274 matches
-
spre sfârșitul zilei, toată presa este citită și comentată corespunzător. O administrare atât de bine pusă la punct mi-a trezit bănuiala că acești pensionari vor fi fost, în trecut, activiști de partid. Absolut fals. Nu există, în toată Strada Zorelelor, nici o vilă, nici un Mercedes, nici un deputat, nici un senator, nici măcar un consilier municipal, nici pavaj, nici canalizare. De unde activist de partid? După ce am colindat toată strada, tocmai mă oprisem fermecat la o fereastră de unde se auzea o nostalgică romanță cântată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
auzea o nostalgică romanță cântată de Zavaidoc. "Ce timpuri"... meditam, când m-am întâlnit cu o veche cunoștință, n-are rost să-i spun pe nume. Ne-am bucurat. Am mai vorbit de una de alta. Era localnic, adică de pe Zorelelor. Ne-am apucat de comentarii. Cunoștința mea mi-a arătat pe cineva, un bătrânel, aproape topit într-un costum care acum îi era peste măsură de larg. "Îl vezi... să-ți spun o poveste, e un tip grozav. Uită-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
s-o supere", așa mi-a spus. L-am salutat, tăcut, pe candidatul neprezentat la examenul final al vieții și m-am îndreptat spre capătul cu cișmeaua de unde se auzea, foarte clar, circulația tramvaielor. Ce mai oameni ciudați pe Strada Zorelelor, m-am gândit. Auzi la ăsta, "nu-și dă drumu". * Hai mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Să fii pur. Să știi să mori singur. Flori Sunt obosit. Azi am săpat pământul; am plantat niște flori agățătoare ale căror cupe se deschid numai în zori. Au culoarea ochilor Aiei și mi s-a spus că se numesc „zorele”. Mâine o să sădesc glicine și verbine. Caut să adulmec, de pe acum, intensitatea miresmelor ce se vor răspândi în grădină, atunci când toate vor fi înflorite. O să fie un adevărat paradis. Dâra sincerității Rămân tăcut timp de săptămâni întregi. Ea îmi respecta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să plece În zece zile, iar, până atunci, urma să rămână În casă. Tokichiro stătea și aștepta. Se ridică În capul oaselor, spunându-și cât de ciudat era ca Nobunaga să pornească Într-o călătorie. Unde se duceau? Privind cârceii zorelelor de pe gard se gândi, dintr-o dată, la Nene. I se ordonase să iasă din casă cât mai puțin posibil dar, când se Întețea briza serii, trecea pe lângă casa ei. Din cine știe ce motiv, ezitase s-o viziteze În ultima vreme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
briza serii, trecea pe lângă casa ei. Din cine știe ce motiv, ezitase s-o viziteze În ultima vreme și, ori de câte ori Îi Întâlnea pe părinții ei, aceștia priveau prin el. Așa că trecea prin fața casei, ca oricare alt trecător, după care, se Întorcea acasă. Zorelele Înfloreau și pe gardul curții lui Nene. În seara dinainte, o zărise aprinzând o lampă și se Întorsese acasă ca și cum și-ar fi atins scopul. Acum, Își aminti dintr-o dată că profilul ei fusese mai alb decât florile de pe gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
putere. Privind stelele, slobozi un oftat adânc. Când, În sfârșit, Își reveni, observă că dăduse un ocol cvartalului și că se afla din nou În fața casei lui Nene. Dintr-o dată, auzi vocea ei chiar lângă gard și, privind printre tulpinile zorelelor, Îi văzu fața albă. „Până și apa o duce ca o servitoare. Și cu mâinile acelea care cântă la koto.“ Tokichiro voia să-i arate mamei sale că soția lui putea fi acel gen de femeie. Cu cât repede, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de a însufleți, de a iubi natura și a intra în dialog cu ea. Când regina, după boală, se întoarce la munte: "Ce frumoasă fu ziua când mă suii iar! Îmi dădură ziua bună toate florile, până și adormitele de zorele, zorelele ce nu se scoală niciodată înainte de zece, și se culcă cum apune soarele"*. Marea mai ales a sedus și a inspirat acest suflet visător care a cântat-o în numeroase poeme impregnate de marea poezie ce se naște din
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a însufleți, de a iubi natura și a intra în dialog cu ea. Când regina, după boală, se întoarce la munte: "Ce frumoasă fu ziua când mă suii iar! Îmi dădură ziua bună toate florile, până și adormitele de zorele, zorelele ce nu se scoală niciodată înainte de zece, și se culcă cum apune soarele"*. Marea mai ales a sedus și a inspirat acest suflet visător care a cântat-o în numeroase poeme impregnate de marea poezie ce se naște din valuri
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
clopoțeii de Irlanda, Cobeae scandens, urzica decorativă (coleusă, macul, coreopsis, mărărița (Cosmos bipinnatusă, dovleacul-fantezie, Pardoglossum cheirifolium, dalia, Delphinium staphysagria, degețelul, Dimorphoteca aurantiaca, fasolița, Eccremocarpus, Echium vulgare, crăciunița, Eustoma grandiflorum, Lampranthus aurantiacus, Gaillardia Pulchella, gazania, mușcata de grădină, Gilia achilleifolia, micșunele-ruginii, zoreaua, azaleea de grădină, Gomphrena globosa, gura-leului, floarea-miresei (Gypsophila paniculataă, fasolea mare (Phaseolus coccineusă, fasolea agățătoare, Helichrysum italicum, vanilia sălbatică, hibiscus, iberis, impatiens, cartoful-dulce (Ipomoea batatasă, măturica (Kochia scopariaă, arărielul (limba-câinelui, Cynoglossum officinaleă, Laurentia axillaris, lavatera, Leptosiphon, inul, volbura, lobelia (Lobelia
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Jumătatea lui mai Nalbă Jumătatea lui mai Nemțișorul de câmp Sfârșitul lui aprilie Oenothera Sfârșitul lui aprilie Rudbeckia hirta Jumătatea lui mai Sângele-voinicului Începutul lui mai Sanvitalia procumbens Sfârșitul lui mai Silene latifolia Sfârșitul lui aprilie spre mijlocul lui iulie Zorelele Începutul lui iunie Anexa 2 Lexic practic Această anexă vă va ajuta să vă familiarizați cu principalii termeni din grădinărit și horticultură; sunt termeni pe care îi găsiți, de cele mai multe ori, în articole și cărți despre grădinărit, nefiind explicați. Nota
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
timp Unul dintre ei cu cineva de departe Prin telemobil, Fac să se-nalțe-n aer păsările De pe drumul de pămînt Se vede-atunci un zbor Spectaculos de triunghiuri negre Treci pe lîngă nave urcate în aer Pe suporturi de metal Zorelele păstrează-albastrul zorilor Cît ține ziua Reminiscența altui timp interior Stăruie-n zare " delicata Și fina funingine cenușie a mării Salivă pe un dinte de metal Rozeta albă de ochiul boului Mă-ntoarce-n curtea casei părintești Arde un foc cu
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
subsolul textului. Poetul e un romantic cifrat, un idealist ce-și înlocuiește pelerina fîlfîitoare cu o uniformă murdară de mecanic. Pletosul "înger exterminator" ce-l vizitează nu e decît un alter ego mai puțin precaut: "Într-o dimineață în care zorelele/ Răsăriseră la fereastra mea ca într-o romanță/ Vine îngerul exterminator cu pletele lui excesive/ Și-mi bate la ușă./ Eu îi deschid toate calcarurile, dar nu uit să-i reamintesc:/ "Ar trebui să te cam tunzi, amice,/ Ți-o
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
cu ataș! În ataș își plasa soția, mult mai tînără ca el. Un insolit cusur: schimba tabla de pe casă, urmuzian, în arșița verii, distrugîndu-mi creierii dedați la elegii! În fața ușii creștea mărul cunoașterii! Pereții exteriori ai casei erau căptușiți cu zorele. Mai era și o grădiniță de flori, invadată de crini, chiar sub fereastra camerei noastre vaste; uneori melcii intrau printre gratiile grațios curbate ale geamului deschis înspre drum. Remarcasem un melc enorm, bătrîn probabil, dar rezistînd eroic, deșălat de zefiri
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
aspect, arta, sensibilitatea la frumos ne părăsește habitatul, din ce în ce mai sufocat de betoane. „În jurul nostru crește un oraș străin”. Așa cum grădinile ajung să ne pară demodate, se întâmplă cu case, cu cartiere, cu toată armonia orașului cuprinsă, odinioară, și în câteva zorele care înviorau, dintr-o curte, un mare bulevard. Spațiul liber este văzut, exclusiv, ca spațiu de construcție, iar micul lux al unei zone în care să poți să respiri, eliminat. Modernizarea, vezi bine, își cere drepturile. „Să fim moderni! este
Elegie pentru grădini by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3785_a_5110]
-
urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
florar - bunica își numără ultimii bănuți Ciripit în zori - în grădina bătrânei numai buruieni Singur sorbind ceai - în vaza de alături un bujor ofilit Bunica tricotând - pisoiul sare pe ghemul în mișcare Seară de vară - în șezlongul bunicii toarce pisica Zorele pe gardul de nuiele - casa bunicii Zori înnegurați - bunica toarce la geam vechile gânduri Soarele apune - pisica și bunica torc împreună Viscol în noapte - bunica toarce privind pe geamul tot mai mic Bunica brodând căciulița nepoatei - ninge arar Bătrânul gripat
BUNICII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83882_a_85207]
-
aur. Că i-o dă taică-su cu biciul. Bătaia. „Mi-o dă dacă ne angajăm la Spațiile verzi”, spune tata despre o casă din parcul Tolbuhin. Mai vorbește de furtunul ăla, lung negru și greu. De stropit florile. Panseluțe, zorele, crăițe și trandafiri. În fine pe Ilarie Chendi la nr. 49 lângă Munca Orbilor, fabrica de perii și bidinele. Casă la comun cu dușumea și WC În curte. Mulți oțetari și un dud. Totul aproape de grădiniță, aproape de școală. Grădinița este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
casa de nebuni. Pușcăria este la Văcărești, iar casa de nebuni la Spitalul 9. În principiu, se poate ajunge cu tramvaiul 17 și 22. Pompierii sunt la Gara de Est. Pe strada Țepeș Vodă, la numărul zece, pe gard cresc zorele albastre. Îți place să le sugi. Au o zeamă dulce. Sunt la fel de gustoase ca și florile de salcâm. Multă lume face clătite cu flori de salcâm. După ce sugi nectarul zorelelor albastre, intri agale În curte. Nu este câine rău. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Pe strada Țepeș Vodă, la numărul zece, pe gard cresc zorele albastre. Îți place să le sugi. Au o zeamă dulce. Sunt la fel de gustoase ca și florile de salcâm. Multă lume face clătite cu flori de salcâm. După ce sugi nectarul zorelelor albastre, intri agale În curte. Nu este câine rău. Aici stă colegul tău Demeșco Liviu. Mama lui lucrează la fabrica de marmeladă și tatăl lui este tătar. Are motocicletă IJ cu ataș. În ataș cară mălai, fasole și țuică. De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
T.U., spitalul de boli contagioase, Zoia și Șura, Fabrica de oglinzi, Moise Chombe, serile lângă Moscova, spărgătorul de gheață de la Balatonfüred, Moby Dick, geamurile afumate pentru eclipsa totală de soare, diftongi, triftongi, gardul de pe strada Țepeș-Vodă pe care cresc zorele albastre, criminalul de război Eichmann, timbrele lui Demeșco, bătălia finală de la parcul părăsit din 6 august 1961, vagonul-restaurant al trenului accelerat Pekin-Shanghai, „Elevul Dima dintr-a VII-a”, statutul U.T.M., corul de copii ai Radiodifuziunii cântând Republică, măreață vatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ținea de un mâner, eu mă legănam lângă ea și astfel defila prin fața noastră un oraș atât de frumos, de misterios, că abia ne încăpea în pupile. Dimineața orașul era învelit de-o auroră ca apa rece. Erau la modă zorelele care-și deschideau cupele albastre, cu vine violete, pe după aproape fiecare grilaj. La amiază tramvaiul era foarte aglomerat. Un țărănet vesel, cu băști, șepci și treninguri, iar femeile în fuste cu imprimeuri înflorate și broboade, umplea vagonul, râzând, făcând gălăgie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rămânea destul timp de gândire. Flori adevărate nu aduseserăm, căci s-ar fi veștejit până la sfârșitul jocului, dar fiecare dintre noi s-a gândit la o floare și-am scris și numele celor șapte flori pe bilețele. Balena a tras zoreaua, Ada cârciumăreasa, Carmina garoafa (aici, normal, s-a râs mult), Puia floarea-de-piatră, Ester dalia, Garoafa gura-leului, iar mie, de departe norocoasa de până acum, mi-a picat în brațe regele florilor, trandafirul. Aveam să fiu o regină cum nu meritam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]