13,283 matches
-
cu materiale cu tot. Însă produsele acestui impuls intratabil sunt ambivalente. Ele suferă de un dualism inegal, din pricina conceptului de prăpastie, care predomină. De aceea, românul construiește puțin, pe termen scurt și, mai ales, greu, având ghinionul ca tot ceea ce înalță ziua, să se prăbușească, negreșit, noaptea. De altfel, confuzia între muncă și trudă i-a adus românului o sumedenie de necazuri, pe care, de ce să nu recunoaștem?, le-a versificat bine. Și tâlcuitor. Munca este de departe cea mai strălucitoare
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
nevrednică sunt parte. Deodată aud o voce șoptind Descătușează-l pe cel întemnițat în mintea ta, asta-i salvarea, pune-l în libertate. Așa fac, deschid porțile și în timp ce mă înec apuc să-l zăresc pe insul interior cum se înalță: a scăpat, stă transparent în aer. E cam caraghios, mărunțel, cu mutra mea și cu aripi cât casa. Surâde. Tu câștigai orice război Tu câștigai orice război fără să tragi niciun foc de armă. Cu simpla ta prezență. Erai frumoasă
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
însoțea. Bărbatul pe care, după acea călătorie, nu l-a mai văzut niciodată. În acele momente, nu și-a dat bine seama de acest lucru. Abia dacă a strâns mâinile vânjoase care i se întindeau. Și, dintr-o dată, când își înălță ochii spre acoperișul de sticlă al gării, zări unul din turnurile Catedralei. Începu să râdă, cu toată gura deschisă, fără să încerce să-și mai ascundă, cum, de obicei, făcea, dinții pe jumătate strâmbi. „A fost unul din momentele cele
Două povestiri de Sônia Coutinho () [Corola-journal/Journalistic/5357_a_6682]
-
descheie rochia și îi urmărea mișcările ferme, deliberate, ale capului parfumat. A rămas încremenit în mijlocul camerei până a venit ea și l-a îmbrățișat vioaie, dar cu seriozitate. Brațele ei rotunde îl încolăceau cu putere și el, văzându-i chipul înălțat spre fața lui, cu calmă seriozitate și simțindu-i calma răsuflare care-i înălța și-i cobora pieptul, aproape că a izbucnit într-un plâns isteric. Lacrimi de bucurie și de ușurare i-au sticlit în ochii fermecați, iar buzele
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
în mijlocul camerei până a venit ea și l-a îmbrățișat vioaie, dar cu seriozitate. Brațele ei rotunde îl încolăceau cu putere și el, văzându-i chipul înălțat spre fața lui, cu calmă seriozitate și simțindu-i calma răsuflare care-i înălța și-i cobora pieptul, aproape că a izbucnit într-un plâns isteric. Lacrimi de bucurie și de ușurare i-au sticlit în ochii fermecați, iar buzele i s-au întredeschis, deși nu era în stare să scoată un cuvânt. Ea
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
dar buzele lui refuzau să se aplece să o sărute. Cu un gest brusc, fata i-a tras capul în jos și și-a lipit buzele de buzele lui, iar Stephen i-a citit intenția în privirea deschisă a ochilor înălțați spre el. Era prea mult, se simțea copleșit. A închis ochii, abandonându-i-se cu trupul și cu sufletul, inconștient de orice altceva în afară de apăsarea buzelor ei moi, deschise. Le simțea mângâierea pe creier, ca și pe buze, de parcă i-
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
îndurător cu toți cei care îți pun speranța în mine și au încredere în cuvintele mele. De asemenea, cei aleși nu au de ce să se teamă căci, așa cum le-am promis, vor fi salvați la timp: eu, când mă voi înălța de pe Pământ, îi voi ridica pe toți cei mântuiți la mine. Cei aleși sunt toți pământenii care în viețile anterioare au ales să lupte până la moarte pentru adevăr", potrivit efemeride.ro. "Prin jertfa lor (moartea de martir) ei și-au
Iisus, prin Padre Pio, mesaj de avertizare pentru omenire by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51955_a_53280]
-
au demonstrat devoțiunea supremă față de creator și au primit drept răsplată mântuirea, grația divină. Ca și mine, acești apostoli și ucenici sunt reveniți din lumile divine în trup pe Terra. Ei vor fi răsplătiți în văzduh imediat după ce mă voi înălța din nou la cer, în noul Ierusalim ceresc. Cataclismul va începe iarna, într-o noapte friguroasă. Vântul va vui tare; după un timp, se vor auzi tunete puternice. Atunci să închideți ușile și ferestrele pe cât posibil să nu intre deloc
Iisus, prin Padre Pio, mesaj de avertizare pentru omenire by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51955_a_53280]
-
trăgând la nimereală, cu arma explodându-i în brațe, cu orbirea lui de-o clipă și cu recăpătarea extatică a vederii, e realmente inspirată. Adevărată marcă a talentului. Dar n-are nimic fantast, nimic absurd, nu e cu nici un centimetru înălțat deasupra pământului. Să fie doar o întâmplare?
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
Pe Voivozii din mormânt Și pe greul lanț ce-a frânt, Să nu-și rabde clipa lină Nici icoanei când se-nchină! Nici când codrul pâinii frânge, Nici când prunc în brațe strânge, Pân-ce fruntea abătută, Nu v-o-nalță și-o sărută, Pân-ce mâni sângerătoare Nu vi-s slobode sub soare, Și-un hotar din ele-mbină» Pentru cântec și lumină! ” (1912) Această poezie nu a constituit un cap de acuzare, mai târziu, pentru dosarul tatălui Dvs., care
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
copilărie până la ultimele lui clipe. Iată un fragment - plin de poezia misterioasă a orașului Valparaíso - din cartea aflată în curs de apariție la Editură Vellant. Valparaíso e foarte aproape de Santiago. Îl despart doar munții hirsuți, pe ale căror culmi se înalță, precum obeliscurile, cactuși uriași, ostili și înfloriți. Și totuși ceva indefinibil desparte Valparaíso de Santiago; acesta din urmă fiind un oraș captiv, înconjurat de ziduri de zăpadă. În schimb Valparaíso se deschide tot spre oceanul infinit, spre zgomotele străzii, spre
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
cuceritoare, de întemeietoare de orașe și de putere legislativă... Prin ea, curtea Rusiei a avut o strălucire fără de seamă... Fără îndoială, o strălucire uneori artificială... La 6 decembrie 1873 o națiune întreagă celebra inaugurarea unei statui colosale a marei Ecaterina, înălțată între Biblioteca imperială și Teatrul Alexandru, împărăteasa ținând în mână sceptrul majestuoasă, impasibilă... Vorbind de Ecaterina cea Mare, cavalerul de Corberon își încheia filosofia cu această remarcă amară: " Viciul și virtutea nu sunt, deseori, în această lume, decât niște calități
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
a mai spus cercetătorul, citează România TV. Filmul a fost prezentat, joi, la Întâlnirea Națională a Astronomilor din 2012, din Marea Britanie, unde s-a văzut cum instrumentele SDO au surprins gazele fierbinți de 2 milioane de grade Celsius care se înălțau într-o structură solară denumită proeminență, apoi călătoreau circa 200.000km într-o spirală, prin atmosferă superioară solară. În timp ce pe Pământ, unde tornadele sunt antrenate de vânturi, pe Soare ele sunt provocate de câmpul magnetic. Ele apar, de multe ori
Inedit: O tornadă solară imensă a fost filmată de NASA - Video () [Corola-journal/Journalistic/67030_a_68355]
-
mai grave. Și odată cu ele s-au adunat și anii până la - iată! - anul 20 (fără două luni), anul profeției lui Brucan. Au fost ani plini, chiar foarte plini de evenimente care, nu o dată, erau (sau păreau) palpitante, tăindu-ne respirația, înălțându-ne în speranțe, aruncându-ne (mai des) în dezamagiri adânci. Pentru ca azi să deschidem televizorul și să asistăm, umiliți, la dezbateri în parlamentul U.E. pe tema ajutoarelor acordate României și Bulgariei, dezbateri în care politicieni de diverse orientări se întreabă
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
metru de la traseul prestabilit. Totul se transformă într-un spectacol redundant și penibil în care greutatea argumentelor este asigurată doar de repetarea lor până la saturație pe diverse voci. Nu de puține ori, puși să probeze informațiile dubioase pe care își înalță argumentația, polticienii și analiștii răspund senin că "este de notorietate" sau că "toată presa a scris despre asta", trimițând la intervențiile celor dinaintea lor, cu nimic mai bogate în argumente. Într-un asemenea climat, un om care trece totul prin
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
Șt. Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului în cabinetul Mugur Isărescu, el însuși arhitect și dascăl, este autorul unei superbe serii de albume despre aceste ctitorii din vremea lui Carol I și despre oamenii care le-au înălțat. Scrise cu dragoste și superb ilustrate, toate aceste albume sunt minunate lecții de estetică, de profesionalism, dar și de cinste și chibzuită cheltuire a banului public. Impresiile despre București ale unor călători dinainte de venirea lui Carol I sunt dezolante. O
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
niciodată atât de atent urmărit și toate documentele furnizate cu generozitate de Nicolae Șt. Noica demonstrează acest lucru. Cei mai prestigioși arhitecți au concurat pentru a se stabili proiectele ideale menite să asigure funcționalitatea instituțiilor publice care urmau să fie înălțate. Apoi erau făcute licitații transparente pentru adjudecarea lucrărilor propriu-zise și pentru achiziționarea materialelor necesare, la cel mai bun preț posibil. Este de prisos să spun că fiecare etapă a construcției avea termene ferme de finalizare. Miracolul construirii clădirilor emblematice ale
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
și senin", "absolut sănătoasă" și de aceea "superioară". Dar autorul lui Dănilă Prepeleac se remarcă prin câteva trăsături originale: stilul complicat, "foarte interesant pentru filologi... prin turnurile frazelor și expresiile populare", la care se adaugă "o inteligență a ironiei profunde", "înălțând până la epopee modesta poveste populară"19), supremă recunoaștere pentru un scriitor modern, din partea sud-estică a Europei, spațiu în care - susține Iorga - există un epos deosebit de cel occidental, fapt ce determină o altfel de evoluție și o altfel de abordare a
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
cărți citite, cărți aflate în proprietatea sa) mai mult decât orice alt tărâm, real sau imaginar. Sigur, e frumos când îl auzi pe câte-un Nichita Stănescu spunând: "Patria mea e limba română." Și e încă mai frumos când poeții înalță imnuri de slavă locului sfânt al nașterii. Dar spațiul magic al scriitorului nu poate fi decât unul populat cu milioane de litere și miliarde de sensuri. O veche vorbă - dezaprobatoare - spune că pentru unii patria e acolo unde e bine
Țara scriitorului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6638_a_7963]
-
Salamac Irina Imensul oraș fantomă, Nova Cidade de Kilamba, a fost construit la 30 de kilometri de Luanda, capitala Angolei, informează BBC. Kilamba a fost înălțat în mai puțin de trei ani de către compania de stat China International Trust and Investment Corporation (CITIC). Este cel mai grandios proiect din zonă. În Kilamba, care se întinde pe 5000 de hectare, au fost construite 750 de clădiri de
Chinezii au construit un oraș fantomă în Africa by Salamac Irina () [Corola-journal/Journalistic/66401_a_67726]
-
Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii au proiectat în urmă cu 56 de ani o farfurie zburătoare care ar fi trebuit să atingă viteze supersonice și să se înalțe la 30.000. Într-o notiță din 1956, apare scris că vehiculul urma să atingă viteze maxime între "mach 3 și mach 4, la o altitudine de peste 30.000m". Inginerii care lucrau la proiect au ajuns atât de departe, încât
US Air Force a proiectat o farfurie zburătoare () [Corola-journal/Journalistic/65673_a_66998]
-
aspect al dezbaterii despre ele are un precedent istoric". Mai întâi au fost Comentariile lui Iulius Cesar, care și-a descris participarea la războaiele galice vorbind despre sine la persoana a treia. In secolul al cincilea, Confesiunile Sfântului Augustin „se înalță ca un zgârie-nori singular deasupra vastului peisaj medieval." Din secolul al XII-lea, ne-a rămas Povestea nenorocirii mele, în care Abélard își deplângea castrarea din ordinul unchiului iubitei lui. In anul 2000, această Historia calamitas avea să fie rescrisă
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
funcționar bâțâind, Topârceanu, sâcâit, mai mult decât amenințat, de frig și ceață, se despart cu aceeași bucurie aproape comică de „zilele babei". Iată întoarcerea cocostârcului, așteptat cu nerăbdarea insomniacului care nu știe dacă se mai face dimineață: „El vine, se înalță, în cercuri line zboară/ Și, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;/ Iar copilașii veseli, cu pieptul dezgolit,/ Aleargă, sar în cale-i și-i zic «Bine-ai sosit!»". (Oaspeții primăverii). Retorica nu se deosebește mult de strofele întoarcerii din
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
Gheorghe Grigurcu Monica Patriche cultivă o poezie de citadin, atrasă si respinsă de mediul stradal într-un joc al proporțiilor diverse, în funcție de umoarea momentană. E la mijloc un cult al artificiului, înălțat de poeții moderni la rang de subiacentă temă uzuală. În atari producții, spiritul se înalță deasupra naturalului, resimțit ca o „banalitate", în favoarea artificiului ce înlesnește imaginea unui oraș ireal, compus din tensiunile formale rezultate dintr-o sumă de asociații și
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
poezie de citadin, atrasă si respinsă de mediul stradal într-un joc al proporțiilor diverse, în funcție de umoarea momentană. E la mijloc un cult al artificiului, înălțat de poeții moderni la rang de subiacentă temă uzuală. În atari producții, spiritul se înalță deasupra naturalului, resimțit ca o „banalitate", în favoarea artificiului ce înlesnește imaginea unui oraș ireal, compus din tensiunile formale rezultate dintr-o sumă de asociații și simboluri. Natura anarhică, impură e supusă unei ordini de sorginte vizionară, așa cum se întîmpla de
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]