1,038 matches
-
flexibilității mediilor digitale, aceasta poate facilita procesul de învățare pentru un număr mare de elevi și poate veni în sprijinul școlilor și al cadrelor didactice. Disponibilitatea telefoanelor inteligente, a tabletelor, a laptopurilor și a altor dispozitive electronice care pot fi puse în slujba educației privind schimbările climatice și mediul poate contribui la: ● diversificarea metodelor de predare - învățare și interacțiune la clasă; ● formarea și actualizarea permanentă a cunoștințelor profesorilor și a reprezentanților școlilor, cu informația relevantă; ● menținerea elevilor în permanentă conexiune cu informații și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare, cu prilejul Zilei Limbii Române, în semn de apreciere pentru profesionalismul și dăruirea puse în slujba strângerii relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova, contribuind la promovarea valorilor limbii și literaturii române, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria F „Promovarea culturii“, domnului dr. conferențiar Igor Șarov, rector
DECRET nr. 1.140 din 28 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274019]
-
Bentoiu în rând cu cele ale unor I.D. Sîrbu, Petre Pandrea, Ion Ioanid, găsindu-i nota proprie în ceea ce criticul numește „infinita delicatețe sufletească” a autoarei, transmisă textului ei confesiv și evocator. „O infinită delicatețe sufletească”, scrie N. Manolescu, „este pusă în slujba evocării unei istorii de care n-a fost cruțat niciunul dintre noi, oamenii unei generații care a avut șansa și totodată neșansa, deopotrivă de absurde, de a trăi două răsturnări ale ordinei politice și grozăvia celui mai înspăimântător deceniu de după
O retraversare a infernului (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4918_a_6243]
-
față de muncă, al însușirii unor temeinice cunoștințe și deprinderi profesionale, al dăruirii de sine și pasiunii revoluționare. Statul asigura prin sistemul de învățămînt și prin organisme specializate orientarea, pregătirea și încadrarea în munca a tinerilor, potrivit capacității și aspirațiilor personale, puse în slujba patriei socialiste. Prin măsuri speciale se asigura protecția tinerilor. Articolul 16 (1) Fiecare om al muncii, participant la procesul de desfășurare a vieții sociale, este dator să respecte cu strictețe prevederile legale, să promoveze neabătut principiul legalității socialiste, să manifeste
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
socialiste multilateral dezvoltate, la progresul spiritual al societății, la ridicarea nivelului cultural și a conștiinței socialiste a poporului. Articolul 51 (1) Oamenii de cultură și arta se bucură de libertatea de creație, de manifestarea deplină a personalității și talentului lor, puse în slujba idealurilor socialismului, democrației și progresului social. ... (2) Ei au dreptul să-și valorifice, potrivit specificului, operele de creație, protecția drepturilor de autor personale nepatrimoniale și a celor patrimoniale fiind garantată conform legii. ... Articolul 52 În scopul promovării activității de creație
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
unde poate, pînă unde vrea. Citind și recitind dramatugia ei mi se pare că vocea care dirijează scrisul este aceea a actriței Yasmina Reza. Un tip de teatru minimalist, așezat solid pe voluptatea intelectuală a frazării și a retoricii adevărate pus în slujba unor actori consistenți, atenți la cuvînt, la gest, la economia cu care expresivitatea se poate defini, se poate elabora riguros, sub ochii noștri. Cristian Juncu montează acum „Artă" la sala Izvor a Teatrului „Bulandra". Cu trei dintre cei mai buni
Fețele mirării by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6020_a_7345]
-
față de muncă, al însușirii unor temeinice cunoștințe și deprinderi profesionale, al dăruirii de sine și pasiunii revoluționare. Statul asigura prin sistemul de învățămînt și prin organisme specializate orientarea, pregătirea și încadrarea în munca a tinerilor, potrivit capacității și aspirațiilor personale, puse în slujba patriei socialiste. Prin măsuri speciale se asigura protecția tinerilor. Articolul 16 (1) Fiecare om al muncii, participant la procesul de desfășurare a vieții sociale, este dator să respecte cu strictețe prevederile legale, să promoveze neabătut principiul legalității socialiste, să manifeste
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
socialiste multilateral dezvoltate, la progresul spiritual al societății, la ridicarea nivelului cultural și a conștiinței socialiste a poporului. Articolul 51 (1) Oamenii de cultură și arta se bucură de libertatea de creație, de manifestarea deplină a personalității și talentului lor, puse în slujba idealurilor socialismului, democrației și progresului social. ... (2) Ei au dreptul să-și valorifice, potrivit specificului, operele de creație, protecția drepturilor de autor personale nepatrimoniale și a celor patrimoniale fiind garantată conform legii. ... Articolul 52 În scopul promovării activității de creație
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
filozofie. Regizorul a simțit nevoia să dubleze apoteoza cu o teodicee. Ceea ce se câștigă prin expresivitate se pierde uneori prin cuvânt în acest film, iar chipurile acestor călugări transmit mai bine decât orice predică mesajul creștin al bunătății și dragostei puse în slujba aproapelui până la sacrificiul de sine. Rămânem cu blândețea acestor chipuri care articulează autenticul sens creștin al gestului simbolic al împărtășirii cu pâinea și vinul a destinului.
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
adevărat.” Cartea lui Greil Marcus conține, desigur, multe analize „la rece”, temeinice, competente, convingătoare. Dar ea trăiește mai ales prin astfel de fulgurații, de nebunii, de vedenii. Adică printr-un sistem exploziv de imagini subiective, derutante și seducătoare ale inteligenței puse în slujba iluminării.
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
important de progres, presa are menirea de a contribui la răspîndirea și generalizarea experienței pozitive, înaintate, obținută în toate domeniile de activitate, atît pe plan național, cît și pe plan internațional; ea stimulează schimbul de idei, gîndirea și activitatea creatoare, puse în slujba valorificării cît mai eficiente a resurselor materiale și spirituale ale întregii țări. Articolul 14 Presa are datoria de a interveni în spirit critic, militant, pentru înlăturarea neajunsurilor și stărilor de lucruri negative din orice domeniu de activitate, de a combate
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
posibilități pentru a se întâlni, a participa la viața politică și culturală a localității. Sunt probleme legate de cursurile profesionale, de susținerea parohiei, de atenție din multe puncte de vedere pentru copii. Știu concret de ce avem nevoie și mă voi pune în slujba lor din primul minut în care voi fi reprezentant în consiliul local. Cu timpul, promit să vă țin informați despre toată activitatea mea.", a declarat românul Citește și:
Adrian Ichim, singurul român ales consilier local în Italia: Este o victorie a românilor din peninsulă () [Corola-journal/Journalistic/60445_a_61770]
-
fabercare s-a ivit ca să aducă progresul în lume. Filozofia nu e agitație creatoare și nici prestidigitație filologică, într-un cuvînt ea nu e „muncă cu mintea", ci oțiu închinat contemplării și prefirării tentelor transcendente, de aceea orice demers volitiv pus în slujba adevărului, ba chiar orice vanitate creatoare ce se canonește în numele culturii nu sunt decît forme crase de trufie speculativă. Sau, folosind cuvintele lui Nae Ionescu, „actul de creație este înrudit mai curînd cu căderea decît cu redempțiunea" (p. 37). Iată
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
cu tot dinadinsul cuvintele ciudate, regionalismele uneori dizgrațioase, destinate să creeze impresia de „autentic", dar care au mai degrabă un efect bizar. Cultul cuvîntului în sine, aliat cu sintaxa intenționat neobișnuită (în locul propoziției clasice domină elipsa și grupurile nominale), apar puse în slujba unui ideal plastic. El însuși desenator și acuarelist de talent, Delavrancea „pictează prin cuvinte" în această primă proză notabilă, un fel de tablou în tonuri impresioniste: casele, pădurile, obiectele și cerul compun o armonie strict picturală. Palatul de cleștar arată
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Antonio Damasio, profesor la Universitarea din California de Sud, unde conduce „Brain and Creative Institute", și deopotrivă profesor de neuroștiințe la „Salk Institute" din SUA. Cititorul asistă la o lecție de popularizare în cursul căreia o inteligență extrem de rafinată e pusă în slujba unei platitudini lipsite de inteligență: și anume că, în locul sufletului, această stihie prea veche și prea răsuflată ca să mai merite interesul cărturarilor, a venit vremea să punem o altă zeitate: creierul și conexiunile lui lăuntrice. Din acest motiv, spre deosebire de Eroarea
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
sus, filmul în sine reușește să pună în valoare tema propusă, Identitate Colectivă, prin mijloacele de o deosebită plasticitate ale corpurilor în mișcare, prin ambientul fabricii de textile dezafectate unde se desfășoară, prin unghiurile de filmare și prin metaforele vizuale puse în slujba sa. Înecat într-o baie de materiale plastice, corpul iese cu greu la suprafață, iar capul pe care se toarnă o vopsea neagră dispare până la urmă, acoperit complet de ea. Dar corpurile pseudo lebedelor (trimiteri, prelucrate, la muzica Lacului lebedelor
Sandra Mavhima despre identitatea dansului contemporan în film by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4863_a_6188]
-
mijloc urbane, ci doar de a uneia rurale, prin formarea unei elite devotate țărănimii. De altfel, pentru cei mai mulți intelectuali autohtoni, națiunea română era identificată, romantic, cu satul. Elocvent în cel mai înalt grad este modul în care Gusti se va pune în slujba directă a lui Carol, devenind principalul său legitimator intelectual și beneficiar privilegiat al politicii „monarhiei sociale”. Privită prin prisma experienței proiectelor ceaușiste cu care se aseamănă în destule privințe, Legea din 1938 prin care satul era pus în slujba statului
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
va pune în slujba directă a lui Carol, devenind principalul său legitimator intelectual și beneficiar privilegiat al politicii „monarhiei sociale”. Privită prin prisma experienței proiectelor ceaușiste cu care se aseamănă în destule privințe, Legea din 1938 prin care satul era pus în slujba statului autoritar pare azi repulsivă, în acord - inclusiv - cu biopolitica fascistă. Ea viza, între altele, „ridicarea” țărănimii prin disciplinarea militară a populației, inclusiv a intelectualilor și funcționarilor trimiși să lucreze în folosul comunității. Nu-i mai puțin adevărat însă că
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
și ne înfrigurăm dar cel puțin e vorba de doctori gata făcuți. Doctori jurați. Doctori care-au promis doar că nu vor face rău altora, chiar cu prețul răului lor, și-au mai promis că tot ce au ei vor pune în slujba pacientului și vieții acestuia. Aura n-apucase să se nască din jurământul ăsta...", scrie medicul. Nu vă pot duce fata înapoi!" Doctorul și-a continuat scrisoarea cerându-le iertare membrilor familiei Aureliei pentru că nu a putut face nimic pentru salvarea
Cuvinte tulburătoare: "Doctorii au omorât-o pe Aura" () [Corola-journal/Journalistic/48355_a_49680]
-
e cu totul străină -, așa încât, dacă a lucrat permanent la propriile texte, a făcut-o numai din cauza (auto)cenzurii. Cercetătorul inventariază, cu o răbdare flancată de un umor amar, câteva din relevantele „mărunțișuri” ale rescrierilor călinesciene. Cele mai multe probează neverosimila acribie pusă în slujba identificării totale cu mesajul Partidului. Fiecare episod sau cuvințel, oricât de nesemnificative, sunt supuse unor analize dure, preîntâmpinate adesea de precauția scriitorului însuși. Pentru a mă rezuma la un singur exemplu din nenumăratele reținute de Nicolae Mecu, într-un capitol
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
artei pentru artă”, Théophile Gautier va deschide calea Parnasului și a simbolismului, într-un moment în care arta angajată era opțiunea prioritară a lumii literare și artistice. Adepții orientărilor fourieriste sau saintsimoniene insistau asupra responsabilității creatorilor, ca mesageri ai artei puse în slujba progresului social. Născut pe 30 august 1811, excelent elev al liceului Charlemagne din Paris, pasionat de arte plastice, dar și de poezie, pictor și poet, el va fi atras mai întâi de romantism. Alături de Victor Hugo, Théophile Gautier va participa
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
ca mijloc. Model al frumuseții plastice, poezia definește ideea de artă ca un cult desăvârșit al formei. Perfecțiunea, rod al dificultății formale, este vizibilă la nivelul ritmului, al rimei, al strofei, dar și al vocabularului ales. Acest efort vizibil este pus în slujba ideii eternității artei, într-o lume în care totul e trecător. „ Tout passe. -L’art robuste Seul a l’éternité.” (p. 141) Acest sever credo parnasian impune artistului o cunoaștere profundă a tuturor resurselor limbii. Pentru Théophile Gautier, acest lucru
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
acordat ideii de artă, ceea ce i-a atras admirația lui Baudelaire și l-a situat în rândul căutătorilor și șlefuitorilor a ceea ce Frații Goncourt vor numi „l’écriture artiste”. Să nu uitam totuși că formalismul, pe care Théophile Gautier îl punea în slujba ideii de frumos, va înflori și mai târziu, în secolul XX, dar în critica literară. Numai că atunci va avea cu totul alte obiective. Tzvetan Todorov, unul din promotorii formalismului critic, într-un interviu acordat profesorului Ion Pop, publicat în
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
insolit roman didactic. Ea îndeamnă la recuperarea modelelor și la regăsirea acelor idei care au făcut România modernă, idei de care avem nevoie și acum. Totodată, ea reiterează și adevărul că nimic nu poate opri din drum o vocație intensă, pusă în slujba cunoașterii și a binelui celor din jur. O lecție la care se cuvine să medităm mai serios...
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
adăugam: „Dacă regret acest articol, este nu numai pentru concepția estetică falsă pe care o promova și pentru rolul pe care l-a jucat în sfera menționată, ci mai ales pentru viciul său primordial, aș zice congenital, și anume: era pus în slujba unei linii politice generale false, care avea să ducă la dezastru. Și astfel, momentul apariției articolului, evenimentele cu care mai mult sau mai puțin a coincis, întregul lanț de măsuri luate ulterior în cele mai diverse domenii - toate acestea au
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]