74,982 matches
-
urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. ... 20. Așa fiind, Curtea a apreciat că dispozițiile art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală au fost reglementate în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 131 alin. (3), neconstituind o încălcare a acestora. Pentru aceleași motive, nu a putut fi reținută nici încălcarea, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept. ... 21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin prevederile art. 56 alin. (3
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
Curtea a apreciat că dispozițiile art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală au fost reglementate în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 131 alin. (3), neconstituind o încălcare a acestora. Pentru aceleași motive, nu a putut fi reținută nici încălcarea, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept. ... 21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin prevederile art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
art. 131 alin. (3), neconstituind o încălcare a acestora. Pentru aceleași motive, nu a putut fi reținută nici încălcarea, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție privind statul de drept. ... 21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin prevederile art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, textul criticat reglementează cu claritate, precizie și previzibilitate ipotezele în care urmărirea penală este realizată de către procuror, fiind în acord
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, precum și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii; organele de control și cele de conducere ale autorităților administrației publice, ale altor autorități publice, instituții publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile săvârșite în
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
în acest sens, Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, paragrafele 17 și 18). Curtea apreciază că, pentru aceleași considerente, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, determinată de o posibilă aplicare arbitrară și, în consecință, diferită a textelor criticate. ... 31. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 288 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea reține că autorii
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
acest text de lege de a sesiza organul de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni este corelativă competențelor și naturii atribuțiilor pe care acestea le au potrivit legislației aplicabile. În acest sens, legiuitorul utilizează expresiile „infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii“, „infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciul de către cei aflați în subordinea ori sub controlul lor“ și „infracțiunile constatate în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege“. ... 36. Mai mult
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
penală sau cu privire la caracterul previzibil sau lipsit de previzibilitate al acestor dispoziții legale, raportat la celelalte dispoziții legale incidente în cauză și la practica Curții Constituționale în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele în care s-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, ar reieși modul în care urmează să soluționeze fondul cauzei, ceea ce ar atrage incompatibilitatea judecătorului. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar“. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
martie 2022 Având în vedere documentele elaborate de Comisia Europeană prin care se relevă necesitatea simplificării documentației privitoare la recunoașterea calificărilor profesionale, în ceea ce privește atât tipul documentelor, cât și forma acestora, precum și scrisoarea de punere în întârziere - încălcarea 2018/2.393, care pune în discuție deficiențele constatate în ceea ce privește funcționarea ghișeului unic din România, văzând prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor
ORDIN nr. 1.224/C din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253276]
-
civilă) și unei anumite competențe (a curții de apel, conform art. 610 din Codul de procedură civilă), pentru ca aspectele formale ce puteau fi valorificate prin intermediul acțiunii în anulare să poată fi deduse judecății într-o procedură necontencioasă (prin încălcarea, astfel, a regimului legal al căilor de atac). ... 94. În mod asemănător, în cazul în care hotărârea arbitrală constituie titlu executoriu, verificările ce trebuie efectuate de către instanță sunt cele specifice procedurii de încuviințare a executării silite [așa cum rezultă
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 9 abțineri. În Hotărârea Senatului nr. 131/2021 s-au invocat drept temei legal art. 64 alin. (2) și art. 67 din Constituție, precum și dispoziții nespecificate ale Regulamentului Senatului. ... 4. Autorii sesizării susțin încălcarea art. 64 alin. (2) din Constituție, care prevede că președinții Camerelor sunt aleși pe durata mandatului Camerelor Parlamentului. Norma constituțională face o distincție clară între calitatea de președinte al unei Camere a Parlamentului și calitatea de membru în biroul permanent
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
juridic ce trebuie afirmată și dovedită. Or, în condițiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare ale PNL, PSD și UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenței unei noi majorități parlamentare, fără a fi indicat vreun motiv de încălcare a regulamentului Camerei sau a Constituției, Hotărârea Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituțională, încălcând prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 28 iunie 2016. ... 6. În continuare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sau a Constituției, Hotărârea Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituțională, încălcând prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 28 iunie 2016. ... 6. În continuare, autorii sesizării susțin încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul supremației legii și a Constituției. Norma constituțională servește ca temei juridic atât pentru impunerea supremației Constituției în sens strict, cât și a principiului legalității în sens larg. În mod evident, principiul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Regulamentul Senatului nu conține nicio prevedere în vigoare care să reglementeze o procedură de revocare a președintelui acestei Camere, astfel că hotărârea de revocare criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 9. De asemenea, autorii sesizării susțin și încălcarea principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (5) prin raportare la art. 2, 36 și 37 din Constituție. Consideră că înlocuirea președintelui Senatului, prin revocarea doamnei senator Anca Dana Dragu, membră a Grupului parlamentar
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
601 din 14 noiembrie 2005, arătând că, prin această decizie, Curtea recunoaște existența posibilității de revocare a președintelui Senatului, atât pentru pierderea sprijinului politic, când cererea poate fi făcută exclusiv de grupul parlamentar din care acesta provine, cât și pentru încălcări ale ordinii de drept, când cererea nu trebuie obligatoriu să provină de la grupul parlamentar care l-a propus. Cu toate acestea, în ambele situații, revocarea președintelui Senatului nu poate conduce la pierderea, de către grupul parlamentar din care acesta
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
rețin că cererea de revocare a unui membru al biroului permanent, deci inclusiv a președintelui Camerei, se poate face doar de către grupul parlamentar al cărui reprezentant este respectivul membru al biroului permanent. ... 11. O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituție. Reglementând efectele juridice ale deciziilor Curții Constituționale, textul Legii fundamentale consacră obligația autorității legiuitoare de a interveni pentru a corecta prevederile neconstituționale, în sensul de a le pune în acord cu normele Constituției
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sesizării susțin că hotărârea criticată încalcă art. 24 din Constituție. Pornind de la cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, în care se recunoaște posibilitatea de revocare a președintelui Camerei doar în cazul unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Constituțională prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, în care se recunoaște posibilitatea de revocare a președintelui Camerei doar în cazul unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul în care
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
recunoaște posibilitatea de revocare a președintelui Camerei doar în cazul unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul în care decizia de revocare se ia într-un mod arbitrar și aleatoriu, doar
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
acest sens Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021. Astfel, chiar în situația în care principiul deciziei majoritare ar sta drept temei al alegerii unui nou președinte al Senatului, neconstituționalitatea hotărârii de revocare nu poate fi acoperită prin raportare la încălcarea dreptului la apărare al președintelui Senatului revocat în mod arbitrar. ... 15. În fine, autorii sesizării susțin că, în temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) coroborate cu art. 63 alin. (1) din Constituție, mandatul și durata mandatului președintelui Senatului au natură
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
fine, autorii sesizării susțin că, în temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) coroborate cu art. 63 alin. (1) din Constituție, mandatul și durata mandatului președintelui Senatului au natură constituțională, astfel că modificarea de către Parlament a naturii mandatului reprezintă o încălcare a art. 2 din Constituție care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea națională în nume propriu. Normele constituționale sunt expresia suveranității poporului român, care, prin referendumurile de aprobare a Constituției, a hotărât că președintele Senatului este ales
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
care, prin referendumurile de aprobare a Constituției, a hotărât că președintele Senatului este ales pentru un mandat de 4 ani. Or, prin hotărârea ce face obiectul controlului de constituționalitate, Parlamentul a acționat contrar modului suveran în care a hotărât poporul. Încălcarea voinței poporului român prin revocarea președintelui Senatului contrar prevederilor constituționale, care nu permit o astfel de procedură, echivalează cu o încălcare a art. 2 alin. (2) din Constituție „Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
prin hotărârea ce face obiectul controlului de constituționalitate, Parlamentul a acționat contrar modului suveran în care a hotărât poporul. Încălcarea voinței poporului român prin revocarea președintelui Senatului contrar prevederilor constituționale, care nu permit o astfel de procedură, echivalează cu o încălcare a art. 2 alin. (2) din Constituție „Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu“. În același sens se exprimă și jurisprudența Curții Constituționale (deciziile nr. 175 din 26 martie 2014 și nr. 58 din 26
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Senatului asupra sesizării de neconstituționalitate. ... 17. Biroul permanent al Senatului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 1.845 din 8 decembrie 2021, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 9.768 din 8 decembrie 2021. ... 18. Cu privire la presupusa încălcare a art. 64 alin. (2) din Constituție, Biroul permanent al Senatului observă că, cu excepția Deciziei nr. 25 din 22 ianuarie 2020, în care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea Hotărârii Senatului nr. 36/2019 pentru alegerea președintelui Senatului exclusiv ca urmare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012 și Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012). ... 19. Biroul permanent al Senatului arată că „primul caz de revocare (ca sancțiune juridică) se dispune pentru existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției, ale legilor sau ale Regulamentului, motivele revocării având, așadar, caracter obiectiv. Pe cale de consecință, trebuie arătate și motivate în cuprinsul propunerii de revocare. Al doilea caz de revocare are în vedere două situații distincte. Pe de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]