27,730 matches
-
și este viața însăși... acesta e izvorul pe care-l descoperisem, resursa infinită a posibilităților... Am înțeles asta și mi-am dat seama că trebuia s-o spun cuiva, trebuiau să afle toți despre acest adevăr universal, trebuia să merg înapoi, să le spun și licuricilor, să povestesc spiritului muntelui, să transmit ceea ce știam acum și altora... M-am întors înspre partea cealaltă, unde se zărea, în depărtare, țărmul nesfârșit cu vârfurile de munte, aproape încețoșate, lângă malul oceanului... și acolo
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
se zărea, în depărtare, țărmul nesfârșit cu vârfurile de munte, aproape încețoșate, lângă malul oceanului... și acolo, aștepta spiritul în rotocoale... am vrut să-i strig ceva, apoi mi-am spus că aveam să-i povestesc ce aflasem când ajungeam înapoi. „Acum trebuie să mă întorc înapoi, să scriu povestirea aceasta”, mi-am zis întinzându-mi aripile să zbor. Și m-am întors și m-am apucat de scris imediat. Mai înainte am ajuns aici... Abia cu câteva momente în urmă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
cu vârfurile de munte, aproape încețoșate, lângă malul oceanului... și acolo, aștepta spiritul în rotocoale... am vrut să-i strig ceva, apoi mi-am spus că aveam să-i povestesc ce aflasem când ajungeam înapoi. „Acum trebuie să mă întorc înapoi, să scriu povestirea aceasta”, mi-am zis întinzându-mi aripile să zbor. Și m-am întors și m-am apucat de scris imediat. Mai înainte am ajuns aici... Abia cu câteva momente în urmă. Așa că, acum, luați-o de la început
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
mă crezi și nu vezi mare lucru la mine... Foarte bine, nici nu vreau să mă joc cu tine, de fapt. Nu-mi trebuie labele tale sau coada ta albastră... Și s-a dat din nou peste cap, transformându-se înapoi în panteră, după care a zbughit-o în pădure. Știam însă că avea să mă pândească în continuare și să-mi ia urma, pe unde mă duceam, dar nu i-am mai acordat atenție și mi-am continuat drumul. Regele
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
făcut-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi șoptea că poate doar într unul din copaci o va găsi pe veveriță să-i ceară iertare și aceasta să-i dea frumoasa coadă înapoi. CIOCĂNITOAREA Cioc, cioc, cioc și iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
o clipă ca să caute o farfurie, doamna Kavataradze ne-a spus: "V-ați dat seama că tipa care servește face parte din armată". Era un mod de a ne face să înțelegem că nu prea era liberă. Ne-a condus înapoi la Insitut cu eleganta mașină a ambasadei; cu steguleț roșu, seceră și ciocan. După câteva zile am invitat-o eu pe doamna Kavtaradze la expoziția unor pictori români care-și aleseseră ca temă peisaje franceze. Și drept mulțumire mi-a
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
lume românească a zidului părăsit; pentru că, asemenea numai marilor cărți, lărgește Weltanschauung-ul; pentru că, dacă îl deschizi, nu-l mai închizi; pentru că ceea ce scrie Mircea Cărtărescu e convingător nu numai pentru români, ci și pentru străini, în traducere; pentru că privește înapoi fără mânie și părtinire, si ne lipsesc asemenea priviri; pentru ceea ce nu are: nimic provincial, nimic prăfuit, nimic căznit; pentru ceea ce are: poezie de cel mai înalt nivel, proza inimitabila, metafizica și fizica, omenesc și prea omenesc, cu un singur
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
a știut să mînuiască calomnia știe la nevoie să mînuiască și o armă. După cîte se vede nu acestea sînt moravurile d-lui Scorțescu, directorul ziarului Evenimentul. D. Scorțescu, care m-a ultrajiat în modul cel mai extrem, astăzi dă înapoi și dispare din momentul ce fac o mișcare pentru a merge spre el. Știam pînă acum că d. Scorțescu e un perfect imbecil, căptușit de un vulgar calomniator, constat astăzi că acest domn e totodată și cel de pe urmă laș
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
cu repezitoru înspre aparat și aprinde o țigară. BUNICUL: Popescu întinerește. E adolescent, e copil. MAMA: Mai suge o dată din țâța maică-sii și, cât ai clipi, dispare în dânsa. 1 iunie 1959. [...] BUNICA: Și tot așa: filmul se dă înapoi, înapoi, până când nu se mai vede decât așa, departe, o măicuță bătrână lăcrimând, alergând, pe toți întrebând. M|TUȘA: Și-apoi, dintr-odată, apare chiar el, ciobănașul nostru, al tuturor. Venind agale spre noi, chiar de-acolo, din raiu lui
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
repezitoru înspre aparat și aprinde o țigară. BUNICUL: Popescu întinerește. E adolescent, e copil. MAMA: Mai suge o dată din țâța maică-sii și, cât ai clipi, dispare în dânsa. 1 iunie 1959. [...] BUNICA: Și tot așa: filmul se dă înapoi, înapoi, până când nu se mai vede decât așa, departe, o măicuță bătrână lăcrimând, alergând, pe toți întrebând. M|TUȘA: Și-apoi, dintr-odată, apare chiar el, ciobănașul nostru, al tuturor. Venind agale spre noi, chiar de-acolo, din raiu lui, de pe
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
mai puțin să-ți asumi angajamente pe care nu se știe dacă le poți duce la îndeplinire. Violeta Dinescu riscă din entuziasm. Se aprinde lesne, luînd atitudini declarate care, culmea, nu se dovedesc a fi păgubitoare pentru că nu dă niciodată înapoi. Așa se face că orice împrejurare născută din înflăcărarea vreunui deziderat nu e niciodată mai prejos de atare gesturi, spulberînd astfel spaima de superficialitate și de ridicol. Proiectele sale legate de lansarea și reverberarea muzicii românești sunt efectul unei perseverențe
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
cotele pe care le cunoaștem. Oamenii sînt preocupați de această profesiune, stau unii cu ceilalți, discută despre ce se întîmplă la noi, în teatrele lumii, există un ștaif al dialogului, al întîlnirilor. Un soi de firesc profund, autentic. Dacă privim înapoi și refacem traseele unor actori ca Bogdan Zsolt, Biro Jozsef, Hathazi Andras, Kezdi Imola, Dimeny Aron, Peter Hilda, Bacs Miklos, să spunem, ne dăm seama ce mare rol joacă directorul, managerul unei trupe. Sigur, nu doar în acest caz. Istoria
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
ironia, fină, comedia neagră cu accente parodice, fantasticul și absurdul, pînă la urmă, al farsei lui Puccini, după libretul lui Giovacchino Forzano. Nu te mai miri că mobilele din casa mortului, bine ambalate, legate, împachetate, canapeaua se mișcă, înainte și înapoi, în latul scenei, pe aria "Adio Firenze"... că spațiul, decorurile, obiectele gîndite meticulos de Helmut Sturmer aduc o lume fantastică pe scenă. Nu doar a Florenței de demult, a umbrei lui Dante, ci aceea din fiecare familie, de oriunde și
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
politice și-a oamenilor raționali din propria țară, mass-media italiană a domolit atacurile împotriva românilor. Mai bine zis, au lucrat, pe ici-colo, pe la strategie. Dintr-un război de tip "bombardament atomic" au virat înspre mișcările televizate de gherilă. De dat înapoi nu prea mai aveau cum, așa că i-au scos la înaintare pe românii din Italia. Cu alte cuvinte, am fost invitați să ne spălăm rufele între noi. Ei bine, veți fi uimiți să știți ce poate ieși dintr-o asemenea
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
originile - dimpotrivă - Leon Volovici este un intelectual autentic, dispus să înțeleagă adevărul celui de lângă el, să privească lumea într-o viziune integratoare în care valorile adevărate nu se exclud pe considerente de rasă sau ideologice. De la Iași la Ierusalim și înapoi este o carte confesiune, oarecum surpinzătoare în bibliografia istoricului Leon Volovici. Obiectivitatea rece a omului de știință s-a topit la temperatura incandescentă a sentimentelor, armura intelectualului călit în polemici și dispute de tot felul s-a fisurat, lăsând vederii
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
dăm seama, pot leza sensibilitatea unor oameni nevinovați. Fiecare om are propriile sale calități și defecte. El trebuie judecat în funcție de acestea și de faptele sale, orice generalizare putând duce la nedreptăți, uneori imposibil de reparat. De la Iași la Ierusalim și înapoi de Leon Volovici este o carte scrisă cu înțelepciune și foarte multă dragoste. Dragoste pentru mama sa (proza Mâinile este o sublimă declarație de iubire și înțelegere), pentru soția și copiii săi, pentru orașul Iași în care s-a născut
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
bună pentru a da șlef./ Granitul e opac din fire ;i,-n genere, neșlefuit./ Greu granulabil, la rigoare; filigranabil, nici atît" (Pierre...ponge). Astfel imaginarul ce pare des-frînat e constrîns de-o frînă moral-prozodică a face cu modestie cîțiva pași înapoi. Temerar prin ingeniozitatea spectacolului d-sale de funambul, Șerban Foarță se arată surprinzător timid în fața abordării realului pe care-l restricționează prin unghiurile contemplative, de-o fabuloasă interferență, ale poeticii de care face uz. Marile teme îndătinate, enigmele crispante, înfricoșătoarele
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
pentru a se plasa mai degrabă în postura unui spectator preocupat să urmărească desfășurarea schimbului pe care l-a inițiat între "colecția" lui - adică, interpreții săi - și cealaltă colecție, cea a tatălui. Odaia Isabellei... pronunț aceste cuvinte care mă trimit înapoi în timp, la noaptea în care am încercat un sentiment de fericire, la Avignon, noapte retrăită de multe ori de atunci. Ca orice mare spectacol, el vibrează încă în mine și, mai mult decît atît, generează un text. Un text
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
și încadrați-l abia după aceea: " Când a ajuns la spital, o liniște mare, s-a așezat lângă trupul tatălui său și n-a plâns, n-a plâns deloc, doar i-a atins mâna și și-a tras-o repede înapoi, cu frică de o atingere atât de răcoroasă, deși mare lucru n-a apucat el să simtă. S-a pus lângă patul lui, și-a alungat mama și frații, și, pe un petec pătat de hârtie, s-a pus să
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
stiluri și etape. Ucenicii îi copiază pe maeștri. Iar maeștrii - zic scepticii distructivi - îi copiază pe alți maeștri, într-un mod imperceptibil pentru profani. Dar unde-i zestrea inalienabilă și indiscutabilă de originalitate, unde ne oprim cu aceste veșnice întoarceri înapoi la un model ireductibil și nedeductibil din altceva? În istoria culturii lucrurile sunt sau par mai complicate decât în istoria politică, socială, economică, pentru că inflația de bunuri simbolice e foarte mare. Problema etică a limitelor imitației și ale preluărilor în
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Realitate cu care nu sîntem obișnuiți, și-n care ne-am dezvățat să credem, punîndu-i în loc graba, suspiciunea, neîmplinirea. Dar, ca o consolare care vine dintr-o lungă tradiție (nu numai) literară, dacă există ceva care ne-o poate da înapoi, acei binefăcători sînt, de bună seamă, călătoriile. Locurile în care, ca o curiozitate a firii omenești, sensibilă, orice s-ar zice, mai întîi la bine, stînd puțin, nu descoperi decît plăcerile lor. Cusururile ies la iveală doar cu timpul. Bunăoară
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
a limbajului care transformă, la predecesorul lor, limba română în "limbă poezească". Nici poeții mai tineri decât tinerii de cincizeci de ani nu reușesc să facă un mare pas înainte. Pasiunea vicioasă pentru proza vieții reprezintă mai degrabă un pas înapoi, ilustrând previzibil tendința ciclică de depoetizare a poeziei. Bineînțeles că evoluția poeziei românești nu s-a oprit la un moment dat și anume exact în anii tinereții mele, când se poate presupune că m-am entuziasmat de poezia lui Nichita
Cui i-e teamă de Nichita Stănescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9284_a_10609]
-
în palme un bulgăre de jar" (Celălalt rac, p. 43). La antipodul spiritului religios, ultimul ciclu, cel al Didascaliilor, propune ipostaza eului social. Retragerea din scenă a poetului-actor e acum anticipată, numai sufleurul menținând aparențele vieții active (vezi Să dau înapoi, p. 56). Subtil și profund, prin volumul Didascaliile Traian Ștef se dovedește un poet matur.
Poeme în regie proprie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9330_a_10655]
-
pare, uneori, că descoperirile nu presupun decît noul, necunoscutul absolut și exclud reinterpretările, analizele proaspete, pline de voluptatea perspectivelor inedite, a unor înțelegeri profunde, încărcate de alte lumini, de alte coduri, de alte experiențe. Distanțarea, disponibilitățile cu care investim privitul înapoi, răgazul pe care ni-l acordăm pentru înfăptuirea acestui lucru, reașezarea termenilor discursului, toate acestea și încă multe altele țin de acea formidabilă putere a curiozității. Ea, de fapt, ne ține fantastic de tineri, de dinamici, de deschiși, de împătimiți
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
Augustin Buzura. Explorarea romanului-roman e deopotrivă retrospectivă, introspectivă și prospectivă. Construcția e foarte complexă, fără fragmente detașabile. Nici o secvență nu reflectă întregul ca în romanul-nuvelă. Fluxul narativ nu merge într-o singură direcție, ca în romanul-povestire. Temporalitatea poate fi dată înapoi, poate fi oprită sau poate fi precipitată înainte, iar aceste manevre ale narațiuni sunt folosite imprevizibil de către un constructor capricios. Romanul-povestire este aproape epuizat ca tehnică. Ultimul său susținător a fost Ștefan Bănulescu, poate și Fănuș Neagu. Cu acest tip
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]