6,312 matches
-
pe sub tei,Cât e timp de iubit lângă frunzele noptii.Daca vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,Incrustează un semn pe sprâncenele portii.Sa nu pleci, ochii mei nu mai știu ce-i cu ei;Să-i împaci, cum știi tu, pan’ la ceas de trezie.Daca vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,Trandafirii, doar ei, ne vor sta marturie.Sa nu strigi cât e timp de cules trandafiri,Cât e timp de urcat în
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
mai primiră drept recompensă pentru bunele servicii aduse, un set de bastoane pe spinare, iar seara erau deja acasă zvârcolindu-se de durere sub privirile crunte ale mamei, respectiv soției. De auzit nu auzeau, așa că, până la urmă au și adormit, împăcați că scăpaseră cu bine totuși, de ghinioanele care, știut este, se țin lanț de orice comoară. Numai că... he, heee, ce credeți, acestea, ghinioanele deci, se mutară, o dată cu osul, în ograda poliției! Noaptea târziu, șeful de post, înconjurat de toți
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
lucrez la tipografia „Flacăra”, unde doream să fiu cât mai aproape de el și de lumea poeziei lui ,si imi aprecia poeziile, spunând că așteaptă acea poezie care să fie un geniu, si apoi are să-mi spună el mai multe. Sunt împăcat că am putut face și altceva pentru el, deși nu as fi vrut asta: la o oră după ce „a stins luminile în lume” (îi aparține acest vers), am facut o poezie dedicată lui, care a zburat rapid către presă de
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
gară aveți, Unde cobor uscat și trist din viața; La noi se cere taxa cînd aștepți Și fiecare zi să plîngi te-nvață. Înfrigurat va fi transferul meu în toate, Însingurat mă vor dezice toți, Dar eu voi fi mai împăcat în moarte, Lîngă poeți în satul meu de morți. 05 Noiembrie 2010 Eu și Adrian Păunescu -23 decembrie 1989 de Stelian Platon Se trăgea când și când, din diverse locuri. Acum era un moment de acalmie. Oamenii se ridicau de pe
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
lucrez la tipografia „Flacăra”, unde doream să fiu cât mai aproape de el și de lumea poeziei lui ,si imi aprecia poeziile, spunând că așteaptă acea poezie care să fie un geniu, si apoi are să-mi spună el mai multe. Sunt împăcat că am putut face și altceva pentru el, deși nu as fi vrut asta: la o oră după ce „a stins luminile în lume” (îi aparține acest vers), am facut o poezie dedicată lui, care a zburat rapid către presă de
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
gară aveți, Unde cobor uscat și trist din viața; La noi se cere taxa cînd aștepți Și fiecare zi să plîngi te-nvață. Înfrigurat va fi transferul meu în toate, Însingurat mă vor dezice toți, Dar eu voi fi mai împăcat în moarte, Lîngă poeți în satul meu de morți. 05 Noiembrie 2010 Referință Bibliografica: Eu și Adrian Păunescu / Stelian Platon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 199, Anul I, 18 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Platon : Toate
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
care l-a condus, având în spate cortegiul funerar. Nu ar fi fost câtuși de puțin surprins dacă Mitru s-ar fi ridicat de pe catafalc să-i reproșeze „ nu plângi mă ?! nu plângi ?... am să te bântui toată viața ! ”. Se împăcase de multă vreme cu Mitru sau mai bine zis nici nu se mai gândise la bătaia cruntă din vremea liceului, atunci când refuzase, cu acceași încăpățânare de acum, să plângă. Numai de două ori, cât a trăit, tatăl său a fost
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
pași, în zbor Eu mă îndrept spre tine; dor. Ne-ntâlnim ne îmbrățișăm Buzele rostesc cuvinte Banca aceea din penumbră Ne îndeamnă la iubire. Stăm la umbra răcoroasă A copacilor din parc... Patru ochi se iau la ceartă Privirile îi împac. După clipe de tăcere ... Buzele rostesc cuvinte, Ochii tăi ce-s rupți din aștrii Cer o pace în iubire. Sub același cer senin Luminat acum de stele, Părăsim banca din umbră Doar un vis...câtă durere! Referință Bibliografică: Atâta dor
ATÂTA DOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365688_a_367017]
-
cărnii, legiuind Botezul darului celui nou, care este din apă și duh. A luat chipul nostru cel plin de păcate pentru a-l răscumpăra pe om și a-l îndumnezei.A pironit păcatul pe crucea suferințelor Sale și l-a împăcat pe om cu Dumnezeu, omul devenind din nou moștenitor al Împărăției Cerești. Este și o sărbătoare a Sfântului Său nume pentru că astăzi, la a opta zi de la Naștere, I s-a dat numele de Iisus, care înseamnă Mântuitor, după cum a
TĂIEREA ÎMPREJUR CEA DUPĂ TRUP A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365731_a_367060]
-
piatra filozofală ar consta în a fi resemnați cu segmențialitatea existenței noastre. Cu cât mai buni și în bine pe Pământ, cu atât mai cu sens. Calistrat Costin ne învață și înțelepciunea sa are gust de sărbătoare a gândirii: “ ‘Omul’, împăcat definitiv cu sine, cu învingătorii, inclusiv cu Bunul Dumnezeu, apreciază că cine consideră că umanitatea (această lume sufocată de bube, otrăvuri, crime dar nelipsită de fantezie și farmece!) s-ar fi cuvenit orânduită într-alt chip se înșeală amarnic...” Subscriu
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
și de calm. Credința este hrana sufetului meu, ea joacă un rol împortant în viața mea, îmi prelungește viața”, îmi spuneam în gând. Nimic nu-mi stătea în cale. Natura era calmă, nicio frunză nu se mișca în copaci. Eram împăcată cu mine, cu dorința mea de a ajunge dincolo de pod. Cu cât înaintam pe bucățica îngustă de lemn începeam să aud mai mult sunetele ce veneau de undeva, probabil de la capătul podului. Un amalgam de voci însoțite de urlete. - Uite
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
noi, ai ochii dulci ca de cicoare, ce grea osândă pe-amândoi. îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și bearcă a fanar visa, prin spații, noi într-o poveste parcă nu ne mai intram în grații, și era frumos și tandru, noaptea se făcuse vis, noi, eroii lui Menandru ce
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366182_a_367511]
-
cărturarul-mitropolit basarabean Antonie Plămădeală: „Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței nu s-au rupt niciodată din propria lor voință de trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice. Și, oricât m-aș strădui, mintea mea nu poate înțelege cum de se pot împăca unii cu silnicia. Ba chiar, sunt unii care, incredibil, încep să numească silnicia binecuvântare, și s-o creadă privilegiu. Și așa, pășim pe un teren care se va descoperi ușor a fi fost al trădării și al rușinii.” (Antonie Plămădeală
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
în a depăși efectele negative pe care acei ani le-au produs în relațiile de frățietate și de împreună-lucrare, precum și în redescoperirea comuniunii. Întâlnirea noastră trebuie să fie considerată ca un exemplu: frații trebuie să se regăsească pentru a se împăca, pentru a medita împreună, pentru a descoperi mijloacele prin care să ajungă la înțelegere, pentru a-și expune și explica argumentele unii altora. Îi îndemnam, așadar, pe cei care sunt chemați să traiască alături pe același teritoriu românesc, să găsească
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
drept, înainte și după venirea Sa. A marcat pentru totdeauna istoria lumii și lucrul acesta nu poate fi nesocotit nici de detractorii Săi cei mai înrăiți. A arătat lumii calea care duce la mântuire, a condamnat păcatul și l-a împăcat pe om cu Dumnezeu readucându-l la demnitatea de moștenitor al Împărăției lui Dumnezeu. A făcut vindecări și minuni care nu se pot scrie de multe ce sunt și pe care nu le-a mai făcut nimeni nici înainte, nici
BOTEZUL DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361625_a_362954]
-
ale fiicei sale. Angela, având părinții bugetari, cu posibilități financiare limitate, prefera o facultate locală, cu speranța că va intra în calitatea de bursieră, așa că a optat pentru Universitatea Politehnică din București, la facultatea de stat. Era mai liniștită și împăcată cu ea însăși, știind că nu vor fi probleme la admitere. Sorin și-a ales așa, cum era de așteptat Universitatea Tehnică de Construcții București. Dorea să fie intelectualul familiei. Păcat că nu mai putea să-i aibă pe frații
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
în detrimentul producției și al bunului mers al fabricii. Dacă ar fi aflat patronul, era posibil să-i concedieze pe amândoi. Așa că Sandu luându-și inima în dinți într-o sâmbătă, a invitat fata la un restaurant, vezi Doamne, ca să se împace, invitația fiind primită cu plăcere de ingineră. Sandu era bine legat, înalt, cu ochii căprui, o tunsoare ca de sportiv ce îi stătea destul de bine. Numai când îi priveai bicepșii, credeai că este vreun halterofil sau boxer, ori că trage
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
vremea nașterii lui în Iisus Hristos. Martirul sau mucenicul, în jertfa sa pentru Dumnezeu, iese din sine pentru a-L întâlni pe Dumnezeu. Fiind plin de Dumnezeu, el este anthropos în sensul profund al cuvântului, adică reunificat în sine și împăcat cu întreg cosmosul care-l înconjoară. În acest fel, Sfântul Ignatie aștepta ca, prin mucenicia lui, să se reverse asupra sa lumina cea curată a lui Iisus Hristos și, odată ajuns acolo unde este Dumnezeu, să devină cu ade¬vărat
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
evreice, să fie totuși o jertfă atât de plăcută cerului. În adevăr, a vărsa sângele unei fetițe ne-evreice, este un sacrificiu tot atât de sfânt, ca acela al celor mai prețioase parfumuri, -și în același timp un mijloc de a te împăca cu Dumnezeu și de a atrage binecuvântările sale. (Judenspiegel im Lichte der Wahrheit). Talmudul Babilonic s-a păstrat nealterat în primele ediții, cea din Veneția, 1520 și cea din Amsterdam, 1600. Multe pasaje din original au fost traduse ulterior de
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
pe sub tei, Cât e timp de iubit lângă frunzele nopții. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Incrustează un semn pe sprâncenele porții. Să nu pleci, ochii mei nu mai știu ce-i cu ei; Să-i împaci, cum știi tu, pan’ la ceas de trezie. Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei, Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie. Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri, Cât e timp de urcat în
SA NU UITATI DE MINE! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351891_a_353220]
-
a orfanului Gary. Un lucru nu lipsit de interes ar fi acela că, de la doisprezece până la șaptesprezece ani, Gary a învățat carte la un schit din Pueblo însă firea lui nestatornică nu l-a ținut locului. „Nu m-am putut împăca niciodată cu ideea să-mi clocesc cei mai frumoși ani într-o colivie sumbră și rece, se destăinuie Gary.” Cele aflate îl impresionară pe John și după o meticuloasă testare de inteligență și îndemânare îl acceptă ca asociat iar ceva
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
ar putea să fii condamnat la moarte. - Pe mâna legii? Pentru nimic în lume. Dinte pentru dinte, eu asta știu. Nu mă sperie ștreangul și nu voi cere nimănui clemență. Dacă va trebui să plec din lumea asta, voi pleca împăcat în suflet că mi-am făcut datoria față de tata. - John, dacă nu sunt prea indiscret, cine e criminalul? Poate greșesc cerându-ți acest lucru... - Îmi pare rău, domnule Howard, nu pot să-i divulg numele. - Este chiar atât de important
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
spre Munți Și cântecul se-așterne în urma lor pe cale, Dacă-l trimit spre tine întreg să mi-l asculți!... SĂ SCRIEM ÎMPREUNĂ Să scriem împreună nu-i păcat, De-aceea Poezia ne-a fost dată Om cu om să fie împăcat, Să nu se simtă singur niciodată! Ea nu știe nicicând de gelozie, Cât de dumnezeiască-i ființa ei! Izvor de apă, limpede și vie, Din care însetat mereu să bei. De la început e peste tot în viață, E Dragostea curată
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
La major, că-n carceră mă ține. Fac arest, cinstit îți spun. Fii bun, că sunt disperat. Stau culcat ... și mă supun; Lasă-mi arma ... și-am plecat! - Hai și scoală, tu... oleacă! Dezbrăcarea ... îți ordon! Când nevasta mi-l împacă: - Ce faci, Ioane, ești nărod? - Pricepuși ceva, măi p*ță? Arma, calul și muierea ... Nu le dai, mă găgăuță Că pierzi, dracului, plăcerea! De-acum... minte să te-nveți Ține-ți arma, nu mai plânge Nu vreau să-aud de juveți
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]