5,710 matches
-
luminează fețele când privim în urmă. Cluj Napoca, 31 iulie 2015 Alegere N-am să deplâng crâmpeiele de clipe Și nici scântei de dor ce mor zburând, Ci am să las a focului aripă Să-mi lumineze drumul înspre cânt. Să împletească diadema rugii mele Din stele ce sclipesc în ochii mei Cu lacrima cea sfână a iubirii Arzând tăcerile în calea ei. Cântând pe drumul vieții Am libertate, dragoste și scut În tot ce fac, în slovă și în versuri Eu
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
nu se inventaseră pe la noi, de altfel, dar ce recolte excelente aveam acolo! Fratele mijlociu, mai mare cu trei ani ca mine, își amenajase inele în dud. Acolo am făcut eu primele exerciții de gimnastică la inele! Legase cu frânghie împletită în patru, din cea veche de rufe a mamei, două inele aproximativ rotunde, adică două mânere, de fapt, de la niște lăzi vechi în care se păstra mălaiul și făina, pe care le-a aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
nu mă culcasem până atunci cu o femeie. Departe gândul de așa ceva... Privind-o, am simțit un impuls căruia nu mă simțeam în stare să-i pun stavilă. Mi-am așezat mâna, încet, cu dorință adâncă și cu oarecare teamă împletită cu multă curiozitate, pe șoldurile ei subțiri, în formare, strânse de un cordon ce-i susținea fusta lungă, acum mototolită sub acel trup nefiresc de plăcut și care-i lăsase pulpele aproape goale. Tăcută, a întors capul spre mine, fără
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
în hăuri prăbușite Ne agățăm de-un fir de busuioc Păstrat în sân parcă de-o veșnicie, Ca-n veri ce ard tăceri în maci de foc Să respirăm nădejdi pe la chindie. Dar primăverii-i suntem tributari Din lacrimi calde împletind speranțe Nestăviliți de hoarde de barbari Ce sufletului vor să-i pună ștanțe. Călcând neînfricați peste nevoi În vârf de lance arborând Cuvântul Bieți truditori ai vorbei suntem noi, Dar vom învinge,-așa ne-ajute Sfântul! VIS undeva, pe-o
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților neliniștii împletindu-și pe sânii sprințari miresme de fân cosit cu panglici de vise feciorelnice vestesc sărbătoarea... Au fost fetele târguite pe crestele Găinii cu dorurile strânse-n pumni cu inimile arse în jaruri de maci și speranțe-azvârlite pe iile țesute cu
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Grădina mea cu flori, te rog, nu plânge Eu ți-aș așterne inima cărări Și aș ciopli dorința ta în mine Iubirea mea, șirag de întrebări, Urcuș spre bucuriile Divine Ești brazda începuturilor toate, Povară despletită a luminii Te-aș împleti izvoare-nvolburate- Prin vene să-nflorească trandafirii MI-E INIMA CLEPSIDRĂ Mi-e inima clepsidră Cu vise-mbobocite Atinge-mi dorul muguri Să crească floare-n floare Coboară-n mine ploaie Și urcă Cer, iubite, Revarsă-te prin vene, Minune și mirare
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
mine ploaie Și urcă Cer, iubite, Revarsă-te prin vene, Minune și mirare APRINDE-TE Aprinde-te în mine În mii de felinare Să ardem împreună, Să nu visăm pe rând Din inima-ți - grădină Cu trandafiri în floare Voi împleti cunună Ca să apun iubind SĂRUTUL S-a copt sărutul între buzele-perechi S-a scurs timid printre oftaturi A înflorit pe glezne de iubiri Și a străpuns neobservat înalturi... Au tresărit atingeri jucăușe, Amestecând iubiri neastâmpărate Au coborât atâtea primăveri Printre
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
de aceea, ia aminte! Ferește-te!” Cu aceasta am dorit, fără a avea pretenția de a fi și reușit, să enunț pe scurt și concis aspectele morale ale vieții preotului și chiar ale episcopului, deoarece în această carte ele se împletesc aproape în fiecare capitol. Autorul lucrării a dovedit atât o deplină cunoștință de cauză în calitate de monah și diacon cât și cunoștințe scripturistice și retorice temeinice, toate acestea plus vocația și harul dumnezeiesc l-au făcut pe neîntrecutul predicator al bisericii
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
de a-și stabili pentru totdeauna calea, uneori păstrează specificul poeziei clasice, dar alteori folosește forme noi de exprimare în actul creației, chiar îmbinându-le cu dexteritate izvorâtă din inspirația-i bogată și, sprijinită solid de o imaginație la fel de bogată, împletită cu un realism obiectiv, creează cu lejeritate versuri ce-i poartă amprenta și o vor face cunoscută și apreciată în mediul literar. Important este faptul că nu se rupe de specificul culturii și civilizației românești și nici nu ignoră valori
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
ale Cernăuțiului, să observe stilurile, de la empiricul din perioada împăratului Napoleon, la liniile melodioase ale barocului clasic. Admira clădirile în stil neobrâncovenesc - o continuare a modernismului austriac - ca biserica Sfântul Nicolae, lăcaș în a cărui compoziție ornamentală, acest stil se împletea armonios cu unele elemente din Renaissance-ul italian și cu procedee specifice românești. Clădirile în stil brâncovenesc și neoromânesc le-a recunoscut ușor după frumusețea și ornamentele care aminteau de podoabele portului popular românesc, de straiele țăranilor din satul său dar
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
de fel. Vorbeau numai cât era necesar și atunci când trebuia. Dar parcă tocmai limbajul misterios al tăcerii îi unea acum cel mai mult. Le unea sufletele, le unea inimile, pentru totdeauna. În fața lor, se contura imaginea a doi corcoduși filiformi împletiți în mod miraculos sub forma unei porți de trecere. Alături, unul curbat, cu o corolă abundentă, îi străjuia... La întoarcerea spre casă trecură pe lângă teatru. Teatrul din Cernăuți era o clădire impresionantă, realizată sub influența Școlii de Arhitectură de la Viena
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
era atât de vie în mintea sa, încât îi părea aievea, în ciuda faptului că nu vroia să-și amintească nimic de când îi murise fata. Totuși, datorită ,,pretenului’’ său îndrăgostit, acum o vedea pe Tanța cu părul ei negru și lung, împletit în cozi, cu privirea ei verde ca iarba, însățită de zâmbetul timid și frumos. Își aminti de dragostea care le aprinsese dorința de-a fi împreună, dar și de fericirea lui completă, atunci când se născuse Marioara lui dragă. Nu și-
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-al iubirii. Vin degrabă, drag române! să cântăm cu toți-n cor azi, e ziua ce-ți rămâne cât ești liber, nu dator! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: E ziua ta, române! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
să vă las drept amintire. Restul va trebui să cautați prin descoperire. Doar atunci veți mai putea simții gustul meu de femeie și vă veți putea bucura de tot ce -i mai feeric în astă lume. Și de atunci, frunzele împletite din fel de fel de șuvițe și croieli tivite în modele au ascuns privirii tot ce natura umană primise în dar din măinile divine ale modelatorului. Au trecut ani, veacuri și epoci, femeia a rămas aproape aceeași. Istoria a început
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
tăietori de papură mergeau în Delta Dunării, tăiau papură și o transportau cu trenul acasă, după 1990 din cauza prețului mare al transportului, papura este tăiată din bălțile din jurul Mureșului și al Târnavelor. După ce este uscată, este descojită, din partea exterioară se împletesc, de obicei, coșuri, iar din partea interioară care este mai fină și mai elastică se fac pălării și huse de sticlă. Dintre produsele culinare, tradiționale, prezente, de obicei, la târgurile și sărbătorile noastre, întâlnim turta dulce, pregătită și adusă la târg
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
care nu ne dau pace și greu le găsim dezlegarea. Am încercat să scot la iveală pe parcursul expunerii, ceeace am găsit esențial și ceeace mi-a vorbit cald și convingător, după cum se va vedea în cele ce urmează, fiind totul împletit cu multă poezie. Grupajul asupra căruia vreau să insist începe cu poezia ,, Limbii ronâne”, poeta fiind nu numai un cunoscător al acestui nou curent literar atăt de răspândit închinat Limbii române, ci prefirând din inspirația sa firul de dragoste pentru
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
poate ajunge la limita absolutului. Însă, această specie literară poate face să vibreze percepția și eul cititorului la cote înalte prin împletirea analizei logice cu transferul sentimentelor, controlabile sau necontrolabile, a puterii rațiunii, analizei esenței realităților exterioare a individului, toate împletite cu un bagaj de informații intelectuale. La eseu descoperim două tipuri: cel cu valoare cirenică (se manifestă prin anumite impulsuri și cerințe ale scriitorului ce concepe eseul și sunt legate de sentimentul plăcerii de a-l scrie) și orientarea epicureică
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
bine elementele pe care se întemeiază creația literară. Prin anii 1997 am constatat că postmodernismul de la noi, cu ideile absconse și text experimentalist începe să treacă în penumbră. Astfel a apărut noul curent, pe care l-am denumit „globmodernul”, care împletește elementele tradiționale din literatură cu modernismul. Este un fel de rentoarcere în trecut, pe jumătate, dar cu elemente moderne oferite de noile concepții despre literatură. Teoretizarea globmodernului am făcut-o în publicația „Curierul Primăriei” și în „Oglinda Literară”. Georges Poules
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
celei mai teribile singurătăți în care alții încă mai vînd confuzii, o mare de timp pierdut printre degete, zadarnic negativism, mereu de la capăt cîtă vreme aud fluturii de noapte rotindu-se prin ungherele altor greșeli, mereu altele deși încerc să împletesc lucrurile între ele liniștea nu se mai aude, pe deal doar o casă albă cu un singur copac, oare nu trebuia să fi dispărut demult cu bucuria de a mă fi iertat că vorbeam despre tine, dar niciodată să nu
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
amarsă vorbesc despre dragostesub semnul celei mai teribile singurătățiîn care alții încă mai vînd confuzii,o mare de timp pierdut printre degete,zadarnic negativism, mereu de la capătcîtă vreme aud fluturii de noapte rotindu-seprin ungherele altor greșeli, mereu alteledeși încerc să împletesc lucrurile între eleliniștea nu se mai aude, pe deal doar o casă albăcu un singur copac,oare nu trebuia să fi dispărut demultcu bucuria de a mă fi iertat că vorbeam despre tine,dar niciodată să nu spui,să nu
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ne plouă cu vise Nu vor fi din ale nopții cetăți, Vor fi făclii ce-n ochi ne-or fi aprinse, Căci ne clădim din două jumătăți. Când briza serii-ți cade lin, pe buze Cu fericire-n șoapte mă-mpletești, Mă respiri din miresme dulci de muze, Și-n suflet primăveri îmi înflorești... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: În suflet primăveri îmi înflorești! Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN SUFLET PRIMĂVERI ÎMI ÎNFLOREȘTI! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369340_a_370669]
-
sacramental - liturgică în centru prin simbolistica Potirului, după cum în interiorul acestui centru se ridică maiestuos Catedrala a cărei simbolistică gravitează în jurul Pantocratorului Iisus Hristos și a Treimii care cuprinde întreg universul creat, începutul, mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul într-o sinteză a coborârii iubitoare și mântuitoare a lui Dumnezeu la om și o urcare iubitoare și mântuitoare a omului la Dumnezeu prin Iisus Hristos în
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
o torță în gând. Vorbisem cu setea să-mi scrie în palmă atingerea clipei ce-n zori s-a trezit, o pasărea oarbă prindea peste vreme un zbor înzecit. Coborâsem să trec peste maluri cuminți tornada cu voce de sare, împletisem o viață la ea, îmi ieșisem din minți și-o credeam mai degrabă o stea urcătoare! Păstrez trena ei într-un gram de cuvânt mă știe pe nume, mă știe izvor, zidar pe ruine în pagini de vânt și-n
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]
-
de poet) care revelează sensibilitatea poetei la frumos, culegând „Urme de lumini din stele” ale căror taine devin „un izvor cu dor de bine” și capătă consistență în idei și în cuvinte, de aceea, cu grijă și cu drag, „le-mpletesc printre culori,/flori din gânduri fac în minte/în dulci strune de viori”. Viața trăită sub imperiul timpului nemilos, „visul de frumos”, trăirile afective produse de „cântul și durerea” tuturor, vatra strămoșească și vitejii ei eroi, viața și moartea sunt
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
mânca ca și de restul, spălat, schimbat de pampers, medicație, etc. Aici am învățat cei plictiseala. Aveam programul bine stabilit cu ea, orele când trebuia să intervin cu ceva, puțină ordine de făcut prin casă, mâncare pentru amândouă, în rest împleteam, citeam și călătoream cu laptopul pe internet. Bătrâna avea șase copii, toți la casa lor, care m-au înconjurat cu mare respect și chiar cu admirație pentru felul cum îngrijeam bătrâna și că mă pricepeam mai la toate cele necesare
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]