3,037 matches
-
vor fi numărate de specialista sa în numărare, Roberta Anastase, care fiți siguri, că în favoarea noii regalități va anunța un procent de 127% pentru, și numai 49,99% împotrivă. Cred, că asta-i explicația ieșirii prezidențiale la rampa de spurcat înaintașii. Totuși, până să se facă referendumul, mă întreb și eu ca Ghiță zarzavagiul, din piața veche a Vasluiului, oare cum vor percuta acum, pupincuriștii de serviciu. Ce explicații vor mai găsi și pentru asta? S-o credeți voi că problema
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
noi i-am dus mai departe demersul, stăruind asupra perioadei ce a urmat, până în 1914. De asemenea, pentru anii 1863 1884 am avut în vedere o lectură atentă a listelor publicate de Léon Vaderkindere, căutând să aducem în plus față de înaintașul nostru o serie de comparații cu alte date statistice ori calitative, care să ne permită să înscriem într-o anumită traiectorie performanțele tinerilor români. Totodată, am procedat la o serie de ajustări, completări, corecturi, reevaluări formale și de fond ale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și apoi noi i-am inventariat că titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1863-1914. Rămâne că pe viitor să continuăm această investigație, cu atat mai mult cu cât nu suntem deloc de acord cu afirmația înaintașului nostru că personajele studiului de față nu au avut prea mare notorietate în epoca lor. Așadar, am readus în discuție oameni politici de prim rang de pe scena publică românească precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vor fi numărate de specialista sa în numărare, Roberta Aftanase, care fiți siguri, că în favoarea noii regalități va anunța un procent de 127% pentru, și numai 49,99% împotrivă. Cred, că asta-i explicația ieșirii prezidențiale la rampa de spurcat înaintașii. Totuși, până să se facă referendumul, mă întreb și eu ca Ghiță zarzavagiul, din piața veche a Vasluiului, oare cum vor percuta acum, pupincuriștii de serviciu. Ce explicații vor mai găsi și pentru asta? S-o credeți voi că problema
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
laudă cu realizările, publicului nu-i rămâne decât iluzia lecturii. Reabilitarea de către politruci a intelectualilor cenzurați sau ignorați până în anii '60 coincide cu regăsirea generațiilor de către poeții tineri. Această reîntâlnire cu generațiile anterioare are efecte opuse: dispreț sau admirație față de înaintașii cu și fără talent, fideli ori dușmani sistemului. Desigur, și generațiile tinere au conformații diferite: unii servesc partidul, atrași de beneficiile pozițiilor oficiale, alții păstrează o cale de mijloc, un compromis între colaboraționism și artă pentru artă. În 1966, Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
public gândul că judecățile de valoare pot fi subiective și eronate: "Doar neînțelegând deloc relativitatea punctelor de vedere critice, ne-am putea închipui că noi avem neapărat dreptate și că suntem hărăziți să confirmăm sau să infirmăm pe vecie judecățile înaintașilor"223. Deși nu poate rămâne neutră în toate cazurile, se simte în fiecare comentariu chibzuiala etică. Nicoleta Sălcudeanu vorbește despre divorțul Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca de propriile vocații care "i-a îndepărtat de realizarea individuală, dar i-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
clipe din viață și pe care a pierdut-o pentru totdeauna. Născut în burg, crescut sub felinar și cu trotuar în fața casei, cu pantofii lustruiți și pantalonii călcați la dungă, cu tradiții și obiceiuri specifice vieții de oraș moștenite de la înaintași, a căror origine citadină mai lungă de cel puțin două veacuri nu putea fi contestată, a fost catapultat pe nepusă masă undeva în inima acestei uriașe câmpii, în toiul campaniei de recoltat grâu. Bineînțeles, nu singur, ci împreună cu colegii săi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să ajungă unde și-au propus pe un drum mai direct și mai curat. În momentul când noi am deșertat printre primii canciocul cu amestec de ciment și piatră, știam precis că cei ce vor păși pe cărarea croită de înaintași vor mai adăuga și ei câte ceva. Atunci fiecare pietricică nou adăugată, ce va juca un rol important în configurația întregului drum, se va suprapune și se va sprijini pe cea dinaintea ei și toate la un loc pe materialul din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la întâmplare, umedă, cu un cer aproape senin, un soare mai obosit ca după o lungă și bogată ploaie nocturnă, călduță și promițătoare, ce răspândea totuși suficientă poftă de viață, speranță și încredere în cei ce vor învăța din nerealizările înaintașilor. Privi la ceasul cu brățară de argint și ecran circular cu diametrul de doi inch, prin intermediul căruia putea comunica cu orice persoană de pe mapamond, care purta cu sine la braț un ceas asemănător. Pe micuțul ecran se vedea clar: 17
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aceste principii didactice eterne, am considerat necesar să stabilim punți de legătură între învățământul religios din trecut și cel pe care l-am început cu puțini ani în urmă și să pornim în demersul nostru de la preluarea experiențelor valoroase a înaintașilor, urmând calea deschisă de Sfinții Părinți și de marii pedagogi ai neamului nostru.” (p. 6-7) După ce în capitolul întâi, intitulat: Viața și activitatea teologică și literară a Fericitului Augustin, autoarea analizează sintetic opera acestui Părinte al Bisericii noastre, evidențiind concepția
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
aceste principii didactice eterne, am considerat necesar să stabilim punți de legătură între învățământul religios din trecut și cel pe care l-am început cu puțini ani în urmă și să pornim în demersul nostru de la preluarea experienței valoroase a înaintașilor, urmând calea deschisă de Sfinții Părinți și de marii pedagogi ai neamului nostru. Aceștia au pus în centrul întregii activități de educație creștină modelul Domnului Iisus Hristos, ca pedagog desăvârșit, și experiența valoroasă a Sfinților Apostoli. Educatorul priceput trebuie să
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dar în timp a devenit ceea ce a gândit cu adevărat! Peregrin prin străvechea istorie a Depresiunii colinare VASLUI DĂNEȘTI, învățătorul a adus la lumină cele mai valoroase antichități, continuând tradiția cercetărilor arheologice și istorice făcute de strămoșii săi. De la acești înaintași a învățat meserie și a înțeles că ei sunt modul prin care Dumnezeu îl are în grijă. I-a prețuit și i-a cinstit deopotrivă, la rându-i fiind onorat de cinstea și chibzuința lor. S-a apropiat de ei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o posibilă strămutare a colecției... Poate că și copiii au avut motive de nu au dat atenția cuvenită la ce va mai rămâne din casa muzeu, gestul lor putând fi socotit răzvrătitor dar în mod sigur față de cultură și față de înaintași a fost un gest reprobabil. Cu mult efort și cu multă muncă de lămurire dusă cu familia de cei în drept, o foarte mică parte din obiectele ce au mai fost găsite în bâjla-muzeu au fost aduse la Vaslui. Directorul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
este o simplă monografie a unei localități, ci o inegalabilă operă literară prin modul cum este structurată și după mesajul ei absolut original. Cartea este un poem închinat unei așezări umane care a dat țării minți strălucite, o odă închinată înaintașilor în viziune clasică. La prima vedere această carte nu se dezvăluie cu toate adâncimile ei, dar când un pasionat de poezie descoperă că de fapt se află în fața unui poem scris în hexametri, se întreabă ce anume s-a născut
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
așteptau valorificarea. Costache Buraga s-a stins din viață pe data de 12 decembrie 1999. Din păcate, munca de decenii întregi a soților Buraga a putut fi risipită în numai câțiva ani de către nepricepuți și mai ales indiferenți față de eforturile înaintașilor. Acest fenomen distructiv căruia îi suntem martori, ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește viitorul culturii noastre. Cu mult efort și cu multă muncă de lămurire dusă cu familia de cei în drept, o foarte mică parte din obiectele ce au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
apleca crengile către copii pentru a i se culege roadele. Doi dintre copii nu puteau culege roadele pentru că la apariția lor, pomul își ridica crengile. Bătrânul care avea cheile grădinii, le-a explicat că nu vor putea culege roadele deoarece înaintașii lor nu au dat de pomană pentru ei. Culmea era că acei copii se făcea că erau copiii ei. Mă uit la cele cornulețe și la cozonac făcute cu nuci de la Eva din grădina părinților noștri. Ei nu mai sunt
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din domeniile relatate mai sus s-ar consuma una sau alta din coversații, gîndurile se converg pînă la urmă tot către cea mai mare dintre pasiuni: arheologia. între vaze, podoabe, arme și alte obiecte uzuale care pot vorbi despre viața înaintașilor noștri, despre zbuciumata lor existență, învățătorul C.Buraga din Dănești se simte ,,ca acasă“. Expresia ,,ca acasă“ nu are aici sensul obișnut, comun. Ea confirmă, pentru cel ce vizitează locuința acestui neobișnuit amator, că expresia ,,ca acasă“ pentru C.B. are
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și după ora ta de mers, mașina pe care ai refuzat-o, iar dincolo de gardul ei să fii martorul unui dialog plin de revelații. Costache Buraga, dacă-l întrebi, îți va spune că este țăran român care gîndește, ca toți înaintașii lui; Dacă afli cîte ceva din altă parte și insiști să-ți mărturisească, vei înțelege că este, de fapt, învățător pensionar, trecut de șaptezeci de ani. Iar învățător a fost la Dănești timp de cincizeci de ani, neîntrerupt. De unde, atunci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică Fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Lucrarea care i-a adus celebritatea Sfântului Niceta de Remesiana este un catehism, alcătuit pentru cei care se pregăteau să primească Taina Botezului, numit fie Libelli instructionis (Cărticele de învățătură) fie Instructio ad competentes (Învățătură pentru candidații la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Sfântul Niceta n-a fost doar un misionar desăvârșit, ci și un literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil între personalitățile patristice din secolele IV-V. Opera Sfântului Niceta, care i-a adus celebritatea este un catehism, alcătuit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai aprigi adversari ai nestorianismului”. El a tradus din grecește în limba latină lucrări din scriitorii bisericești: Teodor de Mopsuestia și Teodoret de Cir. Pe la anul 449 este atestat în scaunul episcopal tomitan episcopul Alexandru care, la fel ca și înaintașii săi, a păstrat dreapta credință într-o perioadă de adânci frământări. Pe la 458 episcopia Tomisului avea ca titular un alt episcop, pe Teotim II, care se implica în lupta împotriva ereziei monofizite Toată această serie de episcopi tomitani dovedește calitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și pe alții oprește de la aceasta, cade într-o mare trufie (cap. 21). Convorbirea a XXIV-a și ultima (26 de capitole) este susținută de Avva Avraam care, după afirmația lui Cassian, ,,închide în ea moșteniri și învățături de la toți înaintașii”. Cassian consideră că, atunci când va încheia această Convorbire, se va fi achitat de toate făgăduințele făcute și că numărul convorbirilor se potrivește în chip mistic cu numărul celor douăzeci și patru de bătrâni din Apocalipsă care dăruiesc cununile lor Mielului (cap.1
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de pofta carnală. Efectul neascultării a fost resimțit ca o lege contrară, ca păcat, în mădularele sale. Mântuirea se obține numai prin darul harului Sfântului Duh în credința numelui lui Iisus Hristos. Ioan Maxențiu se deosebește în această privință de înaintașul său, Sfântul Ioan Casian, care admitea și liberul arbitru ca element component în progresul mântuirii, alături de har. Admirator al Fericitului Augustin, dar probabil, și sub influența formulei „Unul din Treime a suferit cu trupul”, Ioan Maxențiu optează pentru supremația harului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Alexandriei. Tonul cald și amintirea strămoșilor comuni dovedesc că traducerea Epistolei a XLV-a a Sfântului Chiril al Alexandriei către episcopul Succesus, făcută de Dionisie Exiguul a fost cerută în mod evident de compatrioții săi monahi. La rândul lor, asemenea înaintașilor lor, "sciții" Ioan și Leontie arată o grijă deosebită pentru integritatea credinței precum și o râvnă neobosită pentru răspândirea ei. Având în vedere „furia rătăcirii nestoriene” manifestată în mod direct sau indirect, prin uneltiri meșteșugite, teologul dobrogean se lasă călăuzit de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se face din prejudecată sau rutină, ci este subsumată principiului rațiunii și naturalului. Ideea este exprimată în mod clar de către La Fontaine: "Imitația mea nu este o sclavie / Nu preiau decât ideea, felul de a gândi și legile / Pe care înaintașii noștri le-au urmat ei înșiși altădată."73 Este surprinsă în aceste versuri esența conceptului de imitație care presupune, de fapt, prelucrarea unor scheme, a unor reguli generale, într-un cuvânt, a unei carcase pusă sub semnul perfecțiunii, căreia apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]