4,538 matches
-
fiecare detaliu fizic și vestimentar: părul (îngrijit sau nu, cu cărare sau fără, dat pe spate sau cu breton), forma maxilarelor și a bărbiei (ferme, ascuțite, ezitante, desenate geometric) etc. Toate acestea pot însemna ceva: voință, timiditate, simț practic sau înclinație spre visare, neîncredere în sine, tenacitate, asprime, îngăduință cu ceilalți. Selectați atent și inspirat elementele de atmosferă și de portret. Nu șarjați, nu încărcați textul cu prea multe adjective (figuri de stil), crezând că astfel crește expresivitatea descrierii. Mai ales
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
existențiale, de la forme prime, naturale, către forme derivate, artificiale, sofisticate. Omului îi este caracteristică tendința de ascundere, de disimulare, de camuflare a adevăratelor porniri prin înlocuirea acestora cu formule socialmente acceptabile, prin sublimarea tendințelor animalice, prin deliberare și deturnarea unor înclinații „nepermise”. Procesul de hominizare s-a realizat printr-un triplu proces de virtualizare: virtualizarea prezentului imediat prin intermediul limbajului (ceea ce nu se putea explicita la nivel comportamental era transferat la nivelul expresiilor lingvistice), virtualizarea actelor fizice prin instrumentele tehnice (ceea ce nu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare, modularitatea reprezintă cheia flexibilității, atât de căutată astăzi. În măsura în care obiectele pedagogice se pot decupa și fărâmița, fără distrugerea specificității, este posibilă deconstruirea și rearanjarea acestora, astfel încât să se constituie în veritabile module de învățare pentru beneficiari diferiți, cu înclinații diferențiate; interoperabilitatea, adică acea proprietate de transfer al resurselor dintr-un sistem de predare în altul, dintr-un context educativ în altul, de la o secvență de conținut la alta, pentru care valorile respective își păstrează valențele educogene; personalizarea, respectiv potențialitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
virtuală ca refugiu și sursă de însingurare Întârzierea peste măsură și permanentizarea conexiunii la lumea virtuală, manifestată la mulți adolescenți și tineri, generează o formă de dependență cu urmări maladive. Setea de conectare la universul digital substituie în oarece privință înclinația originară a subiectului către transcendență. Se ipostaziază o nouă formă de religiozitate, una falsă, rece, sărăcăcioasă, problematică. Omul, prin natura sa, nu se mulțumește numai cu ceea ce are în față; țintește cu obstinație și altceva, care îl depășește. Această nevoie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că procedura aplicată are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaștere și în punerea ei în aplicare. Percepțiile și sensibilitățile personale, credințele, sistemul de valori, înclinațiile și motivațiile - pe scurt, stilul personal - sunt variabile care contribuie la o anumită configurare a cunoștințelor procedurale. 3. Cunoștințele conceptuale sunt cele care presupun interpretarea și înțelegerea, realizarea de conexiuni și relații semnificative. Învățarea conceptuală ne permite să lucrăm cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Gal. 3,22). Omul se află hyph’ hamartian („sub păcat”); În același sens, „păcatul Îi stăpânește (basileuein) pe oameni”. Hamartia se asociază cu: ⎯ blasphemia, hulirea, luarea În deșert a lui Dumnezeu; ⎯ apate, „rătăcirea”, „Înșelarea” (Evr. 3,13); ⎯ epithymia, „pofta egoistă, Înclinația spre lucruri pernicioase” (Iacob 1,15); ⎯ anomia, „fărădelegea”; păcatul presupne transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); ⎯ adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); ⎯ prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
era un critic cu un expozeu informat, care înțelegea motivațiile curentelor moderne (a scris despre expresionism), dar gustul său era al unui clasicizant și al unui moralist. Interesul lui s-a îndreptat însă către istoria literară, ca o consecință a înclinației spre istorie în general. Primul volum, apărut în 1893, conține o biografie a lui Petru Maior. Aproape toate studiile pe care le-a elaborat în tinerețe insistau asupra derulării faptelor, asupra contextelor istorice (Procesul episcopului Ioan Inochentie Clain, 1896). Cu
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
géographie comparée și la Socieété française de numismatique et d’archéologie. În 1877, acest om care nu a cunoscut niciodată odihna e țintuit de o paralizie, ca urmare a unei congestii cerebrale. Mai supraviețuiește încă patru ani. Fire intuitivă, cu înclinație spre teoretizări, B. dezvoltă în publicistica lui impetuoasă o seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
La o vârstă și mai înaintată (85 de ani), cu o luciditate nealterată, mai juca din când în când. A fost un interpret cult, prețuind cuvântul și știind să-i pună în valoare încărcătura de nuanțe. Un spirit reflexiv, cu înclinație către piesele de combustie intelectuală. În calitate de regizor (a montat peste șaizeci de piese), era atras de dramaturgi ca H. Ibsen, B. Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și alte texte
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
al lui Ion Bălănescu. B. a făcut clasele primare în comuna natală și Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu Vâlcea. Încă înainte de absolvire luase hotărârea să se înscrie la Facultatea de Litere din București. Fire exaltată, cu gustul riscului și o înclinație spre trăiri impetuoase, B., care între timp intră în gazetărie, devine un adept al mișcării legionare. Condamnat în 1945, în contumacie, la închisoare pe viață, este arestat un an mai târziu. Eliberat în 1947, se alătură grupurilor de partizani din
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
expresii calme. Căci poeziile din placheta Dolores (1941), juvenile notații sentimentale, ori impresiile de călătorie din Jurnal italian (1973) și, mai apoi, din Itinerare paralele (1981), impregnate și stilistic de măreția copleșitoare a istoriei, culturii și geologiei traseelor parcurse, indică înclinații complementare în ansamblul activității. Temperamental și intelectual, B. înclină frecvent spre cuprinderea monografică, modalitate de studiu cu largi posibilități analitico-explicative, demonstrând preferința statornică pentru imaginea unei personalități reprezentative, și numai implicit a unui aspect tematist, a unui curent sau a
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
se întrezări poezia care l-a consacrat pe B. În prezentarea cărții Comuna de aur, Paul Georgescu prognoza un „poet al ideilor, [...] al meditației filosofice”, ilustrând „capacitatea alchimistului de a transpune conceptul în imagine poetică”. S-ar mai putea adăuga înclinația către radiografia „dimineții simțurilor”, exaltare / exultare solară prin care „materia” e propulsată, modulată, în „azurul suplu” și-n „căile stelare”. Notabilă era și setea de rostire: elan irepresibil de transferare în cuvânt a clocotului juvenil. „Cititorule, viața mea a trecut
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
nu se dezminte, este aceea a unui conservator. Ambiția lui este aceea de a-și însoți demersul analitic și cel istoriografic prin considerații teoretice (Sine ira..., 1971, Noi și clasicii, 1975, Antract, 1979). Lecturile fidele, pline de bun-simț, denotă o înclinație spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și valoare, tradiție și inovație ș.a.). Criticul, pus pe disocieri, își propune să clarifice o noțiune sau alta, combătând astfel „poncifele
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
vedere al caracteristicilor structurale și al dinamicii. 1. Prietenia Nu pot fi prieten cu oricine, dar nici nu pot fi singur, fără a avea un prieten. Prietenia este un tip special de relație Între două persoane. Ea este dată de Înclinația mea specială către cineva, către un altul În care, și prin care, eu simt că mă completez, cu care mă simt bine, cu care am plăcerea de a fi Împreună. Prietenia este un sentiment reciproc de simpatie, de afecțiune Între
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lor. Prieteniile, ca și iubirea, iau naștere, prin apropierea treptată Între persoane, prin Întâlniri și contacte succesive, printr-o cunoaștere reciprocă În timp. În cadrul acestui proces se construiesc motivații comune, sunt puse de acord idei, sentimente, interese, sunt descoperite gusturi, Înclinații, preferințe comune. Toate acestea converg către o anumită asemănare Între persoanele respective, contribuind la atracția lor reciprocă. Treptat, se va construi un model și un stil comun care va apropia, va consolida și va menține această legătură, care, cu timpul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului anticipativ, reformator, care demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente. Indisciplinat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier (sondează necunoscutul și e dominat de pulsiunile inconștientuluiă Tipul revoluționar (reformator, orientat către viitor, aflat sub influența inconștientuluiă Se poate remarca faptul că tipurile psihomorale prezentate sunt determinate În principal de Înclinațiile psihologice ale eului personal, care manifestă o anumită tendință. Fiecare tip uman este rezultatul influenței unei anumite componente cu caracter dominant, al personalității respective, totul depinzând În final de echilibrul de forțe sufletești, de energia psihică dintre supraeu și inconștient
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihică dintre supraeu și inconștient, care se descarcă asupra eului personal. Orientarea către trecut sau către viitor depinde În egală măsură atât de supraeu (trecutulă, cât și de inconștient (viitorulă. Aceste tipuri psihomorale sunt, În primul rând, expresia unei anumite „Înclinații” a eului persoanei respective către o anumită „tendință de valorizare” a potențialului sufletesc. Astfel: aă nevoia de a se remarca prin acte exemplare, de a merge până la sacrificiul de sine este caracteristică tipului idealist, al eroului; bă nevoia de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
plasată În sfera conștiinței perverse, nu numai În pulsiunile agresive primare. Din aceste considerente, prejudiciul, ca act psihologic, dar și moral, are două surse: În Inconștientul persoanei (pulsiunile agresive primareă și În supraeul acesteia (conștiința perversăă. Eul persoanelor agresive, cu Înclinație către Rău, care doresc și fac Răul, este un Eu pervertit. El trebuie considerat ca instrument al realizării pulsiunilor negative care vin să se descarce la nivelul său prin acte imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
analiza, pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții care să determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Morale. Răspunsurile la această Întrebare au fost multe, dar problema rămână deschisă. A fi bun sau a fi rău sunt trăsături sufletești și morale ale persoanei umane. Omul poate avea calități (bineleă sau defecte (răulă. Ele nu sunt structuri, ci Înclinații. În sensul acesta, L.A. Seneca spunea: „Binele și răul nu au sedii distincte În noi. Ele nu sunt decât Înclinația noastră către bine sau către rău”. Persoana umană este bună sau rea, În funcție de mulți factori. Trebuie să acceptăm o Înclinație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
trăsături sufletești și morale ale persoanei umane. Omul poate avea calități (bineleă sau defecte (răulă. Ele nu sunt structuri, ci Înclinații. În sensul acesta, L.A. Seneca spunea: „Binele și răul nu au sedii distincte În noi. Ele nu sunt decât Înclinația noastră către bine sau către rău”. Persoana umană este bună sau rea, În funcție de mulți factori. Trebuie să acceptăm o Înclinație sau, mai exact, o dispoziție constituțională pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Înclinații. În sensul acesta, L.A. Seneca spunea: „Binele și răul nu au sedii distincte În noi. Ele nu sunt decât Înclinația noastră către bine sau către rău”. Persoana umană este bună sau rea, În funcție de mulți factori. Trebuie să acceptăm o Înclinație sau, mai exact, o dispoziție constituțională pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și de ceilalți, trăind astfel Într-o permanentă stare de tensiune și neliniște interioară, care va sfârși prin a-l izola și, În final, a-l exclude dintre semenii săi. Ceea ce caracterizează din punct de vedere psihomoral persoana imorală este Înclinația către acțiuni negative, către rău, dar mai cu seamă plăcerea de a face răul celorlalți. Nu trebuie văzut În aceasta neapărat un act de sadism fizic, ci o formă de plăcere perversă de a produce suferințe și dureri de ordin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]