4,324 matches
-
ma jeunesse du moins ne fut pas frivole." Îmi amintesc de un alt țipăt târziu, trimis pe o carte poștală fratelui său: "A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?" E cercul geografic al conștiinței nefericite cel care se închide peste împrejurimile Rășinariului natal, peste "Coasta Boacii", după ce a străbătut harta Europei și Parisul. Astă-seară, în camera lui Noica, a fost "judecat" Andrei. Ne-am așezat toți trei pe pat, rezemați de perete. Noica stă pe un scaun în fața noastră. Primim câte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Kioln și român din Năsăud", repetă periodic. Este extrem de bine dispus, are ochii larg deschiși către toate zările culturale și poate în orice clipă să spună ceva definitiv despre greci, Averroes, Hegel, Tübingen, americani, Nietzsche, religii orientale și țăranii din împrejurimile Năsăudului care cerșesc sau fură la Paris, la Londra sau în Irlanda, după care se întorc demni și bogați în satul lor, invidiați și respectați de toți, pildă vie pentru următorul val care invadează Occidentul și care se străduiește să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ORĂȘENII DIN VECHEA CAPITALĂ... "] Orășenii din vechea capitală a Moldovei au petiționat la Dietă (camera provincială) a Bucovinei ca în liceul din acel oraș să se introducă limba românească ca limbă de proponiment fiindcă nu numai locuitorii Sucevei și a împrejurimilor sunt în majoritate români, dar și uricul de întemeiere al acelui liceu prevede asemenea această măsură. Dieta au decis ca, din anul școlar viitor 1876 - 1877 începînd, limba de proponiment să fie cea românească, aceasta fără nici o împrotivire, căci și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Hîncu, influența economică a Austriei devine destructivă și cum sub ea abia Hîncul își deschide ochii, se sparie de câte vede și nu știe de unde vin relele, nu știe că vin din ba al lui. De aceea să privim împrejurimile în care s-au dezvoltat românii, ca să pricepem și mai bine organizarea lor putredă de stat. Noi am trăit sub influența dreptului public a unui popor republican, în sensul antic al cuvântului - respublica Poloniae. Cetățenii acestui stat era egali; fiecare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bucovinei, în 1868 a fost numit notari al orașului Cernăuți. Este unul dintre fondatorii "bibliotecei țărei" și a "societăței pentru cultura și literatura poporului român din Bucovina". A fost înmormîntat în mormântul familiei la Șipeniț. [17 septembrie 1876] ARHEOLOGIC În împrejurimile mănăstirei Putna s-a aflat un paloș și o durdă din secolul al XIII-lea, adică anterioare descălecărei lui Dragoș Vodă. În biserica catedrală din Pșemisl (oraș între Liov și Cracovia) s-a aflat o icoană cu următoarea inscripție romînă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
după o luptă de 10 ore pozițiile de lângă pârăul Diunis, care să fie cele mai însemnate între Deligrad și Alexinaț. În 13/25 octomvrie sârbii, sub contele Keller, atăcînd pe turcii din preajma Zaițarului, au luat Liubința cu toate înălțimile din împrejurime. [17 octombrie 1876] FANTAZIA ÎN TELEGRAME "Neue freie Presse", foaia - cadână, care din dragoste pentru turci sufere de superescitare nervoasă, are și prin România cîteun "daatsch Bocherl" care, pe lângă negustoria cu piei de cloșcă, are meseria de a-și înfierbînta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pentru formarea unui comitet, însărcinat cu revizia caselor publice; Asupra poziției ofițerilor; {EminescuOpIX 289} Propunere pentru desființarea taxei la podurile de fier dintre Mărășăști și Buzău; Propunere pentru instituirea unei comisii însărcinate cu elaborarea unei legi pentru emanciparea vetrei și împrejurimilor târgului Vaslui; în fine Propunere pentru declararea Giurgiului de port-fra[n]c. Dintr-acestea toate Camera au și abrogat deja legea de recrutare din a. 1876 și au de introdus pe cea din 1864, apoi au hotărât de a începe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
corpul din Herțegovina și Muntenegru 50. 000 oameni {EminescuOpIX 313} sub comanda lui Derviș Pașa; 4) la frontierile Greciei 25. 000 oameni sub comanda lui Ahmed șocri Pașa; 5) corpul din Erzerum 120. 000 oameni sub Samih Pașa; 6) în împrejurimile Bitamului * 40. 000 oameni sub comanda lui Husem-Tahir Pașa și în fine 7) în Bagdat (Misopotamia ) 65. 000 oameni sub Hussein-Pevzi Pașa. Rezerviștii, în număr de 300. 000, și voluntarii nu sunt cuprinși între aceștia - cu totului tot ar face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar la care s-a dezvoltat cultul focului și apei dualitatea principiului universului. Apoi a trecut la egipteni (hamiți ) și la popoarele vechi semitice, arătând pretutindenea cum necesitatea psicologică a religiei politeiste se întrupa în chipuri foarte deosebite prin înrîurirea împrejurimei, în India sub impresiunea naturei mărețe, în Egipet sub impresiunea atîrnărei acestui stat de soare, Nil și pământ. Ajungând apoi la greci, la cari politeismul a născut o neîntrecută dezvoltare a artelor plastice, d-sa a arătat pe scurt cosmogonia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
timpului îndepărtat. Tot aci va fi locul nimerit pentru descrierea acelor podoabe și pregătiri artificiale pe cari comitetul aranjatoriu le-a făptuit spre trebuințele oaspeților și spre mărirea sărbătoarei. Când pleci de la Hadikfalva cătră Putna, pe un drum a căruia împrejurime, dotată de natură și de oameni cu cele mai bogate daruri, cu cele mai frumoase podoabe, îți răpește vederile și-ți dezmiardă sufletul: zicem, când pleci spre Putna, zărești în depărtare înălțîndu-se cătră ceri falnicile coame și spete a munților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
continue din trecut spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția celor de azi și de mâine. Se va putea constata existența și munca înaintașilor pe parcursul a 5-6.000 de ani pe teritoriul satelor noastre și în împrejurimi, pentru crearea resurselor materiale corespunzător cerințelor timpului, lupta dusă de oamenii de rând de aici pentru emanciparea satelor din punct de vedere social-economic și administrativ. Vom constata că lupta pentru realizarea dezideratelor vitale a fost lungă și grea, că de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Limbă Neagră, decedat cu câțiva ani mai înainte. După cum se vede, urmele arheologice nu abundă pentru această perioadă, dar nici nu lipsesc cu desăvârșire, astfel că, în ceea ce ne interesează, adică dovedirea existenței umane în perimetrul Umbrăreștilor și în împrejurimi, în mileniul lipsit de știri dense și variate, puținele materiale satisfac întrucâtva nevoile documentării, mai ales cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altele cu prilejul succesivelor organizări și reorganizări administrativ-fiscale produse în epoca modernă, menținându-se toate în limitele vechilor hotare, așa cum fuseseră trasate din vremuri imemoriale. Este acesta un aspect prin care se particularizează obștea Umbrăreștilor de alte sate vechi din împrejurimi precum Buceștii, Lieștii, Cudalbii, Corodul etc., sate care au fost și au rămas cu casele grupate pe o singură vatră, compactă teritorial, și care se va extinde pe măsura dezvoltării economice și creșterii demografice în aceeași arie locuibilă. Se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne sugerează ideea de autoritate în domeniu, pe care o aveau față de satele vecine, autoritate ce decurgea dintr-o bună cunoaștere a locurilor, iar aceasta ca urmare a dăinuirii locuitorilor umbrăreșteni pe aceleași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vel vornic. E posibil ca aceștia să fie urmași ai vreunuia din cei patru, dacă ținem seamă că dețin mici dregătorii. Marele vornic al Țării de Sus, Cristea Ghenovici, a stăpânit Țigăneii în întregime, el stăpânind și alte locuri din împrejurimi, cum au fost Dimăcenii, dovedindu-se că a fost un mare agonisitor de moșii în Moldova. Toate acestea se vor împărți, după decesul său din jurul anului 1616, între cele trei fiice ale sale și anume: Măricuța, căsătorită cu Gavril Cernat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manolache Ruset. Averea lui Costache sluger se va împărți între cei doi frați Manolache și Iordache, primul primind, printre altele, Umbrăreștii și părțile din jur, respectiv Bozieștii, Tămășenii și chiar părți din satul Liești. Lui Iordache îi rămân Epurenii și împrejurimile, acest Iordache dând ramura Costăchească ce-și va lua supranumele de Epureanu. Orientându-ne după situația că Umbrăreștii se separă pe 1 septembrie 1704 în partea boierească, cea de la nord, și partea răzeșească, rămasă la sud, trebuie să acceptăm că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Gavril”, ca zestre, se înțelege, la căsătoria ultimului. După un an de la căsătoria acestuia, în februarie 1778, se naște fiul lor mai mare, Ioan, iar în călugărie Ioanichie. De acum încolo, informațiile despre evoluția stăpânirii de aici și din împrejurimi devin tot mai numeroase și mai amănunțite, ca urmare a faptului că Gavril a preluat de la tatăl său condici vechi și obișnuința de a consemna în ele diferite realizări, prin așa-numitele sămi de venituri, de cheltuieli etc., din păcate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășeni, exclusiv pentru părțile ce au aparținut boierilor, nu și pentru cele răzășești, rămân sămile privitoare la bunurile mobile și imobile de tot felul: stupi, cai și epe, boi și vaci, oi și capre, bivoli și bivolițe, pământuri cumpărate în împrejurimi, cereale recoltate de pe moșiile proprii, dar și cele strânse din dijma dată de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești, Boziești, Dimăceni, Vulturu, Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bani, cheltuite în alt scop decât acela pentru care s-au dat. Rămân să fie cercetate și valorificate științific puținele resturi, adunate în perioada anterioară, la care s-ar putea adăuga altele prin săpături la temelia vechii biserici și în împrejurimi, adică locurile care nu au fost prea mult deranjate prin lucrările amintite. La fel, s-ar putea face anumite investigații, prin săpături sistematice de anvergură și pe vatra străveche de pe vale, la est de biserică, pe unde au fost identificate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i, „act de donațiune prin care donează, cu drepturi și părți egale fiilor săi Alexandru, Mihail, Nicolae și Grigore Suțu averea ce i-a rămas de la defuncta sa mamă, Elena Scarlat Manu”, printre care și Umbrăreștii, cu părțile de prin împrejurimi. Este cazul să arătăm că, într-adevăr, fiica Elencăi Manu, Ecaterina, era bolnavă de nervi, a fost un timp dată în grija maicilor de la mănăstirea Agapia, i s-a adus și o însoțitoare de la Paris, pe nume Adina Constant, care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marcat, în perioada interbelică, printr-un gărduț de lețuri și o cruce, loc pe care acum se găsește casa și grădina locuitorului Alexandru Tonu. Ca urmare a căsătoriei dintre Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, fiica spătarului Mihalache, cu Panait Balș, satul Torcești și împrejurimile, ce țineau tot de moșia Torceștilor, trec în stăpânirea acestui ambițios boier, apoi la numeroșii săi urmași, mai cunoscuți în partea locului fiind Mihail și fratele său, Paul Balș, cărora li se spunea pe plan local Mil și Pol Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practici sau meserii, astfel încât e de înțeles de ce se va vorbi, stabili și defini în cadrul acestei diversități ca una fiind și „ocupația de bază” sau „profesiunea” cutărui și cutărui individ. 1. Agricultura În satele umbrăreștene, ca în majoritatea așezărilor din împrejurimi și din țară, ocupația principală a oamenilor a fost aceea care se practică și astăzi, adică cultivarea plantelor cu indispensabila sa complementaritate, creșterea animalelor, ambele înglobate domeniului economic al agriculturii, cu componentele de rigoare: vii și livezi, grădinărit, plante industriale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici nu sunt prea vechi, dar presupunem că știrile din ele nu reflectă doar situația momentului întocmirii actului, ci pe aceea de continuitate. Ipoteza se bazează și pe criteriul demn de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corina Nicolescu, „teritoriul românesc, se constituie dintr-o vastă întindere de păduri”, iar în cazul satelor noastre însuși numele derivat din latinescul umbră reprezintă cea mai elocventă rezonanță a acestei realități. Așadar, abundența lemnului chiar în interiorul așezării, cât și în împrejurimi, a făcut ușoară și posibilă deprinderea prelucrării lemnului și înjghebarea locuințelor de către fiecare familie cu rudele apropiate, din rândul cărora nu putea să nu fie careva mai înzestrat în meseria respectivă. Dar, pe cât de repede și de ușor se ridicau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În mai multe școli urbane, problema majoră este cea a deșeurilor depozitate chiar la poarta școlilor; am văzut, de exemplu, un morman de câțiva metri de gunoaie în stradă, în fața unei școli. Iată cum descrie directorul unei școli cartierul din împrejurime, în care și el trăiește: "Cartierul s-a format prin valuri succesive de deplasări ale unor cartiere ale orașului, după revărsarea uedului, când au fost mutați aici și câțiva locuitori din Arhiba. Era la origine o groapă de gunoi, construită
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]