacrate, dar elementul de noutate e dat de modul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
important și mai mare ,,Parc Național” din țară (Parcul Național Retezat) cu o floră și o faună cu totul aparte; a minunatelor chei dăltuite În stîncă, cum ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac de la Ponoare, rezervația complexă BÎlea, Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc., a unei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tehnica origami a fost înfăptuit în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-au alungat pe invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud vestul continentului european
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
scoase la suprafață vase aproape întregi și urmele unor locuințe cu vetre de foc perfect vizibile. Tot în aceste locuri s-au găsit unelte de silex și așchii rezultate din cioplire, greutăți pentru plase de pescuit, fusciole și chiar figurine zoomorfe. Elementul cel mai remarcabil rămâne însă ceramica și mai ales cea comună, mai puțin îngrijită și fără picturi precum și cea de-a doua categorie pictată în trei culori, negru și roșu pe fond brungalben. Decorul în general este liniar iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei Hudești nu s-au făcut săpături sistematice. Un rol de seamă l-au avut profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au colectat o serie de obiecte ce se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste locuri au existat cu adevărat urși. Un argument și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îndeși cu vite... ( Adrian Păunescu ) 2. Creșterea animalelor Din cele mai vechi timpuri, pe teritoriul de astăzi al comunei Hudești, s-au crescut și animale fie pentru hrană(carne, lapte, ouă, brânză), fie pentru a fi folosite la muncă. Figurinele zoomorfe găsite de-a lungul vremii arată prezența animalelor în viața omului. în documente apar unele informații. Astfel ―Ioniță Costache, bunicul lui Iordache Costache BoldurLățescu era preocupat ca reziduurile de la velnița boierească să îngrașe 300 de boi care erau vânduți la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
școlar și anume cea de arheologie. Printre piesele mai de seamă enumerăm: topoare din silex, răzuitoare, vârfuri de săgeți, lamele, fragmente din vase ceramice aparținând culturii Cucuteni, vase de cult, idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghe care a reușit să amenajeze la Școala Vatra un colț muzeistic cu obiecte interesante ca: fragmente de vase ceramice de tip Cucuteni, fragmente din vase pentru păstrat cereale, topoare din silex, răzuitori, vârfuri de săgeți, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, idoli etc. Tot cam în aceeași perioadă la Școala din Mlenăuți a activat profesorul Toma Gheorghe, fost director și care prin activitatea sa a adunat și a valorificat la orele de istorie, obiecte de arheologie și de numismatică. Unii dintre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă pe categorii și folosită pentru țesut pânza de suman sau diferite covoare cu motive zoomorfe sau florale și uneori cu spice de grâu. Mai există în satele comunei Hudești familii care posedă asemenea covoare vechi care fiind considerate demonetizate sunt așezate ca păretari în bucătărie sau chiar în camera de zi. Uneori sunt stricate, posesorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au fost scoase la iveală vase aproape întregi și urmele unor locuințe cu vetre de foc perfect vizibile. Tot în aceste locuri s-au găsit unelte de silex și așchii rezultate din cioplire, greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, figurine zoomorfe. Elementul cel mai remarcabil rămâne însă ceramica și mai ales cea comună, mai puțin îngrijită și fără picturi, precum și a doua categorie pictată în trei culori (negru și roșu pe fond brun-galben). Decorul, în general, este liniar, iar pe unele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Prinț al spiritului, Dimitrie Cantemir, și care ne-a fost inspirată de însuși regimul personajului excepțional care domină spiritual lumea acestui roman conceput ca alegorie animalieră. Dar singular este Cantemir în literatura română și prin recursul la alegoria cu masca zoomorfă, la “obrăzarul alegoric” care, în loc să acopere, scoate la iveală caracterul personajelor - “dezvălind le acoperim și acoperindu-le le dezvălim” - recunoaște “nevinovat”, dar ironic autorul, care scrie în acest fel un roman de intrigă politică ce acuză o întreagă lume coruptă
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
fictivă compensatorie care este expresia unor dorințe și aspirații îndelung refulate în viața reală. Ca un demiurg rău al lumii sale fictive, Cantemir deformează chipuri de contemporani pe care le pune cu malițiozitate în spatele unor măști grotești. Refugierea în imaginarul zoomorf și inventarea propriului adevăr este dovada unei vanități extreme a geniului, care privește de la înălțimi insurmontabile lumea liliputană care-l înconjoară. Orgolios și egocentric, Cantemir se așează pe sine, ca model suprem, în centrul imaginar al lumii; el este “o
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
pentru obiect/ materie primă - baionetă, bauxită, galiu, siamez, șampanie - (Bayonne, oraș situat în sud-vestul Frantei; Baux-en-Provence, comuna franceză unde a fost descoperită bauxita; Galia; Siam; Champagne, regiune in Franta), badminton (Badminton, castel în Anglia), angora (Angor/Ankara) etc. Paternul preconceptual zoomorf nu este deosebit de productiv: med. semnul ventuzei; med. sindromul leopard etc. Constructele formate în baza datelor oferite de habitat și a formelor de cultură materială aparțin deopotrivă moștenirii culturale a Europei: med. semnul scăriței; med. semnul sertarului; med. sindromul de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Mai puțin numeroase decât modelele minerale sunt patternurile animaliere utilizate în cunoașterea științifică a lumii. Constructele metaforice se bazează pe echivalența dintre conceptele științei, în general, și regnul animal - părți ale corpului, atitudini, reacții, efecte ale "prezenței" lumii animale. Dimensiunea zoomorfă însumează modele diferite: a) pești: beloni- "pește teleostean" (cf. lat. belone,-es s.f; gr. βελόνη, -ης "zărgan"); gadi- "morun" (cf. gr. γάδος, -ου s.m. "morun"); salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
linii drepte, punctate, întrerupte, curbe, frânte. Cele mai răspândite motive ornamentale la Costișa sunt crucea (crucea păștii) și steaua. Dintre elementele fitomorfe, foarte adesea se întâlnesc frunza de stejar (cu ghindă), bradul, floarea de măceș, ochiul boului, iar dintre motivele zoomorfe apar frecvent, în variate combinații coarnele cerbului, peștele, cerbul, urechile iepurașului, gândăcelul (buburuza). Segmentarea oului în mai multe compartimente egale, prin trasarea de "brâuri" pe verticală și orizontală, permite repetarea în mod simetric a elementelor decorative. Pe același ou apar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vor căpăta în contextul simbolismului selenar și acvatic valențe cosmologice și domesticesc însăși fiara haosului. Călătoria inițiatică privește subiectul în mișcare, funcția formatoare a plecării din universul familiar antrenând motive universale, precum ajutoarele năzdrăvane, probele maritale și confruntarea cu ipostazele zoomorfe ale neantului. Toate aceste structuri inițiatice rezultă din analiza pe textele populare, singurele emitente ale sensului arhetipal. Instrumentele alese așază creația populară în spațiul privilegiat al cunoașterii pe care o vom sonda simbol cu simbol. În universul ordonat, finalitatea precisă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]